3ra-1176/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-1176/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1176/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Berdilo)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)
ÎNCHEIERE
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Răcilă Vitalie în
nume propriu și în numele fiului său minor Răcilă Adrian, precum și de către Răcilă
Loreta și Răcilă Eugen,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Răcilă Vitalie
împotriva Consiliului Municipal Chișinău, Direcției generale locativ-comunale și
amenajare a Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Pretura
sectorului Ciocana, Răcilă Loreta, Răcilă Eugen, Răcilă Adrian, Groza Andrei cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Consiliul Municipal Chișinău și Direcția generală
locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, a fost casată
hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 27 aprilie 2017 Răcilă Vitalie a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Municipal Chișinău, Direcției generale locativ-comunale și
amenajare a Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Pretura
sectorului Ciocana, Răcilă Loreta, Răcilă Eugen, Răcilă Adrian, Groza Andrei,
solicitând anularea răspunsului nr. R-384/17 din 28 martie 2017 al Direcției
generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău și
obligarea Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului Municipal
Chișinău să prezinte acordul pentru modificarea numelui chiriașului principal din
Vitalie Răcilă în Groza Andrei în tabelul nominal al spațiului locativ - apartamentul
nr. 96 situat pe bd. Mircea cel Bătrân, 48, mun. Chișinău și în contractul de
locațiune (în lipsa contractului).
În motivarea acțiunii a indicat că la 28 martie 2017 a primit refuz la cererea
prealabilă adresată la data de 01 martie 2017 către Direcția generală locativ-
comunală și amenajare a Consiliului Municipal Chișinău privind modificarea
numelui chiriașului principal în ordinul de repartiție Seria Ci nr.013259 din 11
ianuarie 2010, eliberat pe numele său pentru apartamentul nr. 96 situat pe bd.
Mircea cel Bătrân, 48, mun. Chișinău .
În susținerea pretențiilor a menționat că la 01 septembrie 1998 a participat la
privatizarea spațiului locativ situat pe str. Liviu Deleanu, 3/1, ap.14, mun. Chișinău,
cu suprafața 33,3 m.p., repartizat lui în anul 1993, pentru o singură persoană fără
familie, cu gradul de invaliditate II, survenită în urma participării la luptele pentru
apărarea integrității Republicii Moldova, ulterior fiind decorat cu Ordinul „Ștefan
cel Mare”.
A explicat că în baza dispoziției nr. 850-d din 28.12.2009 a Primarului
General al Municipiului Chișinău, în legătură cu participarea la lupte pentru
integritatea Republicii Moldova, aflarea la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor
de trai, la data de 11.01.2010 Direcția generală locativ-comunală și amenajare a
Consiliului Municipal Chișinău i-a eliberat pe numele său – Răcilă Vitalie (cu soția
și doi fii) ordinul de repartiție nr. 013259 pentru apartamentul nr. 96 (1 cameră,
suprafața locativă - 67,7 mp) situat în blocul nr. 48 bd. Mircea cel Bătrân, mun.
Chișinău, unde domicilia la momentu adresării în judecată.
La data de 02 decembrie 2016, în legătură cu faptul că mama soției- Groza
Cristina, a decedat la 22.09.2016, tatăl soției – Groza Andrei, fiind în vârstă
înaintată și bolnav, necesitând îngrijire sistematică, a trecut cu traiul în apartamentul
nr. 96 situat în blocul nr. 48 bd. Mircea cel Bătrân, mun. Chișinău, cu perfectarea
vizei de reședință.
A menționat că membrii familiei sale nu au participat la privatizare, fiind
înlăturați neîntemeiat de la acest drept.
A comunicat că, fiind decorat cu distincția de stat Ordinul „Ștefan cel Mare”
avea dreptul suplimentar la 10 m.p. de spațiu locativ, iar familia lui, în legătură cu
gradul de invaliditate deținut, avea dreptul de a privatiza spațiul locativ cu titlu
gratuit.
Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă parțial, s-a anulat răspunsul nr. R-384/17 din 28 martie 2017
al Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului Municipal
Chișinău; s-a obligat Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului
Municipal Chișinău să prezinte acordul pentru modificarea (substituirea) chiriașului
principal al spațiului locativ - apartamentul nr. 96, casa nr. 48, situat pe bd. Mircea
ce Bătrân, mun. Chișinău, din chiriașul actual Vitalie Răcilă în Andrei Groza.
Consiliul Municipal Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii.
Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal
Chișinău a depus cerere de alăturare la apel.
Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Consiliul Municipal Chișinău și Direcția generală locativ-comunală și
amenajare a Consiliului municipal Chișinău, a fost casată hotărârea din 16
octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii.
Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanței bazată
pe prevederile art.42 din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, în
condițiile în care un contract de locațiune, conform acestei legi, nu a fost încheiat.
2
Inclusiv, temei legal de obligare a pârâtului la modificarea chiriașului principal al
spațiului locativ - apartamentul 96, casa nr. 48, situat pe str. bd. Mircea cel Bătrân,
mun. Chișinău, din chiriașul actual Răcilă Vitalie în Groza Andrei nu este. Or,
conform art. 33 din Legea enunțată, forma și termenul contractului de locațiune se
stabilesc în conformitate cu prevederile Codului civil al Republicii Moldova.
Instanța de apel a menționat că prin Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu
privire la locuințe, a fost abrogat Codul cu privire la locuințe al R.S.S.
Moldovenești, aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești nr. 2718-X din 3 iunie 1983,
care era unicul cadru legal ce reglementa asemenea raporturi juridice, de aceea a
apreciat ca fiind neîntemeiate pretențiile lui Răcilă Vitalie de obligare a pârâtului la
modificarea chiriașului principal al spațiului locativ.
La 10 iulie 2018 Răcilă Vitalie, în nume propriu și în numele fiului său minor
Răcilă Adrian, precum și Răcilă Loreta și Răcilă Eugen au declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei
instanțe.
În motivarea recursului au invocat aplicarea eronată a normelor de drept
material și procedural.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurenților
copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada
recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat este depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Răcilă Vitalie, în nume propriu
și în numele fiului său minor Răcilă Adrian, precum și de către Răcilă Loreta și
Răcilă Eugen, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Răcilă Vitalie, în nume
propriu și în numele fiului său minor Răcilă Adrian, precum și de către Răcilă
Loreta și Răcilă Eugen, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Răcilă Vitalie, în nume propriu și în
numele fiului său minor Răcilă Adrian, precum și de către Răcilă Loreta și Răcilă
Eugen.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
4
d i s p u n e:
Recursul declarat de Răcilă Vitalie, în nume propriu și în numele fiului său
minor Răcilă Adrian, precum și de către Răcilă Loreta și Răcilă Eugen se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
5