2ra-1736/18 — constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului moral

2ra-1736/18 — constatarea încălcării dreptului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr.2ra-1736/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Sușchevici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță )

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de

Societatea pe Acțiuni „Drumuri Criuleni” și Serghei Mocanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Mocanu împotriva Societății pe Acțiuni „Drumuri Criuleni” cu privire la

constatarea încălcării dreptului prevăzut de art.8 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Serghei Mocanu, s-a casat integral hotărâre din 29

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o hotărâre nouă

prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Serghei Mocanu,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2017, Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Societății pe Acțiuni „Drumuri Criuleni” (denumirea prescurtată SA

„Drumuri Criuleni”) cu privire la constatarea încălcării dreptului prevăzut de art.8

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale,

prin transmiterea unui terț a copiei ordinului de concediere nr. 127-c din 29

decembrie 2008, și compensarea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare,

în sumă de 3 000 de euro.

În motivarea acțiunii a indicat că, în data de 03 august 2015, orele 11:45 a

participat în calitate de reclamant la examinarea de către Judecătoria Chișinău,

sediul Buiucani, a cererii de chemare în judecată depuse împotriva lui Colesnicenco

Eugeniu.

A notat reclamantul că, în cadrul ședinței de judecată de către judecător i-a fost

înmânată ca probă scrisă prezentată de către pârâtul Colesnicenco Eugeniu copia

ordinului nr. 127-c din 29 decembrie 2008 emis de SA „Drumuri Chișinău”. Prin

urmare, a conchis că copia ordinului nr. 127-c din 29 decembrie 2008 emis de SA

„Drumuri Chișinău” este autentificată de colaboratorii fostului angajator.

1

În opinia reclamantului, SA „Drumuri Chișinău” nu a avut vreun temei legal

de a furniza unui terț informația care conținea date cu caracter personal și anume

copia ordinului nr. 127-c din 29 decembrie 2008 prin care a fost concediat din

funcția de jurist al SA „Drumuri Chișinău”, acțiune ce contravine art. 92 din Codul

muncii și art. 4-6, art. 29 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011.

Așa dar, a indicat că prin acțiunile societății pârâte a fost admisă o ingerință

grava asupra dreptului său privind protecția datelor cu caracter personal, care nu era

necesară. Ingerință este considerată ca „necesară într-o societate democratică”

pentru atingerea unui scop legitim dacă răspunde unei „nevoi sociale imperioase” și

în special, dacă este proporțională cu scopul legitim urmărit și dacă motivele

invocate de autoritățile naționale pentru a justifica ingerința sunt „pertinente și

suficiente”.

Protecția datelor cu caracter personal, joacă un rol fundamental în exercițiul

dreptului la respectarea vieții private și de familie, consacrat în art. 8 din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale. Legislația

internă trebuie, prin urmare, să asigure garanții potrivite pentru a împiedica orice

utilizare a datelor cu caracter personal care nu este conformă cu garanțiile prevăzute

de acest text (a se vedea mutatis mutandis, Hotărârea Z vs Finlanda).

Urmare celor relatate, a menționat Serghei Mocanu că prin divulgarea datelor

cu caracter personal, a suferit un disconfort enorm, frustrări și umilință, astfel

fiindu-i cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 3 000 de euro,

care necesită a fi compensat de pârât în conformitate cu prevederile art.18, 33 din

Legea nr. 133 din 08 iulie 2011, art. 93 lit. f), 94 din Codul muncii.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 5,

6,7, 90, 94, 123, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 8, 11, 1398, 1422,

1423 din Codul civil, art.6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a

Libertăților Fundamentale și art.41 din Regulamentul CtEDO.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Instanța de judecată în consolidarea soluției sale, a reținut că informația

regăsită în ordinul nr. 127-c din 29 decembrie 2008 emis de SA „Drumuri

Chișinău”, a fost făcută publică, prin încheierea din 01 octombrie 2014 a Curții

Supreme de Justiție și sursele de informare în masă precum „Ziarul de Gardă” și

ziarul „Flux”.

