2ra-1917/18 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin punerea ilegală sub învinuire, pentru atragerea la răspundere penală, încălcarea conventiei Europene de Extrădare si pentru aflarea în timp îndelungat în în conditii inumane în Penitenciarul nr.13 din mun. Chisinău

2ra-1917/18 — repararea prejudiciului moral, cauzat prin punerea ilegală sub învinuire, pentru atragerea la răspundere penală, încălcarea conventiei Europene de Extrădare si pentru aflarea în timp îndelungat în în conditii inumane în Penitenciarul nr.13 din mun. Chisinău (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1917/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), judecătorul: O. Parfeni

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Ciobanu

reprezentat de avocatul Aliona Dragomir,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Ciobanu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Departamentul Instituțiilor Penitenciare cu privire la repararea prejudiciului moral,

cauzat prin punerea ilegală sub învinuire, pentru atragerea la răspundere penală,

încălcarea convenției Europene de Extrădare și pentru aflarea în timp îndelungat în

în condiții inumane în Penitenciarul nr.13 din mun. Chișinău,

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de către Alexandru Ciobanu reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir,

c o n s t a t ă :

La 06 decembrie 2016, Alexandru Ciobanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

repararea prejudiciului moral în sumă de 40000 lei pentru costurile și cheltuielile

suportate, 100000 lei pentru violarea și detenția ilegală de mai mult timp în

Penitenciarul nr.13 din Chișinău și 120000 lei pentru violarea art.14 din Convenția

Europenă de Extrădare.

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexandru Ciobanu a indicat că, a

fost pus sub învinuire, eliberat mandat de arestare, tras la răspundere penală contrar

art. 14 din Convenția Europeană de Extrădare, și a fost deținut ilegal în

Penitenciarul nr.13 din Chișinău aproximativ doi ani de zile.

Reclamantul a mai indicat că, organul de urmărire penală și instanța de

judecată au încălcat art. 543 Cod de Procedură Penală, iar Curtea de Apel Chișinău

prin decizia sa a constatat încălcările admise în privința sa.

Reclamantul a menționat că, în perioada detenției sale în Penitenciarul nr. 13

din Chișinău a fost deținut în condiții degradante și inumane.

La fel a relatat că, în perioada deținerii în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău a

fost vizitat de reprezentanții ambasadei și oficiali de la Consiliul Europei, iar

avocații săi au depus la CEDO trei cereri.

1

Alexandru Ciobanu a solicitat încasarea din contul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova suma de 120 000 de lei pentru violarea art. 14 din Convenția

Europeană de Extrădare, 100 000 de lei pentru detenție în Penitenciarul nr. 13 din

Chișinău și 40000 de lei costuri și cheltuieli pe cale le-a suportat față de avocați și

în fața Curții pentru traducerea materialelor cauzei.

În cadrul ședinței de judecată din 25 iulie 2017, Alexandru Ciobanu a depus

cerere de chemare în judecată concretizată împotriva Ministerului Justiției al

Republici Moldova, intervenient accesoriu Departamentul Instituțiilor

Penitenciare, prin care a solicitat: admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral pentru

punerea ilegală sub învinuire, atragerea la răspunderea penală, aflării în timp

îndelungat în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău în sumă de

100000 lei, pentru încălcarea art. 14 din Convenția Europeană de Extrădare suma

de 120 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.169-172).

Făcând trimitere la prevederile art. 1422, 1423 Cod civil, la prevederile Legii

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.1545-XIII din

25 februarie 1998, art. 14 din Convenția Europeană de Extrădare, art. 3 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în motivarea cererii de chemare în

judecată concretizată reclamantul a indicat că, în privința sa de către Procuratura

s.Rîșcani, mun. Chișinău a fost intentată cauza penală de învinuire în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. XXXXXX Cod penal, care a fost săvârșită la

17-18 aprilie 2012. Cauza penală a fost pornită la 14 martie 2012. Potrivit

răspunsului Departamentului de grăniceri inculpatul a părăsit Republica Moldova

la 16 aprilie 2012, iar ulterior, a fost reținut în Italia și a fost extrădat în Republica

Moldova și toata perioada s-a aflat în Penitenciarul nr.13 din Chișinău în condiții

inumane având statut de XXXXXX. Prin sentința din 11 noiembrie 2015 a

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. XXXXXX Cod Penal, cu liberarea acestuia de

pedeapsă în temeiul art. 60 Cod penal pe motivul expirării termenului de tragere la

răspundere penală. Nefiind de acord cu sentița emisă atât acuzatorul de stat cât și

Alexandr Ciobanu au contestat-o, iar prin decizia din 16 martie 2016 a Curții de

Apel Chișinău, Alexandr Ciobanu a fost eliberat de răspundere penală, învinuit în

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. XXXXXX Cod Penal și a fost încetat

procesul penal pentru motivul că sunt alte circumstanțe care exclud tragerea la

răspundere penală.

