2rac-357/18 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2rac-357/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – Sv. Ghercavîi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de administratorul insolvabilității

SRL „Rîbac Gurman” – Vasile Țurcan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Rîbac

Gurman” către BC „Moldinconbank” SA și SRL „Antoles-Com” cu privire la

constatarea nulității tranzacției de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de SRL „Rîbac Gurman”, prin intermediul avocatului

Anatolie Janu, fiind menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 05 mai 2017, SRL „Rîbac Gurman” a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva BC „Moldinconbank” SA și SRL „Antoles-Com” cu privire la

constatarea nulității tranzacției de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a invocat că, SRL „Rîbac Gurman” este proprietara

următoarelor bunuri imobile: construcție comercială cu nr. cadastral

0300305.024.01.002, cu suprafața totală de 104,9 mp și lot de pământ aferent cu

nr. cadastral 0300305.024, cu suprafața de 0,0165 ha, amplasate în mun. Bălți, str.

Ștefan cel Mare, 91/2. Bunurile respective au fost ipotecate în favoarea BC

„Moldindconbank” SA, conform contractului de ipotecă nr. 4227 din 06 mai 2011.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 08 aprilie 2015, a fost admisă

acțiunea înaintată de bancă cu privire la exercitarea dreptului de gaj și, ca urmare,

bunurile imobile – construcție comercială cu nr. cadastral 0300305.024.01.002, cu

suprafața totală de 104,9 mp și lotul de pământ aferent cu nr. cadastral

0300305.024, cu suprafața de 0,0165 ha, amplasate în mun. Bălți, str. Ștefan cel

Mare, 91/2, au fost transmise în mod silit în posesiunea BC „Moldindconbank” SA

în scopul vânzării lor. Ulterior, la 30 august 2016, prin procesul-verbal de

transmitere în posesie, bunurile imobile ipotecate, menționate mai sus, au fost

transmise BC „Moldindconbank” SA.

1

La 22 martie 2017, BC „Moldindconbank” SA a anunțat reclamantul printr-o

notificare despre comercializarea bunurilor imobile menționate către SRL

„Antoles-Com” la prețul de 46 000 Euro sau echivalentul a 973043,10 lei.

Potrivit reclamantului, tranzacția de vânzare a bunurilor imobile în condițiile

menționate, este ilegală, fiind încheiată cu încălcarea drepturilor reclamantului ca

debitor gajist. Astfel, în perioada anului 2016, reclamantul în repetate rânduri s-a

adresat către conducerea BC „Moldindconbank” SA cu propuneri de a înstrăina

bunurile imobile din str. Ștefan cel Mare, 91/2, mun Bălți, unor clienți/cumpărători

potențiali la preț mai mare decât cel indicat în tranzacția de vânzare-cumpărare,

încheiată între BC „Moldindconbank” SA și SRL „Antoles-Com”, care nu era să

afecteze reclamantul și nu era să-i încalce drepturile patrimoniale. Însă BC

„Moldindconbank” SA a tergiversat și neglijat propunerile reclamantului.

Drept argument al netemeiniciei prețului de vânzare a imobilelor către pârâtul

SRL „Antoles-Com”, este faptul că deși la momentul ipotecării bunurilor

menționate, valoarea de piață a acestor bunuri imobile a constituit în total suma de

895460 lei, dar la ziua de azi acestea s-au înstrăinat SRL „Antoles-Com” la prețul

de doar 46 000 Euro, sau echivalentul a 973043,10 lei, însă prețul real constituie cu

circa 40% mai mult pentru aceste bunuri imobile. Potrivit certificatului eliberat de

Direcția pentru Statistica Bălți, rata inflației în perioada 01 mai 2011 – 01 aprilie

2017 a constituit 41,72 %, ceea ce înseamnă că prețul real de piață a imobilelor

înstrăinate, la ziua de azi este de circa 1269046 lei.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Rîbac Gurman”

către BC „Moldinconbank” SA și SRL „Antoles-Com” cu privire la constatarea

nulității tranzacției de vânzare-cumpărare.

Prin decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SRL „Rîbac Gurman”, prin intermediul avocatului Anatolie Janu, fiind

menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că bunul imobil ipotecat a fost

vândut la prețul stabilit și negociat la licitație de 46 000 euro, adică un preț mai

mare decât prețul inițial, stabilit în raportul de evaluare. Suplimentar, potrivit

cererii înaintate de către administratorul SRL „Rîbac Gurman”, Serghei Ciornîi,

adresate BC „Moldindconbank” SA, se constată și faptul că ultimul a solicitat

vânzarea bunului gajat, situat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare și Sfînt, 91/2, la

prețul de 45 000 euro lui Serghei Struli și careva pretenții față de bancă nu va

invoca.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prețul negociat la licitația publică pentru

bunul imobil supus înstrăinării, începând de la prețul indicat de evaluator de 45

000 euro, a fost stabilt definitiv, fiind bine determinat, înserat expres în clauzele

contractuale cu prețul final de 46 000 euro. În asemenea caz, motivul invocat de

SRL „Rîbac Gurman” că, prețul la care a fost vândut bunul imobil a fost micșorat,

nu este relevant speței, purtând un caracter declarativ, lipsind, în așa mod, temeiuri

de constatare a nulității tranzacției de vânzare-cumpărare, or apelantul nu a

demonstrat că această tranzacție este lovită de nulitate.

La 11 iulie 2018, administratorul insolvabilității SRL „Rîbac Gurman” – Vasile

Țurcan, a contestat cu recurs decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de

către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Suplimentar a reiterat că la înstrăinarea bunului imobil,

banca s-a bazat pe un raport de evaluare învechit, care nu corespundea condițiilor

reale de piață. Potrivit recurentului, diminuarea prețului bunului imobil a

prejudiciat considerabil SRL „Rîbac Gurman”.

La 16 august 2018, BC „Moldindconbank” SA a depus referință la cererea de

recurs, solicitând de a fi considerată inadmisibilă.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de administratorul insolvabilității SRL „Rîbac Gurman” – Vasile Țurcan este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

13 martie 2018, fiind expediată participanților la proces la data de 07 mai 2018

(f.d. 170), și recepționată de către recurent la 12 mai 2018 (f.d. 173). Astfel, având

în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții

de Apel Bălți a fost înregistrat la 11 iulie 2018, în conformitate cu art. 434 din

Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din

Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

3

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de administratorul insolvabilității SRL

„Rîbac Gurman” – Vasile Țurcan.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de administratorul insolvabilității

SRL „Rîbac Gurman” – Vasile Țurcan.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

4