2ra-335/19 — declararea nulității actelor juridice

2ra-335/19 — declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-335/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Vitalie Zama,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Vasilean în

interesele lui Ion Turcu împotriva Societății pe Acțiuni „Banca Comercială Română

Chișinău”, intervenienți accesorii notarul privat Mariana Dumbravă, Svetlana Capranov

și Eugeniu Capranov cu privire la constatarea nulității actelor juridice și obligarea

restituirii actelor în original,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de Liudmila Vasilean, în interesele lui Ion Turcu, reprezentată

de avocatul Angela Balan, casată hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre,

constată:

La 02 martie 2016 Liudmila Vasilean, în interesele lui Ion Turcu a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SA „Banca Comercială Română Chișinău”, intervenienți

accesorii notarul privat Mariana Dumbravă, Svetlana Capranov și Eugeniu Capranov cu

privire la constatarea nulității actelor juridice și obligarea restituirii actelor în original.

În motivarea acțiunii a indicat că Ion Turcu domiciliază în sat. XXXXX și este

proprietarul bunurilor imobile: terenul pentru construcție cu suprafața de 0,075 ha, cu

nr. cadastral XXXXX ; casa de locuit individuală cu suprafața totală de 84 m.p., cu nr.

cadastral XXXXX;construcție accesorie (șură) cu suprafața totală de 23,6 m.p., cu nr.

cadastral XXXXX; construcție accesorie (șură) cu suprafața totală de 38,0 m.p., cu nr.

cadastral XXXXX; garaj cu suprafața totală de 17,6 m.p., cu nr. cadastral XXXXX.

Reclamanta a menționat că dânsa este fiica lui Ion Turcu și locuiește împreună cu

acesta, iar Svetlana Capranov și Eugeniu Capranov sunt cunoscuți ai familiei sale.

A relatat că în luna ianuarie 2009, Svetlana Capranov și Eugeniu Capranov venind

la domiciliul lui Ion Turcu și Liudmilei Vasilean, le-au spus, că doresc să încheie un

contract de credit bancar, pentru a obține un împrumut. Totodată au explicat, că banca

solicită asigurarea acestui credit prin gajarea unor bunuri imobile, iar pe motiv că ei nu

1

dispun de aceste bunuri, s-au adresat reclamanților ca să dea acordul pentru a gaja

bunurile imobile ce-i aparțin cu drept de proprietate lui Ion Turcu, propunere care a fost

acceptă.

A susținut că, în vederea pregătirii actelor pentru contractul de gaj, și anume

ridicarea actelor de la OCT, Inspectoratul Fiscal și Primăria Criuleni, și având în vedere

că starea sănătății lui Ion Turcu era dificilă, s-au înțeles, să fie perfectată o procură pe

numele Liudmilei Vasilean, care v-a merge la organele competente pentru ridicarea

actelor și v-a semna contractul de gaj (ipotecă) cu banca, din numele tatălui său.

Astfel, la data de 27 ianuarie 2009, la notarul privat Mariana Dumbrava a fost

întocmită procura nr.599 prin care Ion Turcu a împuternicit-o pe fiica sa, Liudmila

Vasilean, să fie reprezentant la Băncile Comerciale din RM, privind gajarea casei de

locuit și a terenului de lângă casă, situate în sat. XXXXX, cu dreptul de a depune și a

ridica actele necesare, de a încheia contractul de ipotecă și alte acte cu privire la această

însărcinare la biroul notarial, de a depune cereri și a semna din numele lui Ion Turcu.

La data de 12 februarie 2009, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a încheiat

cu Svetlana Capranov și Eugeniu Capranov contractul de credit nr.2292, prin care banca

a acordat acestora un împrumut în sumă de 450 000 lei. Din numele garantului ipotecar

Ion Turcu, contractul de credit a fost semnat de Liudmila Vasilean.

A mai menționat că tot la data de 12 februarie 2009, SA „Banca Comercială

Română Chișinău” în calitate de creditor ipotecar a încheiat contractul de gaj(ipotecă),

semnat de Liudmila Vasilean, în calitate de reprezentant al garantului ipotecar Ion

Turcu, în baza procurii nr.599 din 27 ianuarie 2009. La data de 13 februarie 2009,

prezentul contract a fost autentificat de notarul privat Mirela Amihalachioaie-Țurcan,

fiind înregistrat sub nr.2807 , în aceeași zi fiind înregistrat la OCT Criuleni.

Astfel, pentru realizarea condițiilor contractuale, la data de 13 februarie 2009 ,

Liudmila Vasilean care acționa în baza procurii, a transmis SA „Bănca Comerciale

Române Chișinău” actele de proprietate în original, urmând a fi restituite titularului la

data scadenței contractului de credit.

A specificat că Svetlana Capranov în calitate de „împrumutat” nu și-a onorat

obligațiile față de SA „Banca Comercială Română Chișinău” în condițiile și în

termenele prevăzute de contractul de împrumut.

