3ra-1377/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1377/18 Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central (jud. A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu ) Î N C H E I E R E 31 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova judecătorii: Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Usatîi Nicolae Vasile, Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun.

Bălți, intervenienți accesorii Usatîi Nicolai Nicolai, Usatîi Nicolae Vasile, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, Societatea cu Răspundere Limitată „Bălți Gaz”, Agenția proprietății Publice, Consiliul municipal Bălți și Ministerul Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, s-a casat hotărârea din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 19 septembrie 2016 Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălți, intervenienți accesorii Usatîi Nicolai Nicolai, Usatîi Nicolae Vasile, Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, Societatea cu Răspundere Limitată „Bălți Gaz”, Agenția proprietății Publice, Consiliul municipal Bălți și Ministerul Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în ordinea art.67-68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 - XVI din 28 decembrie 2006, și pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea si funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în temeiul adresării persoanei fizice ce se consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ emis de o autoritate a administrației publice locale, a 1 declanșat procedura controlului de legalitate al dispoziției Primarului mun.

Bălți nr.1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”. Respectiv, în cadrul controlului efectuat s-a constatat că, prin dispoziția în cauză Primarul mun. Bălți a hotărât de a vinde Societății pe Acțiuni „Nord-Gaz” terenurile cu suprafața totală de 76 798 m2. Prin urmare, Oficiul la 22 iulie 2016 în coraport cu prevederile art.68 din Legea privind administrația publică locală, a notificat Primarul mun. Bălți despre ilegalitatea actului controlat și a solicitat reexaminarea și anularea acestuia ca fiind adoptat contrar prevederilor legii, contrar competenței și procedurii stabilite, însă autoritatea notificată a respins abrogarea actului considerat ilegal. În opinia reclamantului Primarul mun.

Bălți abuziv a emis dispoziția ilegală de înstrăinare a terenului în cauză, or, ținând cont de competențele stabilite de Legea abrogată nr.186 din 6 noiembrie 1998, pentru consiliul municipal cât și pentru primar și în corespundere cu art. 82 alin. (1) din actul normativ menționat, doar consiliile locale și raionale și Consiliul municipal Chișinău decid ca bunurile ce aparțin domeniului public de interes local, după caz, să fie date în administrarea unităților economice și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. De asemenea, ele decid, în condițiile legii, referitor la cumpărarea și vânzarea bunurilor ce fac parte din patrimoniul public. Totodată, în cadrul examinării s-a constatat că Primarul mun.

Bălți a înstrăinat și drumul care este inclus în planul urbanistic al orașului, fapt care vine în contradicție cu art. 78, 80 din Legea abrogată privind administrația publică locală nr.186 din 6 noiembrie 1998, care stabilește că, constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public de interes local, inclusiv unităților economice, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile. Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a afirmat că, primarul și-a depășit competența prin emiterea dispoziției în cauză, or, conform normelor menționate doar consiliile locale pot lua decizii în privința bunurilor proprietate a unității administrativ- teritoriale.

Primarul este responsabil de administrarea bunurilor în condițiile legii dar nu este autoritatea care poate administra bunurile unității administrativ-teritoriale, or, însăși Legea privind administrația publică locală, atât nr.186 din 6 noiembrie 1998 (abrogată) cât și nr. 436 din 28 decembrie 2006, în art. 1 notează că, primarul este autoritate executivă a consiliului local... Cele menționate denotă că, Primarul mun. Bălți a dispus cu patrimoniul unității administrativ-teritoriale contrar normelor legale. Legislația națională face expres delimitarea dintre competențele consiliului local și atribuțiile primarului, iar acțiunile primarului au fost realizate în detrimentul atribuțiilor stipulate de actele normative în vigoare.

Prin prisma normelor expuse rezultă că dispoziția Primarului mun. Bălți nr.1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”, este ilegală, emisă contrar prevederilor legii, contrar competenței și procedurii stabilite. Reclamantul a solicitat anularea dispoziției Primarului mun. Bălți nr.1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”. Prin hotărârea din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost admisă. S-a anulat 2 dispoziția Primarului mun. Bălți nr. 1014 din 31 mai 1999 „cu privire la vinderea terenurilor”. Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de apel declarată de Societatea pe Acțiuni „Moldovagaz”, s-a casat hotărârea din 3 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a fost respinsă.

La data de 16 august 2018, Usatîi Nicolae Vasile și Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca au declarat recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți. În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu decizia contestată, o consideră eronată, ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. La data de 3 septembrie 2018, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este pasibilă de a fi casată din considerentele ce urmează. Instanța de apel a interpretat eronat și nu a aplicat anumite prevederi ale legii materiale care trebuiau să fie aplicate la soluționarea cauzei, a dat apreciere arbitrară probelor. Totodată, a menționat că, nu este de acord cu argumentul instanței precum că, era inadmisibil ca Oficiul să efectueze controlul de legalitate a unui act administrativ emis în anul 1999 în baza unor norme adoptate ulterior. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2018. Recurenții au recepționat decizia instanței de apel la data de 2 iulie 2018 și respectiv 4 iulie 2018. Astfel recursurile declarate la data de 16 august 2018, și respectiv 3 septembrie 2018 sunt în termen. Examinând temeiurile recursurilor declarate de Usatîi Nicolae Vasile, Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. 3 La caz, completul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarat de Usatîi Nicolae Vasile, Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial 4 Bălți al Cancelariei de Stat, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Usatîi Nicolae Vasile, Usatîi Nicolai Nicolai reprezentați de avocatul Iulian Paciurca și Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 5