Reclamantul a menționat că, din anul 2012 și până la pronunțarea deciziei din

16 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a aflat în stare de arest conform

încheierilor Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Alexandr Ciobanu a relevat că de către Avocatul Poporului în perioada aflării

sale în Penitenciarul nr.13 din Chișinău a fost întocmit un aviz în temeiul art.24

alin. (2) din Legea cu privire la Avocatul Poporului privind ameliorarea

comportamentului față de persoanele private de libertate și îmbunătățirea

condițiilor de detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Potrivit raportului au

fost stabilite mai multe încălcări, condiții inumane și degradante: suprapopularea,

starea igienică nesatisfăcătoare în spațiile de detenție, permisiunea deținuților de a

fuma.

2

Reclamantul a indicat că în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău a sosit la

07 august2013, la data de 02 octombrie 2014 la examinarea medicului s-a constatat

XXXXXX și XXXXXX.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani), cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. A fost

încasată de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova în beneficiul reclamantului suma de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral. În rest, acțiunea a fost respinsă.

În susținerea soluției date instanța de fond a conchis că prin acțiunile

instituțiilor statului lui Alexandru Ciobanu i-au fost create suferințe fizice și

psihice, însă suma de 120000 de lei solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciu

moral este excesivă și disproporțională principiilor compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului, motiv din care instanța califică suma de 20000 lei cu

titlu de prejudiciu moral, ca o satisfacție echitabilă suferințelor suportate.

Totodată, instanța respinge solicitarea reclamantului cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată, deoarece aceasta nu a fost probată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 octombrie 2017

Departamentul Instituțiilor Penitenciare a declarat apel împotriva hotărârii din

09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) prin care a solicitat

admiterea cererii de apel și casarea hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Departamentul Instituțiilor Penitenciare și s-a acordat

termen apelantului de 20 zile din momentul recepționării încheierii pentru

înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat.

La 09 noiembrie 2017, Alexandru Ciobanu reprezentat de avocatul Aliona

Dragomir a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea

cererii de apel, încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

suma de 120000 de lei pentru violarea art.14 din Convenția Europeană de

Extrădare în beneficiul reclamantului, 100000 de lei cu titlu de pagubă morală

pentru aflarea în condiții inumane și degradante un timp îndelungat, în

Penitenciarul nr. 13 din Chișinău și 40000 de lei pentru costuri și cheltuieli pe care

le-a suportat față de avocați și în fața Curții pentru traducerea materialelor cauzei.

La 11 ianuarie 2018 Departamentul Instituțiilor Penitenciare a depus cererea de

apel suplimentară solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond,

și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în

judecată.

Prin încheierea din 07 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit

apelul declarat de Departamentul Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, din motivul că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexandru Ciobanu reprezentat de avocatul Aliona Dragomir și

menținută hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău

(sediul Buiucani).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 25 iulie 2018 Alexandru

Ciobanu reprezentat de avocatul Aliona Dragomir a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea cererii de recurs, încasarea din contul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova sumei de 120000 de lei pentru violarea art.14 din Convenția

3

Europeană de Extrădare în beneficiul reclamantului, 100000 de lei cu titlu de

pagubă morală pentru aflarea în condiții inumane și degradante un timp îndelungat,

în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău și 40000 de lei pentru costuri și cheltuieli pe

care le-a suportat față de avocați și în fața Curții pentru traducerea materialelor

cauzei (f.d.1-4, Vol.II).

Făcând trimitere la art.432, 434, 436, 437 cod de procedură civilă recurentul a

menționat că nu este de acord cu decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, o consideră neîntemeiată, deoarece instanța de judecată incorect a stabilit

mărimea prejudiciului moral cauzat, iar cuantumul solicitat de Alexandru Ciobanu

este unul rațional, dar nu exagerat.

La 24 septembrie 2018 Administrația Națională a Penitenciarelor a depus

referință asupra cererii de recurs declarată de Alexandru Ciobanu reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir în care a indicat că consideră recursul inadmisibil, iar

sumele solicitate spre încasare exagerate și nefondate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

25 aprilie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 28 mai 2018,

confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Alexandru Ciobanu

reprezentat de avocatul Aliona Dragomir, la 25 iulie 2018, se consideră depus în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandru Ciobanu reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

4

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandru Ciobanu

reprezentat de avocatul Aliona Dragomir este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate

în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

5

concluzia de a considera recursul declarat de Alexandru Ciobanu reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Alexandru Ciobanu reprezentat de avocatul Aliona

Dragomir, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

6