2ra-6/19 — constatarea nulitătii titlui de autentificare a dreptului detinătorului de teren si a contractelor de vînzare-cumpărare

2ra-6/19 — constatarea nulitătii titlui de autentificare a dreptului detinătorului de teren si a contractelor de vînzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-6/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Vârlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Mihaila, V. Sîrbu, A. Minciuna)

DECIZIE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Mihail Andronic și reprezentantul

acestuia, avocatul Inga Comanici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Procuratura

municipiului Chișinău în interesele Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Primăriei comunei Stăuceni, Elenei Lipca, Andrei Lipca, Olgăi Untu,

Vasile Untu, Mihail Andronic și Nelei Șerbul, intervenienți accesorii Banca

comercială „Moldova-Agroindbank” societate pe acțiuni, Oficiul cadastral teritorial

Chișinău și Nicolai Motroi cu privire la constatarea nulității titlului de autentificare

a deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Procuratura municipiului Chișinău, a fost casată

hotărârea din 16 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă

o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii,

constată:

La data de 21 ianuarie 2016 Procuratura mun. Chișinău a depus în interesele

Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Stăuceni, Elenei Lipca, Andrei Lipca, Olgăi Untu, lui

Vasile Untu, Sergiu Gore și Mihail Andronic, intervenienți accesorii OCT Chișinău

și Nicolai Motroi cu privire la constatarea nulității titlului de autentificare a

deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a indicat că, examinând în cadrul procesului penal nr.260

ac/15 din 30 decembrie 2015 legalitatea acțiunilor persoanelor publice din cadrul

1

Primăriei com. Stăuceni, mun. Chișinău la perfectarea și eliberarea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, înregistrat cu nr. cadastral xxxx, a

constatat că, acesta a fost perfectat contrar prevederilor legii.

A susținut că, la data de 17 mai 2010 de către persoane publice din cadrul

Primăriei com. Stăuceni, mun. Chișinău, contrar prevederilor pct. 10 din

Regulamentul cu privire la conținutul documentației cadastrului funciar, aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr. 24 din 11 ianuarie 1995, precum și prevederilor

art. 14 alin. (2) lit. b) și d) al Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la

administrația publică locală, care reglementează că, titlurile se eliberează

deținătorilor de terenuri în temeiul deciziei consiliului comunal privind atribuirea

sectorului de teren în folosință sau proprietate, a fost perfectat și eliberat lui Andrei

Lipca titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe lotul de pământ,

înregistrat cu nr. cadastral xxxx, în lipsa deciziei Consiliului com. Stăuceni, mun.

Chișinău.

A menționat că, ulterior, în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, a fost înregistrat după Andrei Lipca dreptul de proprietate

asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0443 ha, estimat conform informației ÎS

„Cadastru” la prețul de 158931 de lei.

A afirmat că, anterior, familiei Lipca, conform art. 82 din Codul funciar

(abrogat prin Legea RM nr. 369 din 10 februarie1995), i-a fost repartizat un lot de

pământ cu suprafața de 0,3 ha, iar în cazul în care Andrei Lipca avea la acea situație

o familie cu un număr mai mare de trei membri, li se putea repartiza suplimentar a

câte 0,1 ha pentru fiecare membru, fiind deja repartizat loturi de pământ în mărimea

admisă de 0,3 ha. Respectiv, repartizarea familiei Lipca a lotului de pământ

înregistrat cu nr. cadastral xxxx constituie un surplus de teren, care era inadmisibil

condițiilor legii în vigoare la acel moment.

A relatat că, în temeiul procurii eliberate de Andrei Lipca pe numele lui

Nicolai Motroi, ultimul a vândut lui Sergiu Gore lotul de pământ cu nr. cadastral

xxxx, fapt confirmat prin contractului de vânzare-cumpărare a terenului nr.10853

din 19 mai 2011.

A notat că, fiind audiați în calitate de martori, Andrei Lipca și soția sa, Elena

Lipca au negat faptul eliberării și semnării de către ei a procurii pe numele lui Nicolai

Motroi. Totodată, Andrei Lipca a menționat că, nu cunoaște despre perfectarea pe

numele său a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru lotul

de pământ cu suprafața de 0,0443 ha, nr. cadastral xxxx. Despre existența

înregistrării dreptului său asupra lotului de pământ enunțat a aflat la data citării și

audierii la Procuratura mun. Chișinău, iar careva documente ce ține de înregistrarea

dreptului său de proprietate, înstrăinarea ulterioară a lotului de pământ, niciodată nu

a semnat.

