3ra-1158/18 — Anularea actului administrativ cu obligarea emiterii actului

3ra-1158/18 — Anularea actului administrativ cu obligarea emiterii actului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-1158/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Anton, V.Cotorobai, A.Panov)

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Serviciul de Informații și Securitate,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ahmad Jalal împotriva

Biroului Migrație și Azil, intervenienți accesorii Serviciul de Informații și Securitate și

Avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu cu privire la anularea

deciziilor, obligarea eliberării invitațiilor și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de Serviciul de Informații și Securitate și s-a menținut hotărârea

din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 18 iulie 2018, Ahmad Jalal a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Biroului Migrație și Azil, intervenienți accesorii Serviciul de Informații și Securitate și

Avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu cu privire la anularea

deciziilor, obligarea eliberării invitațiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, a depus la Biroul Migrație și Azil cereri privind

eliberarea invitațiilor pentru sosirea în Republica Moldova a soției sale Al Ahmad

Samia, însoțită de copii minori Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx

Xxxxxxx, la care a anexat actele necesare în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 200

din 16 iulie 2010 și pct. 8-12 din Hotărârea Guvernului nr. 331 din 5 mai 2011.

Prin răspunsul nr. 5/3-4754 din 20 iunie 2010 al Biroului Migrație și Azil, în

temeiul art. 28 alin. (7) lit. a) din Legea privind regimul străinilor în Republica

Moldova și pct. 18 alin (4) din hotărârea Guvernului nr. 332 din 5 mai 2011 cu privire

la eliberarea invitațiilor pentru străini, s-a refuzat în eliberarea invitațiilor.

La 26 iunie 2017, a depus cerere prealabilă privind revocarea deciziei de refuz în

eliberarea invitațiilor, însă, prin răspunsul nr. 5/3-4754 din 10 iulie 2017 al Biroului

Migrație și Azil, s-a refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

1

A considerat că, această decizie este abuzivă și emisă cu încălcarea normelor

imperative ale legislației naționale și internaționale.

A indicat că, persoanele în privința cărora au fost emise deciziile de refuz în

eliberarea invitațiilor, nu au careva restricții legale, au circulat și circulă liber în mai

multe țări, nu au interdicție de intrare în Moldova, anterior au vizitat Republica

Moldova, au avut permise de ședere în Republica Moldova, nu au avut careva încălcări

ale legislației și sunt copii minori care nu prezintă un pericol pentru securitatea

națională.

A solicitat Ahmad Jalal, admiterea acțiunii, anularea deciziilor privind refuzul

eliberării invitațiilor pentru cetățenii străini Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Al

Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx cu obligarea eliberării invitațiilor pentru

sosirea în Republica Moldova și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea s-a admis parțial; s-au anulat deciziile din 16 iunie 2017 a Biroului Migrație

și Azil privind refuzul eliberării invitațiilor pentru cetățenii Republicii Arabe Siriene

Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx; s-a

obligat Biroul Migrație și Azil de a elibera invitații cetățenilor străini Al Younes Samia,

Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx în condițiile legii; s-a

respins ca neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Serviciul de Informații și Securitate și s-a menținut hotărârea din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 6 iulie 2018, Serviciul de Informații și Securitate a declarat recurs împotriva

deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea în mod eronat a Legii nr 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul

străinilor.

Instanța de apel nu a reținut faptul că, Al Younes Samia a fost deja invitată de

către Consulatul onorific al Siriei în Republica Moldova, în scopul declarat misiune.

Acest scop a fost unul fictiv, deoarece, contrar art. 18 alin. (2) din Legea cu privire la

regimul străinilor, Al Younes Samia nu îndeplinea careva funcții în cadrul guvernului

Siriei sau organizații internaționale, iar aceasta fiind șomeră.

Eronat s-a stabilit că, în privința cetățenilor Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx

Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx nu au fost constatate încălcări, deoarece, la 2 octombrie

2014 aceste persoane au fost invitate sub pretinsul scop declarat vizită privată. Însă,

după intrarea în Republica Moldova și expirarea termenului de ședere, aceste persoane

au solicitat azil invocând teama față de statul de origine Siria și au obținut statut de

beneficiari de protecție umanitară. În pofida statutului de protecție umanitară, aceste

persoane au părăsit Republica Moldova, iar la momentul solicitării invitațiilor în anul

2017, buletinele de refugiați erau deja expirate.

