CtEDO 27.09.2022 Auto

SARAÇ c. TÜRKİYE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
27.09.2022
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SARAÇ c. TÜRKİYE (CtEDO, 2022)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE DE Cerere nr. 33339/16 Dilgeș SARAç și Hacer SARAç împotriva Türkiye Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 27 septembrie 2022 într-un comitet compus din Egidijus Kūris, președinte, Pauliine Koskelo Gilberto Felici, judecători, și Dorothee von Arnim, graffière de secțiune având în vedere cererea nr. 33339/16 îndreptat împotriva Republicii Türkiye și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, domnul Dilgeș Saraç și domnul Hacer Saraç ( Având în vedere decizia de a aduce la cunoștința guvernului turc ( La 26 octombrie 1993, în jurul anului 16 e.n., după ce a intenționat să ia decizia următoare, cererea se referă la decesul rudelor reclamanților (tatăl primului reclamant, Dilgeș Saraç, și soțul celei de-a doua reclamante, Hacer Saraç). 30, s-a produs un accident rutier în Yüksekova, Hakkari, între un vehicul civil în care familia reclamantului, Fahri Saraç, se afla împreună cu alte două persoane și un vehicul militar blindat de tip Panzer . Toți pasagerii care se aflau în vehiculul civil au murit. La examinarea externă a corpului lui Fahri Saraç a fost realizată de doi medici legiști sub supravegherea procurorului districtual al Republicii. S-a stabilit că acesta a decedat din cauza unei hemoragii cerebrale cauzate de o traumă la cap. Un martor direct al accidentului a fost auzit. El a declarat că vehiculul civil a fost condus cu o viteză excesivă și că a derapat de la traiectoria sa spre mijlocul drumului care a provocat astfel accidentul cu vehiculul militar blindat. Poliția a întocmit un raport în care au fost explicate circumstanțele accidentului. S-a realizat, de asemenea, o schiță a locului în această privință. Potrivit raportului poliției, S.A.I. care era șoferul vehiculului civil și-a pierdut controlul asupra acestuia din cauza unei viteze excesive și a lovit vehiculul militar care se afla în direcția opusă liniei. Cei cinci militari care erau în Panzer au declarat că vehiculul civil mergea cu viteză mare în direcția opusă, că a derapat de la drum în timp ce luase virajele, că se îndrepta spre ei în mod necontrolat și că a intrat în coliziune cu vehiculul lor. Șoferul vehiculului militar, R.G., a fost urmărit de procurorul Republicii. La 17 septembrie 1998, pe baza a două rapoarte de experiență pe care le ordonase, tribunalul corecțional din Yuksekova l-a revocat pe inculpat pe motiv că șoferul vehiculului civil era singurul responsabil pentru accidentul de mașină. 10. La 1 ianuarie 2005, pe baza legii nr. 5233 privind despăgubirea prejudiciilor cauzate de actele de terorism sau de măsurile de combatere a terorismului, reclamanții au introdus în fața comisiei de evaluare și au acordat despăgubiri pentru daunele aduse prefecturii Hakkari ( O cerere de despăgubire a prejudiciului pe care au considerat că l-au suferit ca urmare a decesului apropiat al acestora în timpul unui accident rutier în care a fost implicat un vehicul militar. 11. Comisia a respins cererea de despăgubire, considerentul din afara domeniului de aplicare al legii 12. Instanțele administrative, sesizate de instanțe cu privire la o cerere în anulare a acestei decizii, au reamintit că legea nr. 5233 privind despăgubirea prejudiciilor cauzate de actele de terorism sau de măsurile de combatere a terorismului, iar accidentul rutier în cauză nu intra în domeniul de aplicare al legii. 13. La 15 ianuarie 2016, reclamanții au sesizat Curtea Constituțională cu privire la o acțiune individuală, subminând, printre altele, o încălcare a dreptului la viață al rudelor lor și o lipsă a unui proces echitabil din cauza respingerii de către instanțele administrative a cererii lor de despăgubire. La 29 martie 2016, Curtea Constituțională a examinat cauza numai din perspectiva procesului echitabil și i-a despăgubit pe reclamanți pe motivul că obiecțiile lor erau vădit nefondate. În această privință, Curtea Constituțională a considerat că părțile interesate se plângeau în esență numai de la sfârșitul procedurii, fără a aduce dovada că aceasta nu a fost echitabilă. 