3ra-1377/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1377/18

Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu )

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Usatîi Nicolae Vasile,

Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți

al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienți accesorii Usatîi

Nicolai Nicolai, Usatîi Nicolae Vasile, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Bălți Gaz”, Agenția proprietății Publice, Consiliul

municipal Bălți și Ministerul Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admisă

cererea de apel declarată de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, s-a casat hotărârea

din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre

prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2016 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Bălți, intervenienți accesorii

Usatîi Nicolai Nicolai, Usatîi Nicolae Vasile, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”,

Societatea cu Răspundere Limitată „Bălți Gaz”, Agenția proprietății Publice, Consiliul

municipal Bălți și Ministerul Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în ordinea art.67-68 din Legea

privind administrația publică locală nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006, și pct. 8 lit.

g) din Regulamentul cu privire la organizarea si funcționarea Oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009,

în temeiul adresării persoanei fizice ce se consideră vătămată într-un drept al său

printr-un act administrativ emis de o autoritate a administrației publice locale, a

1

declanșat procedura controlului de legalitate al dispoziției Primarului mun. Bălți

nr.1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”. Respectiv, în cadrul

controlului efectuat s-a constatat că, prin dispoziția în cauză Primarul mun. Bălți a

hotărât de a vinde Societății pe Acțiuni „Nord-Gaz” terenurile cu suprafața totală de 76

798 m2. Prin urmare, Oficiul la 22 iulie 2016 în coraport cu prevederile art.68 din

Legea privind administrația publică locală, a notificat Primarul mun. Bălți despre

ilegalitatea actului controlat și a solicitat reexaminarea și anularea acestuia ca fiind

adoptat contrar prevederilor legii, contrar competenței și procedurii stabilite, însă

autoritatea notificată a respins abrogarea actului considerat ilegal.

În opinia reclamantului Primarul mun. Bălți abuziv a emis dispoziția ilegală de

înstrăinare a terenului în cauză, or, ținând cont de competențele stabilite de Legea

abrogată nr.186 din 6 noiembrie 1998, pentru consiliul municipal cât și pentru primar

și în corespundere cu art. 82 alin. (1) din actul normativ menționat, doar consiliile

locale și raionale și Consiliul municipal Chișinău decid ca bunurile ce aparțin

domeniului public de interes local, după caz, să fie date în administrarea unităților

economice și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De

asemenea, ele decid, în condițiile legii, referitor la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce

fac parte din patrimoniul public. Totodată, în cadrul examinării s-a constatat că

Primarul mun. Bălți a înstrăinat și drumul care este inclus în planul urbanistic al

orașului, fapt care vine în contradicție cu art. 78, 80 din Legea abrogată privind

administrația publică locală nr.186 din 6 noiembrie 1998, care stabilește că, constituie

patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin

domeniului public de interes local, inclusiv unităților economice, precum și drepturile

și obligațiile cu caracter patrimonial, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt

inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a afirmat că, primarul și-a depășit

competența prin emiterea dispoziției în cauză, or, conform normelor menționate doar

consiliile locale pot lua decizii în privința bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale. Primarul este responsabil de administrarea bunurilor în condițiile legii dar

nu este autoritatea care poate administra bunurile unității administrativ-teritoriale, or,

însăși Legea privind administrația publică locală, atât nr.186 din 6 noiembrie 1998

(abrogată) cât și nr. 436 din 28 decembrie 2006, în art. 1 notează că, primarul este

autoritate executivă a consiliului local... Cele menționate denotă că, Primarul mun.

Bălți a dispus cu patrimoniul unității administrativ-teritoriale contrar normelor legale.

Legislația națională face expres delimitarea dintre competențele consiliului local și

atribuțiile primarului, iar acțiunile primarului au fost realizate în detrimentul

atribuțiilor stipulate de actele normative în vigoare. Prin prisma normelor expuse

rezultă că dispoziția Primarului mun. Bălți nr.1014 din 31 mai 1999 „cu privire la

vinderea terenurilor”, este ilegală, emisă contrar prevederilor legii, contrar competenței

și procedurii stabilite.

Reclamantul a solicitat anularea dispoziției Primarului mun. Bălți nr.1014 din 31

mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”.

Prin hotărârea din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

depusă de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost admisă. S-a anulat

2

dispoziția Primarului mun. Bălți nr. 1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea

terenurilor”.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de apel

declarată de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, s-a casat hotărârea din 3 noiembrie

2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea

depusă de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost respinsă.

La data de 16 august 2018, Usatîi Nicolae Vasile și Usatîi Nicolai Nicolai

reprezentați de avocatul Iulian Paciurca au declarat recurs împotriva deciziei din 24

mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia contestată, o

consideră eronată, ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii instanței de fond.

La data de 3 septembrie 2018, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este pasibilă de a fi

casată din considerentele ce urmează. Instanța de apel a interpretat eronat și nu a

aplicat anumite prevederi ale legii materiale care trebuiau să fie aplicate la soluționarea

cauzei, a dat apreciere arbitrară probelor.

Totodată, a menționat că, nu este de acord cu argumentul instanței precum că, era

inadmisibil ca Oficiul să efectueze controlul de legalitate a unui act administrativ emis

în anul 1999 în baza unor norme adoptate ulterior.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2018.

Recurenții au recepționat decizia instanței de apel la data de 2 iulie 2018 și

respectiv 4 iulie 2018.

Astfel recursurile declarate la data de 16 august 2018, și respectiv 3 septembrie

2018 sunt în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Usatîi Nicolae Vasile, Usatîi

Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

3

La caz, completul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarat de Usatîi Nicolae Vasile,

Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial

4

Bălți al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Usatîi Nicolae Vasile,

Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial

Bălți al Cancelariei de Stat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

5