A indicat că, solicitarea perfectării unor vize de intrare cu scopuri care nu

corespund realității precum și solicitarea abuzivă a statutului de refugiat, reprezintă

adevărate instrumente de legalizare fictivă pe teritoriul Republicii Moldova.

A solicitat Serviciul de Informații și Securitate admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

2

Examinând recursul declarat de Serviciul de Informații și Securitate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie 2018

și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 28 mai 2018 (f.d.46).

Astfel, recursul declarat de Serviciul de Informații și Securitate la data de 6 iulie

2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 27 iulie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 1 octombrie 2018, Ahmad Jalal, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a

depus referință prin care a solicitat de a considera ca inadmisibil recursul declarat de

Serviciul de Informații și Securitate.

Prin încheierea din 5 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Serviciul de Informații și Securitate s-a considerat admisibil fiind transmis

pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

3

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 26 din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în

fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Instanța de

contencios administrativ nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității actului

administrativ și a operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Se menționează că, la precizarea legii care urmează a fi aplicată și determinarea

raporturilor juridice dintre părți, urmează a fi stabilite ținând cont de cumulul de date:

obiectul și temeiurile acțiunii, obiecțiile pârâtului, alte circumstanțe importante pentru

justa soluționare a cauzei.

După cum urmează din actele cauzei, Ahmad Jalal s-a adresat cu cerere prealabilă

Biroului Migrație și Azil prin care a solicitat anularea deciziilor privind refuzul

eliberării invitațiilor pentru cetățenii străini Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx,

Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx.

Prin răspunsul nr. 5/3-4754 din 10 iulie 2017 al Biroului Migrație și Azil, s-a

refuzat în satisfacerea cererii prealabile.

Astfel, Ahmad Jalal a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului

Migrație și Azil, intervenienți accesorii Serviciul de Informații și Securitate și Avocatul

poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu prin care a solicitat anularea

deciziilor privind refuzul eliberării invitațiilor pentru cetățenii străini Al Younes

Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx cu obligarea

eliberării invitațiilor pentru sosirea în Republica Moldova și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și admiterea parțială a acesteia, iar instanța de apel, a respins apelul

declarat de Serviciul de Informații și Securitate și a menținut hotărârea instanței de

fond.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu prevederile normelor de drept

aplicabile la caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, instanțele ierarhic inferioare greșit au concluzionat

și au dispus anularea deciziilor privind refuzul în eliberarea invitațiilor cu obligarea

Biroului Migrație și Azil de a elibera invitații.

În conformitate cu art. 28 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010

privind regimul străinilor în Republica Moldova, autoritatea competentă pentru străini

emite decizia privind refuzul eliberării invitației dacă există vreun motiv de

nepermitere a intrării în Republica Moldova prevăzut la art.8 alin.(1) lit. b) – l).

În conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. i) și l) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010

privind regimul străinilor în Republica Moldova, străinilor nu li se permite intrarea pe

teritoriul Republicii Moldova dacă au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul

declarat la obținerea vizei sau la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, și-au epuizat

durata de aflare sau de ședere pe teritoriul Republicii Moldova acordată prin lege.

Materialele cauzei atestă că, la 12 iunie 2017, Ahmad Jalal a depus la Biroul

Migrație și Azil cereri prin care a solicitat eliberarea invitațiilor pentru Xxxxxxx

Xxxxxxx, Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx (vol. I, f.d.97,

102, 107, 112).

4

Ca scop al călătoriei a fost indicat misiune și vizită privată, iar tipul vizelor

eliberate – viză de scurtă ședere. Prin deciziile din 16 iunie 2017 a Biroului Migrație și

Azil s-a refuzat în eliberarea invitațiilor (vol. I, f.d.96, 101, 106, 111).

