3ra-1278/18 — recunoasterea raspunsului ca fiind ilegal cu obligarea de a introduce modificari in tabelul nominal si fisa locuintei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea raspunsului ca fiind ilegal cu obligarea de a introduce modificari in tabelul nominal si fisa locuintei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1278/18 — recunoasterea raspunsului ca fiind ilegal cu obligarea de a introduce modificari in tabelul nominal si fisa locuintei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.3ra-1278/2018
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (T. Prutean)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)
Î N C H E I E R E
17 octombrie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Lebedeva,
reprezentată de avocatul Vladimir Cazacu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina
Lebedeva împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ
nr.8, Consiliul mun.Chișinău și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare
privind recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul ÎMGFL nr.8 și a Direcției Generale
Locativ-Comunală și Amenajare a Teritoriului a Consiliului mun.Chișinău, cu
obligarea ultimilor de a introduce modificările în tabelul nominal și fișa locuinței
prin excluderea lui Coca Mihail și introducerea Valentinei Lebedeva în calitate de
chiriaș principal,
împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La data de 31 martie 2017 Valentina Lebedeva a adresat cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ
nr.8, Consiliul mun.Chișinău și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare
privind recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul ÎMGFL nr.8 și a Direcției Generale
Locativ-Comunală și Amenajare a Teritoriului a Consiliului mun.Chișinău, cu
obligarea ultimilor de a introduce modificările în tabelul nominal și fișa locuinței a
ap.xxx prin excluderea lui Coca Mihail și introducerea Valentinei Lebedeva în
calitate de persoană care domiciliază permanent în apartament.
În motivarea acțiunii reclamata a indicat că, în baza ordinului de repartiție din
20 noiembrie 1973, apartamentul nr.xxx a fost repartizat pentru domiciliere fratelui
său, Coca Mihail, care a fost chiriașul principal al acestui apartament. Din a.2013 a
domiciliat împreună cu fratele său în acest apartament, deoarece din cauza stării de
sănătate fratele ei avea nevoie de îngrijire permanentă. Deși au locuit împreună,
personal nu a fost inclusă în tabelul nominal și fișa locuinței, totodată nu și-a
perfectat nici viza de domiciliu în apartamentul dat.
1
La data de xxx, fratele ei a decedat, personal locuiește în continuare în
apartamentul dat și suportă toate cheltuielile de întreținere a acestuia.
Prin hotărîrea din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, a
fost recunoscută în calitate de membru al familiei chiriașului principal al ap.xxx,
Coca Mihail, născut la xxx.
Prin încheierea din 13 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea Consiliului mun.Chișinău privind repunerea în termen a apelului
și restituită ca tardivă cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru,
mun.Chișinău din 19 februarie 2016.
La data de 06 februarie 2017, s-a adresat ÎMGFL nr.8 cu cerere prin care a
solicitat introducerea modificărilor în actele de evidență a ap.xxx prin excluderea
lui Coca Mihail din tabelul nominal și fișa locuinței și introducerea sa în
documente în calitate de persoană care domiciliază în acest apartament.
Introducerea modificărilor era necesară pentru perfectarea vizei de domiciliu.
Prin răspunsul nr.223/17 din 02 martie 2017 a Direcției Generală Locativ-
Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, a fost informată că
contractul de închiriere a spațiului locativ nu poate fi modificat.
Consideră că pîrîții neîntemeiat au respins cererea, deoarece conform
prevederilor art.36 alin.1 lit.a) a Legii nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la
locuințe, membrii familiei locatarului care locuiesc în comun cu acesta au aceleași
drepturi și obligații ca și locatarul ce decurg din contractul de locațiune. Membrii
majori ai familiei poartă răspundere solidară pentru obligațiile ce decurg din
contractul respectiv. În caz de divorț, foștii membrii ai familiei locatarului au
dreptul de locuire comună în aceeași locuință pînă la expirarea termenului
contractului de locațiune.
Astfel, din prevederile legale menționate, consideră că are toate drepturile ca și
locatarul decedat Coca Mihail, inclusiv și la introducerea modificărilor în tabelul
nominal și fișa locuinței or, în lipsa unor astfel de modificări nu poate să se
înregistreze oficial în apartament, deși timp de patru ani a suportat toate cheltuielile
de întreținere a acestuia, astfel îndeplinind integral obligațiile locatarului prevăzute
de art.36 alin.2 a Legii nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe. Refuzul
pîrîților de a introduce modificările în tabelul nominal și fișa locuinței a ap.xxx
este neîntemeiat și ilegal.
Prin hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Lebedeva
împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.8,
Consiliul mun.Chișinău și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare
privind recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul ÎMGFL nr.8 și a Direcției Generale
Locativ-Comunală și Amenajare a Teritoriului a Consiliului mun.Chișinău, cu
obligarea ultimilor de a introduce modificările în tabelul nominal și fișa locuinței
apartamentul nr.xxx, prin excluderea lui Coca Mihail și introducerea reclamantei
Valentina Lebedeva în calitate de chiriaș principal.