Respectiv, SA „Banca Comercială Română Chișinău” s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Ion Turcu, Svetlana Capranov și Eugeniu Capranov

cu privire la deposedarea și transmiterea silită a bunurilor ipotecate.

Prin hotărârea din 12 septembrie 2013 a Judecătoriei Criuleni a fost admisă integral

cererea SA „Banca Comercială Română Chișinău” și deposedat Ion Turcu de bunurile

ipotecate, cu evacuarea ultimului și a tuturor persoanelor care domiciliază cu el.

La 17 septembrie 2014 în baza procedurii de executare nr.2-514/13,Ion Turcu cu

toți membrii familiei sale au fost evacuați din bunurile imobile, acestea fiind transmise

SA „Banca Comercială Română Chișinău”.

Reclamanta a invocat că, în anul 2012 Ion Turcu a fost atras la răspundere penală

pentru furt. În cauza penală a fost efectuată o expertiză legală psihiatrică. Conform

raportului de expertiză din 21 septembrie 2012 Ion Turcu a fost recunoscut iresponsabil.

A susținut că la momentul semnării procurii, la 27 ianuarie 2009 reclamanta nu

cunoștea că tatăl ei Ion Turcu este lipsit de capacitate de exercițiu din cauza unei boli

psihice. Deși, cunoștea că tatăl ei este bolnav de o boală psihică, ea nu cunoștea că

2

această maladie îi absolvește integral responsabilitatea. Despre acest fapt i-a fost

comunicat, doar după încetarea urmării penale în privința tatălui său.

Reclamanta în acest sens, la 19 august 2013, s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată prin care a solicitat declararea incapacității lui Ion Turcu. În cadrul examinării

cauzei civile s-a efectuat o nouă expertiză psihiatrico-legală ambulatorie, care a

constatat în mod repetat incapacitatea lui Ion Turcu. Prin hotărârea din 19 februarie 2014

a Judecătoriei Criuleni, Ion Turcu a fost declarat incapabil, hotărârea devenind

irevocabilă prin neatacare.

A solicitat constatarea nulitățății procurei nr.599 din 27 ianuarie 2009 autentificată

de notarul privat Mariana Dumbrava, a contractului de gaj (ipotecă) nr.2807 din 13

februarie 2012, încheiat între SA „Banca Comercială Română Chișinău” și Ion Turcu;

obligarea SA „Banca Comercială Română Chișinău” de a modifica art.6.1 lit.c), 6.2,

6.3, 9.1, 10.1, alin. 5), 8), 9), 10.2, 12.4 din contractul de credit nr.2292 din 12 februarie

2009 cu excluderea obligațiilor garantului ipotecar Ion Turcu; obligarea SA „Banca

Comercială Română Chișinău” de a restitui actele de proprietate în original.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

În susținerea poziției date, prima instanță a indicat că la eliberarea/întocmirea

procurei nr.599 din 27 ianuarie 2009 Ion Turcu era prezent la biroul notarului Mariana

Dumbrava, or, primul exprimându-și consințământul la încheierea actului juridic

contestat (procura), pentru ce a și semnat în fața notarului privat, iar ultimul a stabilit

identitatea acestuia și a verificat capacitatea de exercițiu.

Respectiv, instanța a reținut că la întocmirea procurei a cărei anulare se solicită,

careva dubii privind capacitatea de exercițiu a lui Ion Turcu nu erau, ori la îndeplinirea

actelor notariale și anume a procurei contestate notarul era obligat să citească conținutul

actului întocmit, să verifice dacă solicitantul actului, la caz, Ion Turcu, a înțeles

conținutul și efectele acestuia.

Astfel, prima instanța a constat că procura nr.599 din 27 ianuarie 2009 fiind

autentificată notarial este legală și veridică, având forță probantă și executorie.

În aceste circumstanțe, instanța de fond a ajuns la concluzia lipsei temeiului juridic

în constatarea nulității procurii, iar netemeinicia prezentei cerințe generează lipsa

temeiului în constatarea nulității actului juridic subsecvent, astfel, instanța apreciind și

restul cerințelor ca fiind neîntemeiate.

La 30 octombrie 2017 Liudmila Vasilean, în interesele lui Ion Turcu, reprezentată

de avocatul Angela Balan a declarat apel împotriva hotărârii din 26 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Liudmila Vasilean, în interesele lui Ion Turcu, reprezentată de avocatul

Angela Balan, s-a casat hotărârea din 26 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a pronunțat o nouă hotărâre de admitere a acțiunii; s-a declarat nulă procura

nr.599 din 27 ianuarie 2009 autentificată de notarul privat Mariana Dumbrava; s-a

declarat nul contractul de gaj (ipotecă) nr.2807 din 13 februarie 2012 încheiat între SA

„Banca Comercială Română Chișinău” și Ion Turcu; s-a obligat SA „Banca Comercială

Română Chișinău” de a modifica art.6.1 lit.c), 6.2, 6.3, 9.1, 10.1, alin. 5), 8), 9), 10.2,

12.4 din contractul de credit nr.2292 din 12 februarie 2009 cu excluderea obligațiilor

garantului ipotecar Ion Turcu; s-a obligat SA „Banca Comercială Română Chișinău” de

3

a restitui Liudmilei Vasilean actele de proprietate în original transmise către SA „Banca

Comercială Română Chișinău” și anume :acordul de reziliere a contractului nr.600 din

27 ianuarie 2009, autentificat de notarul Mariana Dumbrava, înregistrat în Registrul

bunurilor imobile, certificatul eliberat de Primăria comunei Pașcani nr.846 din 12

decembrie 2006, înregistrat în Registrul bunurilor imobile, titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX din 22 noiembrie 2002 înregistrat în

Registrul bunurilor imobile.

