2rac-378/18 — incasarea datoriei, a penalitatii

Dosarul nr. 2rac-378/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (A.Miron) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, A. Malâi, I. Muruianu) ÎNCHEIERE 24 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Societatea Comercială „Kohav Simha” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” împotriva Societății Comerciale „Kohav Simha” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea Comercială „Kohav Simha” Societate cu Răspundere Limitată și a fost menținută hotărârea din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 05 iulie 2016 SA „Apă Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Kohav Simha” SRL cu privire la încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului nr. 128034 din 05.02.2008 și-a asumat obligația de a presta servicii de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate, în limita hotarului de delimitare a rețelelor, iar SC „Kohav Simha” SRL s-a obligat să achite integral costul serviciilor prestate. A menționat că la 29.07.2015, în rezultatul inspectării stării tehnice a rețelelor de alimentare cu apă la sediul pârâtului, a fost depistat sigiliu rupt la unirea contorului cu țeava, reprezentantul furnizorului întocmind actul de confirmare a încălcării. Reclamantul a afirmat că calculul a fost efectuat conform prevederilor pct. 9.4.3 al Regulamentului de organizare și funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din mun.

Chișinău nr. 5/4 din 25.03.2008, din momentul citirii ultimelor indicații de pe contoarele sigilate sau în stare de funcționare, până la data întocmirii procesului-verbal privind înlăturarea încălcărilor constatate. A explicat că Comisia pentru examinarea încălcărilor în evidența apei a aprobat și a înaintat spre plată volumul pentru perioada 10.07.2015 – 29.07.2015 și conform facturilor fiscale eliberate de furnizor SC „Kohav Simha” SRL s-a obligat să achite serviciile prestate până la limita indicată în documentul înaintat spre plată. A invocat că SC „Kohav Simha” SRL, încălcând obligațiunile contractuale, nu a achitat plata pentru serviciile acordate pentru perioada decembrie 2014 - august 2015, suma datoriei acumulate constituind 7709,03 lei și penalitate conform pct. 5.6 al contractului în sumă de 1340,01 lei.

SA „Apă Canal Chișinău” a solicitat încasarea de la SC „Kohav Simha” SRL în beneficiul său a sumei de 9049,04 lei cu titlu de datorie și suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat. Prin hotărârea din 06 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea a fost admisă; s-a încasat de la SC „Kohav Simha” SRL în beneficiul SA „Apă Canal Chișinău” datoria în sumă de 7709,03 lei, penalitate 1340,01 lei și suma de 270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat, în total suma de 9319,04 lei. SC „Kohav Simha” SRL a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și remiterea pricinii spre rejudecare. Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de SC „Kohav Simha” SRL a fost respins și a fost menținută hotărârea din 06 decembrie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel a menționat că SA „Apă Canal Chișinău” la data de 15.02.2016 a expediat în adresa SC „Kohav Simha” SRL reclamație în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, însă ultima a refuzat să achite datoria. S-a mai menționat că pârâta nu a contestat în modul stabilit actul de control prin care a fost depistat consumul fraudulos de apă și nici calcularea sumelor operate în urma unui astfel de consum. Astfel, deoarece facturile privind achitarea serviciilor prestate înaintate pârâtei spre plată nu au fost contestate și nici nu a parvenit din partea pârâtei o cerere privind întreruperea prestării serviciilor, instanța de apel a prezumat acordul consumatorului de servicii de a beneficia și de a achita serviciile primite.

La 23 iulie 2018 SC „Kohav Simha” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a indicat că instanțele nu au constatat și nu au elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentei copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul se consider a fi declarat în termen.

2 Examinând temeiurile recursului declarat de SC „Kohav Simha” SRL în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „Kohav Simha” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 3 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de SC „Kohav Simha” SRL.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea Comercială „Kohav Simha” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Iurie Bejenaru 4