15. Invocând articolele 2 și 6 din convenție, reclamanții susțin, într-o primă etapă, că autoritățile naționale nu au efectuat o anchetă efectivă cu privire la circumstanțele decesului apropiatului lor și într-o a doua etapă, că soluția reținută de Curtea Constituțională nu era echitabilă și, prin urmare, inechivocă. EVALUARE A CURȚII 16. Curtea observă că guvernul excită, în special, de la: epuizarea căilor de atac interne cu privire la eficacitatea anchetei privind circumstanțele decesului celui apropiat al reclamanților și susține, de asemenea, că eficiența examinării efectuate de Curtea Constituțională pe baza echității procedurii nu suferă nicio critică. În ceea ce privește f un ci o n are a recurentelor cu privire la eficacitatea anchetei desfășurate în speță, discutată sub aspectul articolului 2 din Convenie, Curtea arată că dosarul nu conine niciun document care să indice faptul că recurentele s-au constituit părți implicate în procedura penală sau, cel pu in, că au exprimat o astfel de intenie. Or, Curtea amintește că art. 35 alineatul (1) din convenție impune să se ridice în fața organismului intern adecvat, cel puțin în esență și în formele și termenele prevăzute de dreptul intern, obiecțiile pe care le-ar putea formula ulterior în fața sa (Nold c. Germania, n 27250/02, § 88, 29 iunie 2006). În principiu, un motiv care nu îndeplinește aceste cerințe trebuie declarat inadmisibil pentru neobosirea căilor de atac interne (Vučković și alții c. Serbia (cu excepția preliminară) [GC], nr. 17153/11 și 29 altele, § 72, 25 martie 2014). 18. În plus, Curtea ia notă de faptul că reclamanții au sesizat comisia de evaluare și despăgubirea prejudiciilor care rezultă din actele de terorism sau din măsurile de combatere a terorismului la aproape 12 ani după faptele în litigiu. Or, procedura penală a permis în mod clar să se stabilească că rudele reclamanților fuseseră victime ale unui accident rutier, și nu ale oricărui prejudiciu legat de terorism. Prin urmare, Curtea consideră că calea de atac utilizată de instanțele în cauză era în mod clar neadecvată în circumstanțele cauzei. Prin urmare, Curtea declară că hotărârea pronunțată în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din convenție nu este admisibilă pentru a nu epuiza căile de atac interne în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din convenție. 19. În ceea ce privește problema eficienței și a echității procedurii în fața Curții Constituționale, Curtea constată, într-o primă etapă, că Curtea Constituțională, sesizată de instanțele judecătorești cu privire la o acțiune individuală, se află în examinarea sa numai pe teritoriul echității procedurii și nu pe cel al încălcării dreptului la viață. În speță, Curtea consideră că această abordare nu a adus atingere dreptului reclamanților la o cale de atac efectivă în sensul articolului 13 din convenție, din moment ce, în temeiul principiului jura novit curia , Curtea Constituțională nu a fost obligată prin mijloacele de drept prezentate de reclamanți, pe care o putea decide cu privire la calificarea juridică care trebuie acordată faptelor de un singur om și pe care o tăiase chiar asupra obiectului cererii care îi fusese prezentată (punctul 14 de mai sus). Într-o a doua etapă, Comisia consideră din perspectiva articolului 6 din Convenție că, în circumstanțele cauzei, soluția reținută de Curtea Constituțională nu era nici arbitrară, nici vădit nerațională. Prin urmare, Curtea consideră că obiecțiunile reclamanților sunt în mod clar justificate greșit și că trebuie respinse, în temeiul articolului 35 alineatul (3) litera (a) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 20 octombrie 2022. Dorothee von Arnim Egidijus Kūris Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2022-11-22
0,95
KEREMOĞLU ET AUTRES c. TÜRKİYE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 10096/17 Senar KEREMOĞLU et autres contre la Türkiye La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 22 novembre 2022 en un comité composé de : Egidijus Kūris, président, Paulii
CtEDO 2023-01-24
0,95
BAYIR c. TÜRKİYE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 44986/16 Salim BAYIR contre la Türkiye La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 24 janvier 2023 en un comité composé de : Egidijus Kūris, président, Pauliine Koskelo, Fré
CtEDO 2025-11-18
0,95
YAZICI ET AUTRES c. TÜRKİYE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 13722/22 Abdulkerim YAZICI et autres contre la Türkiye La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 18 novembre 2025 en un comité composé de : Jovan Ilievski, président, Oddn
CtEDO 2022-01-18
0,95
AFFAIRE DİLBAȘ ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE DİLBAŞ ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n o 61310/10 et 4 autres voir liste en annexe) ARRÊT STRASBOURG 18 janvier 2022 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Dilbaş et autres c. Tu
CtEDO 2022-04-05
0,94
AFFAIRE ȘORLİ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ŞORLİ c. TURQUIE (Requête n o 78727/16) ARRÊT STRASBOURG 5 avril 2022 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Şorli c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième
Sursă