A precizat că, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, eliberat ilegal pe numele lui Andrei Lipca, au fost încheiate contractul de

vânzare - cumpărare a terenului nr. 10853 din 19 mai 2011, între Andrei Lipca, în

calitate de vânzător și Sergiu Gore, în calitate de cumpărător, care la data de 19

ianuarie 2014 a decedat, contractul de vânzare - cumpărare a terenului nr. 18691 din

2

27 decembrie 2011, între Sergiu Gore, în calitate de vânzător și Vasile Untu, în

calitate de cumpărător și contractul de vânzare - cumpărare a terenului nr. 1886 din

07 mai 2015, între Vasile Untu, în calitate de vânzător și Mihail Andronic, în calitate

de cumpărător.

A relevat că, în virtutea principiului relativității actelor juridice, anularea

actului inițial (titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren) atrage și

nulitatea actelor subsecvente (contractele de vânzare - cumpărare menționate).

A invocat că, terenul de pământ prin actele contestate a fost exclus/deposedat

în mod ilegal de către pârâți, cauzând prejudiciu atât fondului funciar, cât și

bugetului public local al Primăriei com. Stăuceni, mun. Chișinău.

A menționat că, inițial proprietar al terenului menționat a fost Consiliul

com.Stăuceni, mun. Chișinău, care nu a adoptat o decizie referitor la atribuirea în

proprietate a terenului anume lui Andrei Lipca, precum și nu a împuternicit Primăria

mun. Chișinău de a adopta astfel de acte sau încheia alte acte juridice. Mai mult ca

atât, în condițiile legii, familia lui Andrei Lipca nu dispunea de dreptul legal de a i

se atribui lotul de pământ în litigiu.

A relevat că, Andrei Lipca și Mihail Andronic au obținut ilegal dreptul de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxx, înregistrat inițial după Andrei

Lipca, la data de 24 mai 2010.

A solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat pe numele lui Andrei Lipca, a contractului de vânzare - cumpărare a

terenului nr. 10853 din 25 mai 2011, încheiat între Andrei Lipca și Sergiu Gore, a

contractului de vânzare - cumpărare a terenului nr. 18691 din 27 decembrie 2011,

încheiat între Sergiu Gore și Vasile Untu și a contractului de vânzare - cumpărare a

terenului nr. 1886 din 07 mai 2015, încheiat între Vasile Untu și Mihail Andronic,

cu readucerea părților la poziția inițială, precum și radierea din Registrul bunurilor

imobile a tuturor drepturilor reale asupra terenului de pământ cu nr. cadastral xxxx.

Prin încheierea din 22 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a

fost atras în proces Sergiu Gore în calitate de pârât.

Prin încheierea din 20 mai 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost

atrasă în proces BC „Moldova-Agroindbank” SA în calitate de intervenient

accesoriu.

Prin încheierea din 12 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost înlocuit pârâtul Sergiu Gore cu succesorul său în drepturi Nelea Șerbul.

Prin hotărârea din 16 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea depusă de către Procuratura mun. Chișinău în interesele Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Procuratura mun. Chișinău, a fost casată hotărârea primei instanțe

și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea, a fost anulat titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx, eliberat pe numele lui

Andrei Lipca asupra terenului de pământ cu destinație grădini cu suprafața de 0,0443

ha, situat în extravilanul com. Stăuceni mun. Chișinău, contractul de vânzare -

cumpărare nr. 10853 a terenului de pământ cu nr. cadastral xxxx, încheiat la data de

3

25 mai 2011 între Andrei Lipca și Sergiu Gore, contractul de vânzare - cumpărare

nr. 18691 a terenului de pământ cu destinație grădini cu suprafața de 0,0443 ha,

nr.cadastral xxxx, încheiat la data de 27 decembrie 2011 între Sergiu Gore și Vasile

Untu și contractul de vânzare - cumpărare nr. 1886 a terenului de pământ cu nr.

cadastral xxxx, încheiat la data de 07 aprilie 2015 între Vasile Untu și Mihail

Andronic, cu repunerea părților în situația inițială și radierea din Registrul bunurilor

imobile a tuturor drepturilor înregistrate în baza actelor menționate.

La data de 20 iulie 2018 Mihail Andronic și reprezentantul acestuia, avocatul

Inga Comanici, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel a aplicat eronat normele de drept

material și procedural, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond, iar concluziile, expuse în decizie, sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Au afirmat că, instanța de apel, contrar prevederilor art. 368 CPC, a primit

spre examinare cererea de apel depusă de către Procuratura mun. Chișinău, fără a fi

indicate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Mai mult ca atât,

deși în cadrul ședinței de judecată din 16 mai 2018, a solicitat instanței de apel de a

nu da curs cererii de apel, deoarece nu întrunește condițiile stabilite de art. 365

alin.(1) lit. d) CPC, cererea sa a fost respinsă prin încheiere protocolară.