În acest sens instanța de apel a menționat că prima instanță nu a ținut cont de

acțiunea legii civile în timp, făcând referire la conținutul art.222 alin. (1) Cod civil al

RM în redacția Legii nr.66 din 13 aprilie 2017, în vigoare din 02 iunie 2017, însă

reclamanta -apelanta și-a întemeiat cerințele în baza art.195, 199 alin. (2), 216, 220 alin.

(1) și 222 alin. (1) Cod civil în redacția Legii 1107 din 06 iunie 2002 în vigoare din 12

iunie 2003. Or, atât la 27 ianuarie 2009, momentul întocmirii/eliberării procurei, cât și

la 05 aprilie 2016 primirea spre examinare a cererii de chemare în judecată era în vigoare

conținutul articolului în redacția Legii 1107 din 06 iunie 2002 în vigoare din 12 iunie

2003.

Instanța de apel a indicat că concluzia primei instanțe precum că Liudmila Vasilean

a manifestat un comportament de rea-credință față de SA „Banca Comercială Română

Chișinău” este una arbitrară, contrară prevederilor legale. Or, Liudmila Vasilean a

acționat nu din numele său la întocmirea contractului de gaj (ipotecă) dar din numele

tatălui său Ion Turcu, care la momentul întocmirii procurii era iresponsabil de acțiunile

sale, iar Liudmila Vasilean nu a fost și nici nu este proprietara bunurilor imobile. Astfel,

ea nu putea manifesta rea credință în administrarea acestora.

Totodată, instanța de apel a reținut că în baza hotărârii din 19 februarie 2014 a

Judecătoriei Criuleni, Ion Turcu a fost declarat incapabil, hotărârea devenind irevocabilă

prin neatacare, iar raportul de expertiză nr.676a-2015 specifică că, și în ziua de 27

ianuarie 2009 momentul întocmirii și semnării procurii, Ion Turcu era iresponsabil de

acțiunile sale.

La 27 decembrie 2018 SA „Banca Comercială Română Chișinău”, reprezentată de

avocatul Vitalie Zama a declarat recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărîrii primei instanțe.Totodată a solicitat și compensarea cheltuielilor

de judecată formate din taxa de stat în sumă de 6958, 50 de lei și cheltuieli de asistență

juridică în mărime de 4000 de lei.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că ultima la emiterea acesteia a aplicat eronat normele de drept material.

A menționat că actele contestate de reclamantă-intimată au fost autentificate cu

respectarea tuturor condițiilor generale și speciale de întocmire a actelor juridice

autentice și prin urmare sunt valabile.

A mai relatat că însăși notarul privat Mariana Dumbrava prin referința depusă a

comunicat instanței că la data întocmirii procurei nr.599 din 27 ianuarie 2009 Ion Turcu

nu prezenta semne a unei persoane iresponsabile, nu au fost constate careva

circumstanțe care să determine incapacitatea acestuia.

Recurenta a conchis că Liudmila Vasilean cu rea credință a întreprins acțiunile

ulterioare împotriva tatălui său cu scopul de a lipsi banca de dreptul său de exercitare a

gajul și a ascuns careva informații importante pentru încheierea de acte juridice din

numele tatălui său.

4

A considerat că nu există temei de anulare a procurii emise la data de 27 ianuarie

2009, ori faptul că Ion Turcu s-a aflat într-o instituție de psihoneurologie pentru asistență

socială sau instruire specială nu servește drept temei pentru constatarea nulității actelor

juridice pe motiv că persoana este incapabilă, iar la momentul încheierii actelor juridice

cu SA „Banca Comercială Română Chișinău” în anul 2009 nu existau documente ce ar

proba că Ion Turcu era incapabil, acest fapt a fost stabilit tocmai în 2013 la solicitarea

fiicei sale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27 septembrie 2018 și

publicată pe pagina web a instanței de apel la 29 octombrie 2018.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de SA „Banca Comercială Română

Chișinău”, reprezentată de avocatul Vitalie Zama la 27 decembrie 2018, se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către SA „Banca Comercială

Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Vitalie Zama, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SA „Banca

Comercială Română Chișinău”, reprezentată de avocatul Vitalie Zama, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de SA „Banca Comercială Română Chișinău”, reprezentată de avocatul

Vitalie Zama, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău”,

reprezentată de avocatul Vitalie Zama se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6