2ra-1865/19 — constatarea nulitatii actelor juridice

2ra-1865/19 — constatarea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1865/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – N. Bobu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton

ÎNCHEIERE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Procuratura municipiului

Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Procuratura

municipiului Chișinău în interesele Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primăriei comunei Stăuceni, lui Andrei Lipca, Elenei Lipca, lui Vasile Untu,

Olgăi Untu, lui Mihail Andronic, Nelei Șerbul, intervenienți accesorii Nicolai Motroi,

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni și Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare, cu readucerea

părților la poziția inițială, precum și radierea din Registrul bunurilor imobile a tuturor

drepturilor reale asupra terenului de pământ,

împotriva deciziei din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul declarat de către Procuratura municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din

16 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 21 ianuarie 2016 Procuratura municipiului Chișinău în interesele Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei comunei Stăuceni, lui Andrei Lipca, Elenei Lipca, lui Vasile Untu,

Olgăi Untu, lui Mihail Andronic, intervenienți accesorii Nicolai Motroi, BC „Moldova-

Agroindbank” SA și Oficiul Cadastral Teritorial, Filiala nr. 1 a ÎS „Cadastru”, prin care

a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

XXXXX, eliberat pe numele lui Andrei Lipca, a contractului de vânzare - cumpărare a

terenului nr.10853 din 19 mai 2011, încheiat între Andrei Lipca și Sergiu Gore,

1

autentificat de notarul public Tatiana Durnescu, a contractului de vânzare-cumpărare a

terenului nr.18691 din 27 decembrie 2011, încheiat între Sergiu Gore și Vasile Untu,

autentificat de notarul public Eugenia Lupașcu și a contractului de vânzare-cumpărare

a terenului nr. 1886 din 07 aprilie 2015, încheiat între Vasile Untu și Mihail Andronic,

autentificat de notarul public Olga Bondarciuc, cu readucerea părților la poziția inițială,

precum și radierea din Registrul bunurilor imobile a tuturor drepturilor reale asupra

terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXX.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că examinând în cadrul procesului penal

nr. 260 ac/15 din 30 decembrie 2015 legalitatea acțiunilor persoanelor publice din

cadrul Primăriei com. Stăuceni, mun. Chișinău la perfectarea și eliberarea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, a

constatat că acesta a fost perfectat contrar prevederilor legii.

A susținut că la data de 17 mai 2010 de către persoane publice din cadrul Primăriei

com. Stăuceni, mun. Chișinău, contrar prevederilor pct. 10 din Regulamentul cu privire

la conținutul documentației cadastrului funciar, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 24 din 11 ianuarie 1995, precum și prevederilor art. 14 alin. (2) lit. b) și d) al Legii

nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală, care

reglementează că titlurile se eliberează deținătorilor de terenuri în temeiul deciziei

consiliului comunal privind atribuirea sectorului de teren în folosință sau proprietate, a

fost perfectat și eliberat lui Andrei Lipca titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren pe lotul de pământ, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, în lipsa deciziei

Consiliului com. Stăuceni, mun. Chișinău.

Ulterior, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, a fost

înregistrat pe numele lui Andrei Lipca dreptul de proprietate asupra lotului de pământ

cu suprafața de 0,0443 ha, estimat conform informației ÎS „Cadastru” la prețul de

158 931 de lei.

A afirmat că anterior, familiei Lipca, conform art. 82 din Codul funciar (abrogat

prin Legea RM nr. 369 din 10 februarie1995), i-a fost repartizat un lot de pământ cu

suprafața de 0,3 ha, iar în cazul în care Andrei Lipca avea la acea situație o familie cu

un număr mai mare de trei membri, li se putea repartiza suplimentar a câte 0,1 ha pentru

fiecare membru, fiind deja repartizat loturi de pământ în mărimea admisă de 0,3 ha.

Respectiv, repartizarea familiei Lipca a lotului de pământ înregistrat cu nr. cadastral

XXXXX constituie un surplus de teren, care era inadmisibil condițiilor legii în vigoare

la acel moment.

A relatat că, în temeiul procurii eliberate de Andrei Lipca pe numele lui Nicolai

Motroi, ultimul a vândut lui Sergiu Gore lotul de pământ cu nr. cadastral XXXXX, fapt

confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare a terenului nr. 10853 din 19 mai 2011.