S-a declarat neîntemeiat refuzul nr.223/17 din 02 martie 2017 emis de către
Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun.Chișinău cu
privire la introducerea modificărilor în tabelul nominal și fișa locuinței
apartamentul nr.xxx, prin excluderea lui Coca Mihail și introducerea Valentinei
Lebedeva în calitate de chiriaș principal.
2
S-a recunoscut Valentina Lebedeva ca chiriaș principal a apartamentului
nr.xxx, prin excluderea lui Coca Mihail, decedat la xxx, în rest solicitările s-au
respins ca neîntemeiate.
Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Consiliul municipal Chișinău, s-a casat hotărîrea din 13 octombrie 2017
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărîre prin care s-a
respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Lebedeva
împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.8,
Consiliul mun.Chișinău și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare
privind recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul ÎMGFL nr.8 și a Direcției Generale
Locativ-Comunală și Amenajare a Teritoriului a Consiliului mun.Chișinău, cu
obligarea ultimilor de a introduce modificările în tabelul nominal și fișa locuinței
apartamentul nr.xxx, prin excluderea lui Coca Mihail și introducerea reclamantei
Valentina Lebedeva în calitate de chiriaș principal al acestui apartament.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că soluția dată de prima
instanță este incorectă. Reclamanta utilizînd bunul imobil a achitat serviciile
comunale, însă acest moment nu a fost o dorință sau un drept al intimatei, dar a
fost o obligație a acesteia, deoarece ea locuind în imobilul dat a utilizat serviciile
comunale acordate și pe care le-a achitat, respectiv faptul că intimata a achitat
serviciile comunale care i-au fost acordate ei, nu impune proprietarul imobilului
nici la o obligație față de ea, cu atît mai mult nu generează obligația de a-i
transmite imobilul în locațiune și a semna cu ea acte juridice în acest sens.
A constatat că instanța de fond a concluzionat despre ilegalitatea unui act
administrativ – refuzul autorității de a satisface cerința reclamantei privind
acordarea unei locuințe sociale, prin operarea modificărilor în tabelul nominal și
fișa locuinței apartamentului nr.xxx, prin excluderea lui Coca Mihail și
introducerea reclamantei în calitate de chiriaș principal, fără a indica căror norme
legale sau acte normative acest refuz contravine. Or, nimeni nu a invocat și
contestat actul administrativ supus verificării de către instanța de contencios
administrativ, din motivul încălcării procedurii sau competenței la examinarea
acestuia.
Pretențiile formulate de reclamantă către ÎMGFL nr.8, mun.Chișinău în
general nu au nici un suport legal, ultima nefiind pîrîtul corespunzător în pricina
dată. Or, ultima este persoană juridică care doar gestionează fondul locativ, însă nu
dispune de competențe pentru a examina și a admite ori respinge astfel de pretenții
care au fost formulate de către reclamantă, acestea fiind doar de competența
autorității publice locale Consiliul municipal Chișinău. Respectiv, prima instanță
sub acest aspect greșit a soluționat pricina și a admis pretențiile înaintate de către
reclamantă față de un pîrît necorespunzător.
Instanța de fond constatînd ilegalitatea răspunsului pe motiv că a fost emis
contrar legii, nu a constatat căror norme legale contravine.
La 03 august 2018, Valentina Lebedeva reprezentată de avocatul Vladimir
Cazacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu
remiterea cauzei la o nouă examinare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art.432 alin.2) Cod
de procedură civilă.
3
În susținerea recursului recurentul a indicat că instanța de apel greșit a expus
natura litigiului or, reclamanta prin cererea de chemare în judecată nu solicită de a
recunoaște drepturile de proprietate asupra apartamentului litigios însă solicită
schimbarea chiriașului principal.
Consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
aplicînd în mod eronat legea. Prin decizia sa instanța de apel a schimbat esența
cerințelor înaintate de către reclamantă, astfel invocînd că dreptul de proprietate
aparține Consiliului municipal Chișinău.
Consideră că instanța de fond corect a stabilit esența litigiului, dînd o
apreciere multiaspectuală și care se referă la obiectul litigiului.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 29 martie 2018 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 02
iulie 2018 (f.d.117) lipsind însă date privind recepționarea acesteia, în
circumstanțele menționate, recursul declarat de Valentina Lebedeva reprezentată
de avocatul Vladimir Cazacu la 03 august 2018 se consideră a fi depus în termenul
prevăzut de lege.
În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Lebedeva
reprezentată de avocatul Vladimir Cazacu este inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
4
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Valentina Lebedeva
reprezentată de avocatul Vladimir Cazacu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.
6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația
5
de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în
cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;
Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2
octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 §
1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-
se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de
succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis,
Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia,
2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Valentina Lebedeva reprezentată de
avocatul Vladimir Cazacu.
În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentina Lebedeva,
reprezentată de avocatul Vladimir Cazacu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
6