2rhc-73/18 — separarea bunului din masa debitoare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- separarea bunului din masa debitoare
- Temei legal
- temeiurile declararii cererii de revizuire
2rhc-73/18 — separarea bunului din masa debitoare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rhc-73/18 Instanța de insolvabilitate: Curte de Apel Chișinău (A. Gavrilița) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, V. Doagă, I. Bejenaru, M. Pitic, N. Craiu) Î N C H E I E R E 31 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător: Oleg Sternioală judecătorii Valeriu Doagă Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând cererea de revizuire declarată de către Societatea pe Acțiuni „Covis”, în cauza de insolvabilitate, la cererea lui Marin Frecăuțan, reprezentat de avocatul Marina Frecăuțan împotriva Agenției Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la separarea bunului din masa debitoare, împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă integral cererea înaintată de Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan Marina, c o n s t a t ă : Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2013 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a debitorului Agenția Ipotecară „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, s-a aplicat măsurile de asigurare și s-a numit administrator provizoriu ÎI „Petric Ruslan”.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014 a fost admisă cererea introductivă a debitorului, s-a intentat procesul de insolvabilitate față de debitorul Agenția Ipotecară „Vis Urban” SRL cu menținerea în vigoare a măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea instanței de insolvabilitate din 10 februarie 2014 și s-a desemnat administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Petric Ruslan”. La data de 24 aprilie 2014, Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan Marina a depus cerere cu privire la separarea bunului din masa debitoare a Agenției Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată cu ridicarea tuturor sechestrelor, restricțiilor și interdicțiilor în partea ce ține de bunul imobil solicitat spre separare.
Prin hotărârea din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă integral cererea înaintată de Frecăuțan Marin, reprezentat de avocatul Frecăuțan Marina. S-a separat bunul imobil- apartamentul nr. 146 cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 40, 8 m2, situat în or. Chișinău, bd. Dacia 60/12 din masa debitoare a Agenției Ipotecare „Vis Urban” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, cu transmiterea 1 acestuia în proprietatea lui Frecăuțan Marin, IDNP xxxxx și a ridicat toate sechestrele, restricțiile și interdicțiile în partea ce se referă la bunul imobil menționat. La data de 12 ianuarie 2018 prin intermediul oficiului poștal Societatea pe Acțiuni „Covis” a declarat recurs împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii instanței de insolvabilitate.
Ulterior, la 23 ianuarie 2018 Societatea pe Acțiuni „Covis” a declarat cerere de revizuire împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Covis” și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost transmisă cauza pentru examinarea cererii de revizuire după competență – Curții Supreme de Justiție. În motivarea cererii de revizuire Societatea pe Acțiuni a indicat că a luat cunoștință de hotărârea instanței de insolvabilitate la data de 20 decembrie 2017. Totodată, drept temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.
A menționat că, faptul dat instituie imperativ necesitatea redeschiderii examinării pricinii, întru neadmiterea îmbogățirii fără justă cauză sau cauzarea de daune materiale revizuentului. În opinia revizuentului admiterea cererii de revizuire în cauză nu constituie o încălcare în privința intimatului a principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției. Or, redeschiderea examinării cauzei rezultă din circumstanțe și fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia contestată, precum și din necesitatea înlăturării unor consecințe negative, generate în urma încălcării flagrante a normelor constituționale, care au lezat interese publice și care nu pot fi rectificate decât prin reexaminarea pricinii.
Revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău cu reexaminarea în fond a cauzei. În conformitate cu art. 448 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Alin.(2) al aceluiași articol statuează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 2 Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Din textul cererii de revizuire depuse de către Societatea pe Acțiuni „Covis”, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că revizuentul solicită revizuirea hotărârea instanței de insolvabilitate invocând ca temei de revizuire art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Respectiv, redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea sau decizia emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți, lezându-le astfel în drepturi, fapt ce urmează a fi confirmat în instanța de judecată prin prezentarea probelor.
Colegiul reține că deși revizuentul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, ultimul nu a adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanța a emis hotărârea, revizuirea căreia se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanei care nu a fost implicată în proces. În speță, se menționează și incidența art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă, conform căruia sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească. Luând în considerare prevederile sus numite, Colegiul precizează că pentru a avea posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.
Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund exigențelor art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei de revizuire a hotărârii instanței de insolvabilitate, respectiv, împrejurările invocate de revizuent nu poate influența soluția adoptată. Așadar, Colegiul conchide că, Societatea pe Acțiuni „Covis” nu a confirmat instanței de judecată existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.
Din considerentele menționate, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă. În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Societatea pe Acțiuni „Covis” se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către instanța de insolvabilitate prin hotărârea a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 din Codul de procedură civilă careva temeiuri legale de revizuire. 3 La caz, se remarcă că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Reieșind din cele expuse și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art.270, 446 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Societatea pe Acțiuni „Covis” împotriva hotărârii din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală Judecătorii Valeriu Doagă Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.