Fiind audiați în calitate de martori, Andrei Lipca și Elena Lipca au negat faptul

eliberării și semnării de către ei a procurii pe numele lui Nicolai Motroi. Totodată,

Andrei Lipca a menționat că nu cunoaște despre perfectarea pe numele său a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru lotul de pământ cu suprafața de

0,0443 ha, nr. cadastral XXXXX. Despre existența înregistrării dreptului său asupra

lotului de pământ enunțat a aflat la data citării și audierii la Procuratura mun. Chișinău,

2

iar careva documente ce ține de înregistrarea dreptului său de proprietate, înstrăinarea

ulterioară a lotului de pământ, niciodată nu a semnat.

În temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat ilegal

pe numele lui Andrei Lipca, au fost încheiate contractul de vânzare - cumpărare a

terenului nr. 10853 din 19 mai 2011, între Andrei Lipca, în calitate de vânzător și Sergiu

Gore, în calitate de cumpărător, care la data de 19 ianuarie 2014 a decedat, contractul

de vânzare - cumpărare a terenului nr. 18691 din 27 decembrie 2011, între Sergiu Gore,

în calitate de vânzător și Vasile Untu, în calitate de cumpărător și contractul de vânzare

- cumpărare a terenului nr. 1886 din 07 aprilie 2015, între Vasile Untu, în calitate de

vânzător și Mihail Andronic, în calitate de cumpărător.

În virtutea principiului relativității actelor juridice, anularea actului inițial (titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren) atrage și nulitatea actelor subsecvente

(contractele de vânzare - cumpărare menționate).

A invocat că terenul de pământ prin actele contestate a fost exclus/deposedat în

mod ilegal de către pârâți, cauzând prejudiciu atât fondului funciar, cât și bugetului

public local al Primăriei com. Stăuceni, mun. Chișinău. Inițial proprietar al terenului

menționat a fost Consiliul com. Stăuceni, mun. Chișinău, care nu a adoptat o decizie

referitor la atribuirea în proprietate a terenului anume lui Andrei Lipca, precum și nu a

împuternicit Primăria mun. Chișinău de a adopta astfel de acte sau încheia alte acte

juridice. Mai mult, în condițiile legii, familia lui Andrei Lipca nu dispunea de dreptul

legal de a i se atribui lotul de pământ în litigiu.

Consideră că Andrei Lipca și Mihail Andronic au obținut ilegal dreptul de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, înregistrat inițial pe numele lui

Andrei Lipca, la data de 24 mai 2010.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a

atras în proces în calitate de pârât Sergiu Gore. (f.d. 180, vol. I)

Prin încheierea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Banca Comercială „Moldova-Agroindbank”

Societate pe Acțiuni. (f.d. 96, vol. I)

Prin încheierea din 12 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

înlocuit în proces Sergiu Gore cu succesorul său în drepturi Nelea Șerbul. (f.d. 181, vol.

I)

Prin hotărârea din 16 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins integral cererea de chemare în judecată depusă de către Procuratura

municipiului Chișinău în interesele Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primăriei comunei Stăuceni, lui Andrei Lipca, Elenei Lipca, lui Vasile Untu,

Olgăi Untu, lui Mihail Andronic, Nelei Șerbul, intervenienți accesorii Nicolai Motroi,

BC „Moldova-Agroindbank” SA și IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și a

contractelor de vânzare-cumpărare, cu repunerea părților în situația inițială și radierea

din Registrul bunurilor imobile a tuturor drepturilor înregistrate asupra terenului de

pământ. (f.d. 213, 222-227, vol. I)

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat

de către Procuratura mun. Chișinău, s-a casat hotărârea din 16 august 2017 a

3

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de către Procuratura mun. Chișinău. S-a anulat

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXXX, eliberat pe

numele lui Andrei Lipca asupra terenului de pământ cu destinație grădini cu suprafața

de 0,0443 ha, situat în extravilanul com. Stăuceni mun. Chișinău, contractul de vânzare

- cumpărare nr. 10853 a terenului de pământ cu nr. cadastral XXXXX, încheiat la data

de 19 mai 2011, între Andrei Lipca și Sergiu Gore, contractul de vânzare - cumpărare

nr. 18691 a terenului de pământ cu destinație grădini cu suprafața de 0,0443 ha, nr.

cadastral XXXXX, încheiat la data de 27 decembrie 2011 între Sergiu Gore și Vasile

Untu și contractul de vânzare - cumpărare nr. 1886 a terenului de pământ cu nr.

cadastral XXXXX, încheiat la data de 07 aprilie 2015 între Vasile Untu și Mihail

Andronic, cu repunerea părților în situația inițială și radierea din Registrul bunurilor

imobile a tuturor drepturilor înregistrate în baza actelor menționate. (f.d. 53, 54-58, vol.