La 26 iunie 2017, Ahmad Jalal, reprezentat de avocatul Valeri Astafiev a depus

cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziilor de refuz în eliberarea

invitațiilor.

Prin răspunsul nr. 5/1-A-292/17 din 10 iulie 2017 a Biroului Migrație și Azil,

cererea prealabilă a fost respinsă.

Totodată, potrivit raportului din 14 iunie 2017 a ofițerului SRMR a DCȘIS a

BMA, s-a menționat că, Al Younes Samia a obținut aviz negativ în eliberarea invitației

și s-a constatat că ultima nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova.

Actele cauzei denotă că, la 2 octombrie 2014, în privința cetățenilor străini Al

Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx, de către

Biroul Migrație și Azil au fost emise invitații valabile până la data de 2 ianuarie 2015

(vol. I, f.d.127, 135, 143, 152).

Potrivit vizelor electronice eliberate în baza invitațiilor din 2 octombrie 2014,

acestea au fost valabile pentru perioada de la 13 octombrie 2014 până la 31 decembrie

2014, fiind vize de tip „C” scurtă ședere (f.d.156-159).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, instanța de fond și cea de apel greșit au

concluzionat că, anterior, Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și

Xxxxxxx Xxxxxxx nu au încălcat regimul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 4 alin. (5) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010, privind

regimul străinilor în Republica Moldova, în vigoare la momentul eliberării vizelor,

străinii aflați pe teritoriul Republicii Moldova sânt obligați să respecte scopul pentru

care li s-a acordat dreptul de intrare și, după caz, dreptul de ședere pe teritoriul țării,

precum și să părăsească teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de ședere

acordat.

Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră în sistemul de căutare Acces, Al

Younes Samia a intrat pe teritoriul Republicii Moldova la data de 15 octombrie 2014

și a ieșit la data de 1 decembrie 2015 (f.d.117).

Din informația prezentată de Serviciul de Informații și Securitate se constată că,

Al Younes Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx au

intrat pe teritoriul Republicii Moldova la data de 15 octombrie 2014 și au ieșit la data

de 1 decembrie 2015 (vol. I, f.d.58).

Acest lucru denotă cu certitudine încălcările de către persoanele Al Younes

Samia, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx a termenului

legal de ședere indicat în vizele electronice.

Concomitent, sânt neîntemeiate argumentele precum că vizele de ședere au fost

eliberate pe un termen de 90 de zile, termen care urma a fi calculat din data eliberării

vizelor 13 octombrie 2014, iar data expirării vizei a fost indicată greșit 31 decembrie

2014.

Or, data expirării vizei de ședere de tip „C”, 31 decembrie 2014, a fost indicată

reieșind din data eliberării invitației, 2 octombrie 2014, și care nu putea depăși termenul

de 90 de zile, prevăzut art. 18 alin. (1) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010, privind

regimul străinilor în Republica Moldova, în vigoare la momentul eliberării vizei, viza

de scurtă ședere se eliberează pentru o perioadă determinată, cu una sau mai multe

5

șederi, a căror durată nu depășește 90 de zile în decursul a 6 luni de la data primei

intrări în țară. Viza de scurtă ședere poate fi cu o singură sau cu multiple intrări și ieșiri.

Cererea de azil din 5 ianuarie a 2015 depusă de Al Younes Samia, prin care a

solicitat acordarea protecției umanitare, nu constituie o justificare privind încălcarea

termenului de ședere. Al Younes Samia a cunoscut din momentul acordării vizei despre

perioada în care era în drept de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova și urma să

respecte acest termen. Mai mult decât atât, în invitațiile eliberate pe numele persoanelor

vizate, s-a indicat că, durata sejurului este de 30 de zile.

Prin urmare, este neîntemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că,

persoanelor vizate nu le poate fi imputată șederea ilegală în perioada 1 ianuarie 2015 –

4 ianuarie 2015, deoarece termenul de 90 de zile urma a fi calculat din data eliberării

vizelor, iar imediat a doua zi au dorit să se adreseze cu cerere de azil, însă, toate

autoritățile competente nu lucrau, fiind închise în legătură cu sărbătorile de iarnă și s-

au adresat cu cerere de azil în prima zi lucrătoare a anului 2015.