Astfel, față de informația cuprinsă în ordinul nr. 127-c din 29 decembrie 2008

emis de SA „Drumuri Chișinău”, nu poate fi garantată nici un fel de protecție la

ulterioara lor prelucrare din momentul publicării acestora, fapt pentru care nu s-a

constatat o încălcare a art. 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a

Libertăților Fundamentale, or ea a fost făcută publică anterior prezentării copiei

ordinului nr. 127-c din 29 decembrie 2008 în ședința de judecată din 03 august 2015

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pe cale de consecință, având în vedere lipsa temeiurilor privind constatarea

încălcării art. 8 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertăților

Fundamentale, s-a stabilit și netemeinicia cerinței cu privire la compensarea

prejudiciului moral, care sunt subsecvente.

Prin decizia din 14 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

2

declarat de Mocanu Serghei, s-a casat integral hotărâre din 29 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis

parțial acțiunea depusă de Serghei Mocanu.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Mocanu Serghei, prevăzut de art.8 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

privind respectarea vieții private și de familie.

S-a încasat din contul SA „Drumuri Criuleni” în beneficiul lui Serghei

Mocanu, prejudiciul moral cauzat prin această încălcare, în sumă de 3000 de lei. În

rest cerința s-a respins.

Curtea de Apel Chișinău în consolidarea soluției sale a concluzionat că prima

instanță greșit a reținut că, informația regăsită în ordinul nr. 127-c din 29 decembrie

2008 emis de SA „Drumuri Chișinău”, a fost făcută publică, prin încheierea din 01

octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție și sursele de informare în masă precum

„Ziarul de Gardă” și ziarul „Flux”, or pe lângă faptul că în conformitate cu

obligațiile legale, instanțele de judecată depersonalizează toate actele sale

procedurale, acestea pot fi accesate de un număr restrâns de persoane interesate, pe

când publicarea ordinului nr. 127-c din 29 decembrie 2008, a avut un efect de

informare în masă.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că în speță, a fost demonstrată

divulgarea fără acordul reclamantului/apelantului a datelor cu caracter personal și

utilizarea acestora împotriva lui în alt proces de judecată, fapt ce constituie ingerință

în respectarea vieții private și a corespondenței, în sensul articolului 8 din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

În consecință, Curtea de Apel Chișinău a reținut că deoarece lui Serghei

Mocanu i-a fost cauzat un anumit nivel de stres și frustrare, este îndreptățit la

repararea prejudiciului moral, însă cuantumul prejudiciului moral pretins în sumă

de 3000 de euro, este excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, iar suma de 3000

de lei, constituie o satisfacție echitabilă întru compensarea prejudiciului moral

cauzat.

La 22 iunie 2018, SA „Drumuri Chișinău” a declarat recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului înaintat societatea recurentă a menționat că decizia

recurată contravine normelor de drept, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii

juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și

certă a situației de fapt și de drept.

Astfel, a notat că ordinul nr. 127-c din 29 decembrie 2008, a fost făcut public și

depersonalizat la cererea lui Serghei Mocanu în conformitate cu legislația în vigoare

prin decizia din 31 octombrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, prin încheierea din

01 octombrie 2014 a Curții Supreme de Justiție și prin alte acte judecătorești emise

la soluționarea de către instanțele judecătorești a litigiului privind contestarea de

către intimat a ordinului menționat.

A menționat că la 15 iulie 2014, Biroului Asociat de Avocați sect. Buiucani

mun. Chișinău în temeiul art. 53 al Legii cu privire la avocatura s-a adresat către

SA „Drumuri Ciuleni” cu interpelarea nr.87 prin care a solicitat informația

referitoare la perioada de activitate a lui Serghei Mocanu și temeiul concedierii

acestuia din funcția deținută.

