3ra-1326/18 — Asigurarea accesului la informație.

Dosarul nr. 3ra-1326/18 Prima instanță, Judecătoria Cahul, sediul Central: M. Bușuleac Instanţa de apel, Curtea de Apel Cahul: I. Dănăilă, T. Berdilă, G. Vavrin ÎNCHEIERE 17 octombrie 2018 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ichizli Vasilii, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ichizli Vasilii împotriva Episcopiei de Cahul și Comrat, intervenient accesoriu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove cu privire la asigurarea accesului la informație, împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de către Ichizli Vasilii, casată hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu încetarea procesului civil c o n s t a t ă: La data de 01 februarie 2017, Ichizli Vasilii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Episcopiei de Cahul și Comrat cu privire la asigurarea accesului la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin dispoziția Episcopului de Cahul și Comrat din 28 martie 2006, în baza hotărârii Judecății Eparhiale a Episcopiei de Cahul și Comrat din 08 decembrie 2005 și hotărârea Sinodului din 12 ianuarie 2006, a fost sancționat prin destituirea lui din rangul bisericesc, cu lipsirea de toate drepturile legate de șederea lui în cler. A susținut că la adoptarea acestor hotărârii dânsul nu a fost prezent, nefiind înștiințat din timp. La data de 09 septembrie 2016 a adresat o cerere către Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, solicitând eliberarea copiilor hotărârilor bisericești supra-vizate, unde prin scrisoarea din 17 noiembrie 2016 i s-a adus la cunoștință că cu solicitarea dată urmează să se adreseze la Episcopia de Cahul și Comrat.

La data de 22 noiembrie 2016, a depus cerere la Episcopia de Cahul și Comrat, solicitînd eliberarea copiilor hotărârilor bisericești supra-vizate, însă nu a primit nici un răspuns, necunoscând astfel până în prezent care a fost motivul sancționării sale. A cerut Ichizli Vasilii recunoașterea faptului nesoluționării în termenul legal de către Episcopia de Cahul și Comrat a cererii sale din 22 noiembrie 2016, cu obligarea pîrîtei de a examina cererea din 22 noiembrie 2016 și de a-i elibera copiile hotărârilor 1 Judecății Eparhiale a Episcopiei de Cahul și Comrat din 08 decembrie 2005 și a Sinodului din 12 ianuarie 2006, precum și a documentelor în baza cărora a fost emise hotărârile date.

Prin încheierea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în temeiul art. 169 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă – cererea nu urmează a fi judecată în instanța judecătorească în procedură civilă, a fost refuzat în primirea cererii de chemare în judecată, cu remiterea reclamantului Ichizli Vasilii a cererii de chemare în judecată și documentele anexate la aceasta. Prin decizia din 02 mai 2017 a Curții de Apel Cahul, a fost admis recursul declarat de către Ichizli Vasilii, casată încheierea din 02 februarie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, la faza soluționării primirii cererii de chemare în judecată. Prin încheierea din 03 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că documentele solicitate nu pot fi eliberate, deoarece din informația prezentată de către reprezentatul Episcopiei de Cahul și Comrat – Mihail Mungiu, acestea nu există. Mai mult ca atît, a reținut prima instanță că Statul nu intervine în activitatea religioasă a cultelor, respectiv nu a stabilit modul și termenul de efectuare a judecății bisericești precum păstrarea actelor emise în cadrul proceselor acesteia. Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de către Ichizli Vasilii, casată hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu încetarea procesului civil din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă.

Instanța de apel, cu referire la prevederile art. 15 alin. (1)-(3) din Legea privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie nr. 125 din 11 mai 2007, și-a întemeiat soluția prin faptul că cultele religioase sunt autonome și separate de stat. Obiectul litigiului dat constituindu-l activitatea religioasă în interiorul cultului religios, or, apelantul-reclamant Ichizli Vasilii prin acțiunea sa a solicitat obligarea intimatei-pârâte Episcopia de Cahul și Comrat să-i elibereze copiile hotărârilor Judecății Eparhiale a Episcopiei de Cahul și Comrat din 08 decembrie 2005 și a Sinodului din 12 ianuarie 2006, în temeiul cărora i-a fost aplicată sancțiune, precum și a documentelor în baza cărora a fost emise hotărârile date, care în sine conțin informații cu privire la activitatea religioasă.

A concluzionat instanța de apel că refuzul instituției religioase Episcopia de Cahul și Comrat de a-i elibera lui Ichizli Vasilii copiile de pe hotărârile bisericești solicitate de către acesta, nu constituie un temei de a reține spre examinare prezenta cauză civilă, deoarece prin examinarea litigiului dat, Statul, prin intermediul instanței de judecată, intervine în mod inevitabil în activitatea religioasă. Afară de aceasta, a notat instanța de apel că în sensul Legii privind accesul la informații nr. 982 din 11 mai 2000, Episcopia de Cahul și Comrat nu poate fi considerată ca o autoritate sau instituție publică și nici autoritate asimilată acesteia pentru a fi obligată să furnizeze informații oficiale, or, cultele religioase prin lege sunt autonome și separate de puterile din stat.

2 A conchis instanța de apel că Episcopia de Cahul și Comrat, prin prisma Legii privind accesul la informații, nu este subiect al raportului juridic litigios și nu poate fi obligată de către instanța de judecată să furnizeze informații lui Ichizli Vasilii referitor la conținutul unor hotărârii bisericești ce țin de activitate religioasă, respectiv cauza dată nu urmează a fi judecată în procedură civilă. La data de 05 iunie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă, Ichizli Vasilii a decalrat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În susținerea recursului Ichizli Vasilii a invocat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Cahul a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. La data de 23 august 2018, în adresa intimatei Episcopia de Cahul și Comrat și intervenientului accesoriu Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove au fost expediate copiile recursului declarat de către Ichizli Vasilii, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă părțile nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ichizli Vasilii este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că 3 aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ichizli Vasilii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel şi nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul lui Ichizli Vasilii precum că Curtea de Apel Cahul a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, deoarece fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și din care circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art. 400 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ichizli Vasilii ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către Ichizli Vasilii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4