Constatările instanței de apel și a primei instanțe precum că, anterior, de către

aceleași autorități competente a fost permisă intrarea persoanelor vizate pe teritoriul

Republicii Moldova de nenumărate ori, fiindu-le acordată protecție umanitară, drept de

ședere, prelungirea termenului de ședere, iar în aceste perioade au obținut drept de

proprietate asupra unor bunuri imobile, nu pot constitui drept temei de anulare a actului

administrativ și nu oferă dreptul acestor persoane de a încălca termenul legal de ședere.

Faptul că, Al Younes Samia era însărcinată, iar la data de 19 ianuarie 2015 a

născut, nu este relevant cazului, deoarece aceasta a depus cerere de azil la data de 5

ianuarie 2015, acțiune ce putea fi întreprinsă până la expirarea termenului de

valabilitate a vizei și aflarea la evidența medicului de familie.

Mai mult decât atât, în invitațiile cetățenilor străini Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx

Xxxxxxx și Xxxxxxx Xxxxxxx, din 2 octombrie 2014, a fost indicat drept scop misiune

și vizită privată pentru o perioadă de 30 de zile.

După obținerea vizelor de tip „C” din 13 octombrie 2014 și după expirarea

termenului indicat în vize, 31 decembrie 2014, la data de 5 ianuarie 2015 Al Younes

Samia a depus cerere de azil pe motivul conflictului armat din țara sa, Siria.

Însă, este notoriu faptul că, conflictul armat din Siria durează de o perioadă

îndelungată și până în prezent, însă, necătând la aceasta, Al Younes Samia a depus

cererea de azil în afara termenului legal de ședere, a obținut statut de protecție

umanitară iar ulterior a părăsit teritoriul Republicii Moldova.

Aceste circumstanțe denotă cu certitudine că, persoanele vizate nu au avut intenția

de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în interiorul termenului de valabilitate al

vizelor acordate și pun la îndoială scopurile indicate în invitațiile și vizele primite în

luna octombrie 2014.

Plus la aceasta, instanța de recurs menționează că, în conformitate cu art. 30 lit.

a) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova,

sânt exceptați de la procedura invitației următoarele categorii de străini: minorul al

cărui părinte, cetățean străin, se află în posesia unui permis de ședere în Republica

Moldova sau buletin de identitate pentru apatrizi, cu condiția ca acesta să fie valabil

cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare.

Prin urmare, copii minori Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Xxxxxxx

Xxxxxxx urmau a fi exceptați de la procedura invitației pe motiv că tatăl Ahmad Jalal

deținea permis de ședere valabil pentru o perioadă mai mare de 90 de zile.

6

Instanța de recurs notează că, regimul și procedura acordării invitațiilor, vizelor

și permiselor de ședere, sunt stabilite de toate statele, în dependență de politica

națională și nu pot fi interpretate ca imixtiune în viața privată, ci constituie o modalitate

de păstrare a ordinii și securității în stat.

În circumstanțele sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a constatat temei de anulare a

deciziilor din 16 iunie 2017 a Biroului Migrație și Azil emise în privința cetățenilor

Republicii Siriene Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx, Xxxxxxx Xxxxxxx și Al

Younes Samia.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe și decizia instanței de apel au fost emise cu interpretarea eronată a normelor

de drept material și au apreciat în mod arbitrar probele, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de Serviciul de Informații și Securitate, a casa integral decizia

din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Serviciul de Informații și Securitate.

Se casează integral decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Ahmad Jalal împotriva Biroului Migrație

și Azil, intervenienți accesorii Serviciul de Informații și Securitate și Avocatul

poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu cu privire la anularea deciziilor,

obligarea eliberării invitațiilor și încasarea cheltuielilor de judecată și se pronunță o

nouă hotărâre prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ahmad Jalal împotriva

Biroului Migrație și Azil, intervenienți accesorii Serviciul de Informații și Securitate și

Avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu cu privire la anularea

deciziilor, obligarea eliberării invitațiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecător Iulia Sîrcu

Judecătorii: Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

7