3

Prin scrisoarea din 22 august 2014, SA „Drumuri Ciuleni” a eliberat Biroului

Asociat de Avocați sect. Buiucani mun. Chișinău informația solicitată, inclusiv

copia ordinului nr.l27-c din 29 decembrie 2008. Scopul prezentării informației

menționate a fost acordarea consultanței și asistenței juridice lui Colesnicenco

Eugeniu pe cauza civilă care se afla în procedură la Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău intentată la cererea depusă de Mocanu Serghei împotriva lui

Colesnicenco Eugeniu privind apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale

și încasarea prejudiciului moral și cererea reconvențională depusă de Colesnicenco

Eugeniu împotriva lui Mocanu Serghei cu privire la încasarea prejudiciului moral.

A indicat că în data de 14 septembrie 2015, Mocanu Serghei a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, solicitând a recunoaște ca ilegal refuzul Centrului din 04

septembrie 2015, privind emiterea unei decizii în temeiul art.27 din Legea nr. 133

din 08 iulie 2011 în urma examinării plângerii sale depuse privind constarea

încălcărilor comise la dreptul său privind protecția datelor persoanele de către SA

„Drumuri Chișinău” și Colesnicenco Eugeniu, a obliga pârâtul să emită o decizie în

temeiul art.27 din Legea RM nr. 133 din 08 iulie 2011 privind examinarea plângerii

sale și a încasa din contul pârâtului în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral

suma de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, municipiul

Chișinău a fost admisă parțial acțiunea lui Serghei Mocanu, s-a recunoscut ilegal

refuzul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din 04

septembrie 2015 privind emiterea unei decizii pe marginea plângerii lui Serghei

Mocanu, s-a obligat pârâtul să examineze plângerea lui Serghei Mocanu din 05

august 2015 privind încălcările admise de SA „Drumuri Chișinău” și Eugeniu

Colesnicenco și să emită actul administrativ corespunzător, potrivit prevederilor

art.27 din Legea nr.133 din 08 iulie 2011. În rest, pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate. Hotărârea menționată a rămas definitivă.

Urmare celor relatate, societatea recurentă a relatat că instanța de apel și-a

motivat soluția fără să ține cont de faptul că faptele stabilite printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă pe o cauză civilă soluționată anterior sunt obligatorii

pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi

contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

La 02 iulie 2018, Serghei Mocanu a declarat recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, modificarea deciziei din 14 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău prin majorarea cuantumului prejudiciului moral până la 3000 de euro.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că micșorând cuantumul

prejudiciului moral până la 3 000 de lei, instanța de apel a încălcat parțial dreptul

lui la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CtEDO, deoarece scopul de bază a

unei justiției, îl constituie satisfacerea echitabilă a drepturilor omului în cadru unui

proces judiciar, iar repararea unei pagube urmează a fi egală cu cheltuielile suportate

pentru remedierea pagubei cauzate.

A menționat că prin divulgarea datelor cu caracter personal, a suferit un

disconfort enorm, frustrări și umilință, astfel fiindu-i cauzat un prejudiciu moral

estimat la suma de 3 000 de euro, care urmează a fi reparat de către pârât în

conformitate cu prevederile art.18 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011.

Reclamantul a opinat că unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

4

prezinte o justă și integrală despăgubire. Potrivit Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se

traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral suferit.

La fel, a notat că cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea

să aibă efect compensator și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru

autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Prin referința depusă la 24 august 2018, SA „Drumuri Chișinău” a menționat

că recursul înaintat de Serghei Mocanu, este neîntemeiat, temei din care a solicitat a

fi respins.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursurile sunt

inadmisibile, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

5

Argumentele recurenților precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de

apel cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul

juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenții nu au invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană

a precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt

în primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi

„efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea

situației din decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, cererile de recurs au fost depuse după

ce recurenții au avut posibilitatea de a fi auziți de prima instanță și de instanța de

apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurenților le-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un

recurs efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea

echității procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au

reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe

care le considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher

împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și

procedural, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de

admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Societatea pe Acțiuni

„Drumuri Criuleni” și Serghei Mocanu, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Serghei Mocanu împotriva Societății pe Acțiuni

„Drumuri Criuleni” cu privire la constatarea încălcării dreptului prevăzut de art.8

din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale

6

și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

7