2rhc-73/18 — separarea bunului din masa debitoare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- separarea bunului din masa debitoare
- Temei legal
- temeiurile declararii cererii de revizuire
2rhc-73/18 — separarea bunului din masa debitoare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rhc-73/18
Instanța de insolvabilitate: Curte de Apel Chișinău (A. Gavrilița)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, V. Doagă, I. Bejenaru, M. Pitic, N. Craiu)
Î N C H E I E R E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecător: Oleg Sternioală
judecătorii Valeriu Doagă
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând cererea de revizuire declarată de către Societatea pe Acțiuni „Covis”,
în cauza de insolvabilitate, la cererea lui Marin Frecăuțan, reprezentat de avocatul
Marina Frecăuțan împotriva Agenției Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere
Limitată cu privire la separarea bunului din masa debitoare,
împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă integral cererea înaintată de Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan
Marina,
c o n s t a t ă :
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2013 a fost admisă spre
examinare cererea introductivă a debitorului Agenția Ipotecară „Vis Urban” Societate cu
Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, s-a aplicat
măsurile de asigurare și s-a numit administrator provizoriu ÎI „Petric Ruslan”.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014 a fost admisă cererea
introductivă a debitorului, s-a intentat procesul de insolvabilitate față de debitorul
Agenția Ipotecară „Vis Urban” SRL cu menținerea în vigoare a măsurilor de asigurare
aplicate prin încheierea instanței de insolvabilitate din 10 februarie 2014 și s-a desemnat
administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Petric Ruslan”.
La data de 24 aprilie 2014, Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan
Marina a depus cerere cu privire la separarea bunului din masa debitoare a Agenției
Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu ridicarea tuturor sechestrelor,
restricțiilor și interdicțiilor în partea ce ține de bunul imobil solicitat spre separare.
Prin hotărârea din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă
integral cererea înaintată de Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan Marina.
S-a separat bunul imobil- apartamentul nr. 146 cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 40,
8 m2, situat în or. Chișinău, bd. Dacia 60/12 din masa debitoare a Agenției Ipotecare „Vis
Urban” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, cu transmiterea
1
acestuia în proprietatea lui Frecăuțan Marin, IDNP xxxxx și a ridicat toate sechestrele,
restricțiile și interdicțiile în partea ce se referă la bunul imobil menționat.
La data de 12 ianuarie 2018 prin intermediul oficiului poștal Societatea pe Acțiuni
„Covis” a declarat recurs împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii instanței de
insolvabilitate.
Ulterior, la 23 ianuarie 2018 Societatea pe Acțiuni „Covis” a declarat cerere de
revizuire împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul
declarat de către Societatea pe Acțiuni „Covis” și s-a menținut hotărârea din 29
octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost transmisă cauza
pentru examinarea cererii de revizuire după competență – Curții Supreme de Justiție.
În motivarea cererii de revizuire Societatea pe Acțiuni a indicat că a luat cunoștință
de hotărârea instanței de insolvabilitate la data de 20 decembrie 2017.
Totodată, drept temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) din Codul de
procedură civilă, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o
hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
A menționat că, faptul dat instituie imperativ necesitatea redeschiderii examinării
pricinii, întru neadmiterea îmbogățirii fără justă cauză sau cauzarea de daune materiale
revizuentului.
În opinia revizuentului admiterea cererii de revizuire în cauză nu constituie o
încălcare în privința intimatului a principiului securității raporturilor juridice, ci
reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea
unui interes public și a echității justiției. Or, redeschiderea examinării cauzei rezultă din
circumstanțe și fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia
contestată, precum și din necesitatea înlăturării unor consecințe negative, generate în
urma încălcării flagrante a normelor constituționale, care au lezat interese publice și care
nu pot fi rectificate decât prin reexaminarea pricinii.
Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 29
octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău cu reexaminarea în fond a cauzei.
În conformitate cu art. 448 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de
revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se
soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
Alin.(2) al aceluiași articol statuează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri
care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o
nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, modificat hotărârea sau a emis
o nouă hotărâre.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de
revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca
fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii
de revizuire ca fiind inadmisibilă.
2
Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se
depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Din textul cererii de revizuire depuse de către Societatea pe Acțiuni „Covis”,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că revizuentul solicită revizuirea hotărârea instanței de insolvabilitate invocând
ca temei de revizuire art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară
în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au
fost implicate în proces.
Respectiv, redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de
procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă,
instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca
participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de
judecată prin prezentarea probelor.
Colegiul reține că deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art.
449 lit. c) din Codul de procedură civilă, ultimul nu a adus nici un argument pertinent
care ar indica la faptul că instanța a emis hotărârea, revizuirea căreia se solicită în speță,
cu privire la drepturile persoanei care nu a fost implicată în proces.
În speță, se menționează și incidența art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă,
conform căruia sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au
participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia
judecătorească.
Luând în considerare prevederile sus numite, Colegiul precizează că pentru a avea
posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a
cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.
Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund exigențelor art.
449 lit. c) din Codul de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire a
hotărârii instanței de insolvabilitate, respectiv, împrejurările invocate de revizuent nu
poate influența soluția adoptată.
Așadar, Colegiul conchide că, Societatea pe Acțiuni „Covis” nu a confirmat
instanței de judecată existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) din Codul de
procedură civilă.
Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul
căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea
judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii
contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.
Din considerentele menționate, legea admite revizuirea numai în cazuri strict
determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură
civilă.
În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Societatea pe Acțiuni „Covis”
se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanța de insolvabilitate prin
hotărârea a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 din Codul de
procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire.
3
La caz, se remarcă că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar
contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie
examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte
a moștenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele
judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă
în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice
presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului
irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă
dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a
obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două
opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare
de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor
circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov
nr. 2 vs. Moldova).
Reieșind din cele expuse și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva
temeiuri prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art.270, 446 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Societatea
pe Acțiuni „Covis” împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală
Judecătorii Valeriu Doagă
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
4