3ra-1183/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra – 1183/18 Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediul Central), judecătorul: N. Costaș Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecătorii: Iu. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz Î N C H E I E R E 17 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Visternicean examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Consiliul municipal Bălți, c o n s t a t ă: La 22 decembrie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 9/52 din 28 septembrie 2017 „Cu privire la abrogarea p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/60 din 27 octombrie 2005 „Cu privire la acordarea garanției” și p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 8/50 din 27 noiembrie 2008 „Cu privire la acordarea garanției”.

În motivarea acțiunii Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a indicat că, în ordinea art.64 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și pct.8 lit.g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor Teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul sub aspectul legalității deciziei Consiliului municipal Bălți nr.9/52 din 28 septembrie 2017 „Cu privire la abrogarea p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/60 din 27 octombrie 2005 „Cu privire la acordarea garanției,, și p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/50 din 27 noiembrie 2008 „Cu privire la acordarea garanției”.

Reclamantul a precizat că, în cadrul controlului s-a constatat că prin decizia în cauză, Consiliul municipal Bălți a abrogat p.3 din deciziile nr.8/60 din 1 27 octombrie 2005 și nr.8/50 din 27 noiembrie 2008, prin care Consiliul municipal Bălți a autorizat primarul municipiului Bălți să semneze scrisoarea de garanție Ministerului Finanțelor cu scopul primirii creditului pentru ÎM Regia „Apă-Canal Bălți” la reconstrucția rețelelor de alimentare cu apă din mun. Bălți, finanțat de către Banca Mondială, în cadrul proiectului pilot despre Alimentarea cu Apă și Canalizare. Astfel, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat a relevat că conform prevederilor art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, la 08 noiembrie 2017, a notificat consiliului municipal ilegalitatea actului controlat și a solicitat abrogarea acestuia.

Consiliul municipal Bălți a respins notificarea Oficiului prin decizia nr. 11/44 din 05 decembrie 2017. Reclamantul a menționat că prin decizia nr.8/60 din 27 octombrie 2005 și nr.8/50 din 27 noiembrie 2008, Consiliul a dat consimțământul ÎM Regia „Apă-Canal Bălți” pentru încheierea acordului creditorial cu Ministerul Finanțelor RM în mărimea de 3 milioane dolari SUA și, respectiv, 1,5 milioane dolari SUA, în vederea realizării unui proiect de Alimentare cu Apă și Canalizare finanțat de Banca Mondială. Consiliul împuternicește directorul să semneze acordul creditorial cu termenul de rambursare a creditului 30 ani. Totodată, Consiliul autorizează primarul municipiului Bălți să semneze scrisoarea de garanție Ministerului Finanțelor, cu scopul primirii creditului pentru ÎM Regia „Apă-Canal Bălți” la reconstrucția rețelelor de alimentare cu apă din mun.

Bălți. Din decizia nr.9/52 din 28 septembrie 2017, rezultă că Consiliul municipal Bălți unilateral a reziliat obligațiunile pe care le-a avut pe întreaga perioadă a acordului creditorial - 30 ani, ceea ce contravine prevederilor legislației civile. Reclamantul a indicat că, dat fiind faptul că Consiliul municipal Bălți a dat consimțământul ÎM Regia „Apă-Canal Bălți” de a încheia acordul creditorial cu Ministerul Finanțelor pe un termen de 30 ani și a acceptat să fie garant al rambursării creditului dat, respectiv, Consiliul nu are dreptul unilateral să renunțe la garanția pe care a semnat-o primarul municipiului Bălți până la rambursarea totală a creditului.

Întemeindu-și solicitările pe prevederile art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art.5 lit.b), art.11, art. 19, art. 25 alin. (1) lit. b), art.26 alin.(1), lit. a) din Legea nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 contenciosului administrativ și art. 166, 278 Cod de procedură civilă reclamantul a solicitat admiterea cereri de chemare în judecată, anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr.9/52 din 28 septembrie 2017 „Cu privire la abrogarea p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/60 din 27 octombrie 2005 „Cu privire la acordarea garanției” și p.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/50 din 27 noiembrie 2008 „Cu privire la acordarea garanției”.

Prin hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central), cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Ministerul Finanțelor privind anularea actului administrativ a fost admisă și casată decizia Consiliului municipal Bălți nr.9/52 din 28 septembrie 2017 cu privire la abrogarea pct.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/60 din 2 27 octombrie 2005,, Cu privire la acordarea garanției” și pct.3 din decizia Consiliului municipal Bălți nr.8/50 din 27 noiembrie 2008 ,,Cu privire la acordarea garanției”. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că cerințele invocate de reclamant în cererea de chemare în judecată sunt întemeiate, și se încadrează în prevederile legii în felul în care au fost înaintate.

La 21 februarie 2018, Consiliul municipal Bălți a depus apel prealabil împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul Central) și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Consiliul municipal Bălți, cu acordarea apelantului termen pînă la 19 aprilie 2018, ora 09:00 pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de apel motivate. La 02 aprilie 2018 Consiliul municipal Bălți a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul Central) și a solicitat admiterea pretențiilor inițiale.

Prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de către Consiliul municipal Bălți și menținută hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul Central). Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 19 iulie 2018 Consiliul municipal Bălți a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul Central). În motivarea recursului recurentul a indicat că, nu este de acord cu decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, deoarece instanța de apel a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 17 mai 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 26 iunie 2018, confirmarea despre recepționarea acesteia de către părți fiind anexată la materialele dosarului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Consiliul municipal Bălți în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). 4 Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal Bălți, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul municipal Bălți, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul, declarat de către Consiliul municipal Bălți, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 5