II)

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de către

Andronic Mihail, reprezentat de avocatul Inga Comanici, s-a casat decizia din 23 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Procuratura municipiului Chișinău în interesele Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei comunei Stăuceni, lui Andrei

Lipca, Elenei Lipca, lui Vasile Untu, Olgăi Untu, lui Mihail Andronic, Nelei Șerbul,

intervenienți accesorii Nicolai Motroi, BC „Moldova-Agroindbank” SA și IP „Agenția

Servicii Publice” cu privire la constatarea nulității titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare, cu repunerea părților în

situația inițială și radierea din Registrul bunurilor imobile a tuturor drepturilor

înregistrate asupra terenului de pământ. (f.d.121-127, vol. II)

Prin decizia din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de către Procuratura municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 16 august 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 170, 171-183, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că Primăria com.

Stăuceni, în persoana primarului este autoritate emitentă a actului contestat – Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Andrei Lipca, care

a fost emis în baza deciziei Primăriei com. Stăuceni nr. 2 din 20 februarie 1992, iar

potrivit art. 194 Cod civil, primarul sau președintele raionului este cel care semnează

actele juridice în numele UAT și le reprezintă în alte raporturi juridice.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că Procuratura mun. Chișinău a exercitat

în locul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat atribuțiile sale legale privind

exercitarea controlului administrativ de legalitate în privința actelor administrative

adoptată de către Primarul com. Stăuceni în exercitarea atribuțiilor sale legale de

reprezentant al autorității publice locale.

Instanța de apel a concluzionat că Procuratura mun. Chișinău nu a indicat temeiul

legal, în baza căruia a exercitat în locul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, dreptul acestuia la acțiune, ori competențele legale instituie prin lege, nu pot fi

4

însușite arbitrar de Procuratura mun. Chișinău, în temeiul unei interpretări a normei

legale în sensul extinderii competenților și contrar principiului legalității.

De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit Legii nr. 3 din 25.02.2016

procuratura este o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești, care în

procedurile penale și în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea

ordinii de drept, efectuarea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale

persoanei și ale societății. Astfel, conform competențelor stabilite de lege, Procuratura,

nu este în drept de a interveni în activitatea altor autorități în sensul exercitării în locul

acestora a competențelor sale legale, indiferent de scop și de motiv. Participarea

procurorului în cauzele civile este prevăzută expres în art. 71 Cod de procedură civilă,

procurorul participă la judecarea cauzelor civile în calitate de participant la proces dacă

el însuși a depus cererea de chemare în judecată.

La 31 iulie 2019 Procuratura mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei

din 30 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 august 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea actelor judecătorești, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite integral pretențiile din cererea de chemare

în judecată. (f.d. 187-204, vol. II)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în

mod eronat legea. Astfel, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a luat în considerație

prevederile art. 71 alin. (2) Cod de procedură civilă.

A menționat că a fost depusă cererea de chemare în judecată pentru compensarea

prejudiciului cauzat autorităților publice prin infracțiune, și anume, ce s-a exteriorizat

prin falsificarea titlului de proprietate, acțiunea civilă depusă în scopul anulării actelor

care au cauzat prejudiciul, în cazul începerii urmăririi penale în temeiul art. 275 pct. (4)

Cod de procedură penală. Totodată, prin art. 5 lit. j) din Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu

privire la Procuratură, în cazul neînceperii sau al încetării urmăririi penale, în condițiile

legii, procurorul intentează acțiunea civilă și participă la examinarea acesteia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

30 mai 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 08 iulie 2019. Recursul

declarat de către Procuratura mun. Chișinău la 31 iulie 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Procuratura

mun. Chișinău este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Procuratura mun. Chișinău a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele

cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

5

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Procuratura mun. Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei

de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Procuratura mun. Chișinău, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Procuratura mun. Chișinău, inadmisibil.

6

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Procuratura municipiului Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

7