Au subliniat că, instanța de apel greșit a constatat că, nu a fost prezentată

decizia Consiliului com. Stăuceni nr. 2 din 20 februarie 1992, or, această decizie se

regăsește în procesul-verbal al ședinței Consiliului com. Stăuceni din 20 februarie

1992, care se păstrează în arhiva mun. Chișinău și a fost anexată la materialele

cauzei.

Au notat că, instanța de apel greșit a constatat că, soții Lipca au declarat în

cadrul urmării penale că, nu cunosc despre lotul de teren, or, astfel de declarații nu

au fost prezentate de către Procuratura mun. Chișinău și nu au fost anexate la

materialele cauzei.

Au relatat că, decizia Consiliului com. Stăuceni nr. 2 din 20 februarie 1992 nu

a fost contestată și nici nu s-a solicitat anularea ei.

Au declarat că, Mihail Andronic a dobândit dreptul de proprietate asupra

bunului imobil în baza actelor juridice perfect legale ca formă, procedură și conținut,

cu titlu oneros, iar dreptul de proprietate este garantat de art. 315 alin. (2), 316 alin.

(1) și (2), 320 alin.(1) din Codul civil și art. 46 din Constituția Republicii Moldova.

Au precizat că, acțiunea a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție

prevăzut de art. 267 din Codul civil.

Au menționat că, atât titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

cât și decizia Consiliului com. Stăuceni nr. 2 din 20 februarie 1992 nu au fost

contestate în termenul prevăzut de art. 17 alin. (4) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și nici nu a fost solicitat repunerea în

termenul de prescripție.

4

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată când eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată în interesele Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Procuratura mun. Chișinău a solicitat

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat pe numele

lui Andrei Lipca, a contractului de vânzare - cumpărare a terenului nr. 10853 din 25

mai 2011, încheiat între Andrei Lipca și Sergiu Gore, a contractului de vânzare -

cumpărare a terenului nr. 18691 din 27 decembrie 2011, încheiat între Sergiu Gore

și Vasile Untu și a contractului de vânzare - cumpărare a terenului nr. 1886 din 07

mai 2015, încheiat între Vasile Untu și Mihail Andronic, cu readucerea părților la

poziția inițială, precum și radierea din Registrul bunurilor imobile a tuturor

drepturilor reale asupra terenului de pământ cu nr. cadastral xxxx.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauzei, a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Procuratura mun. Chișinău, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând

hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept procedural, respectiv, nu poate fi menținută.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanțele

cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare

5

la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Din materialele dosarului și, anume, din referința depusă de către

reprezentantul lui Mihail Andronic, avocatul Inga Comanici, rezultă că, ultimul a

invocat că, Mihail Andronic a dobândit dreptul de proprietate asupra lotului de

pământ cu suprafața de 0,0443 ha, cu nr. cadastral xxxx în baza unor acte juridice cu

titlu oneros, perfect legale și urmează a fi protejat ca dobânditor de bună-credință (f.

d.29, vol. II).

Instanța de apel, însă, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei

instanțe, nu s-a pronunțat asupra acestui argument.

Se accentuează că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Motivarea este o

parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune

concluziile formulate în privința cauzei diferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se pronunța în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți

întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz contra

Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri

necesitatea motivării hotărârilor judecătorești, unde funcția unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu

doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar, de asemenea, obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse (speța Fomin contra Moldovei, hotărârea

din 11 octombrie 2011).

În acest sens, se reține că, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul

nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite

pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei).

6

Însă, la caz, instanța de apel, pronunțând decizia din 23 mai 2018, a omis să

satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului

judecătoresc, încălcând normele de drept procedural.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a încălcat normele de drept procedural, eroarea judiciară care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o decizie întemeiată și legală, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Mihail Andronic și reprezentantul

acestuia, avocatul Inga Comanici.

Se casează integral decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Procuratura municipiului

Chișinău în interesele Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Primăriei comunei Stăuceni, Elenei Lipca, Andrei Lipca, Olgăi Untu, Vasile Untu,

Mihail Andronic și Nelei Șerbul, intervenienți accesorii Banca comercială

„Moldova-Agroindbank” societate pe acțiuni, Oficiul cadastral teritorial Chișinău și

Nicolai Motroi cu privire la constatarea nulității titlului de autentificare a

deținătorului de teren și a contractelor de vânzare-cumpărare, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7