3ra-623/22 — anularea actului administrativ

3ra-623/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-623/22

2-20127959-01-3ra-15062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra)

D E C I Z I E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Nassar Murad, reprezentat de avocata Prepelița

Mihaela,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Nassar Murad împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul depus de Biroul migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, s-a casat integral hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de

Nassar Murad ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 09 octombrie 2020, Nassar Murad a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Biroului migrație și azil cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este cetățean al statului Israel și

student în cadrul XXXXX, cu permis de ședere provizorie seria XXXXX emis la 21

mai 2018, valabil până la 31 august 2023.

1

La 28 mai 2020, Biroul migrație și azil a emis decizia nr.13, prin care a fost

declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5

ani, până la 27 mai 2025.

Drept temei pentru emiterea deciziei nr.13 din 28 mai 2020 a servit faptul

precum că, la data de 25 mai 2020 în secretariatul Biroului migrație și azil a fost

înregistrat raportul nr.XXXXX, ca urmare a desfășurării măsurii speciale de

investigații, în cadrul cauzei penale nr.XXXXX, intentate la 29 ianuarie 2019, în

temeiul indicilor infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal,

pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în

scopul de înstrăinare după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea

sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

În rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigație, de către ofițerii

Direcției combatere șederii ilegale a străinilor din cadrul Biroului migrație și azil și

angajații Direcției nr.4 (antidrog) a INI, au fost acumulate date operative potrivit

cărora un cetățean cu domiciliul în XXXXX, poate fi una dintre legăturile criminale

ale unui grup infracțional, care la moment, în scopul obținerii unui profit, procură,

păstrează, transportă, distribuie și înstrăinează ilegal droguri în proporții deosebit de

mari pe teritoriul Republicii Moldova.

În cadrul acțiunilor procesual-penale efectuate, au fost administrate probe

precum că dânsul procură și întrebuințează substanțe narcotice sub formă de

XXXXX.

După efectuarea perchezițiilor la domiciliul său, la Dispensarul Republican de

Narcologie a fost supus testării medicale la consumul de substanțe narcotice, deși a

refuzat examinarea medicală și prelevarea probelor biologice, fiind întocmit procesul-

verbal nr.XXXXX din 31 octombrie 2019.

A remarcat reclamantul, că autoritatea emitentă, contrar prevederilor art.53 din

Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, nu i-a notificat decizia nr.13

din 28 mai 2020 privind declararea lui ca persoană indezirabilă pe teritoriul

Republicii Moldova, care cert statuează că, dacă străinul nu este prezent,

comunicarea se face prin poștă, cu confirmarea de primire la adresa declarată de

străin ca loc al său de trai și prin afișarea la sediul autorității competente pentru

străini, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

Iar, art.478 din Hotărârea Guvernului nr.492 din 07 iulie 2011 cu privire la

aprobarea Regulamentului cu privire la procedurile de returnare, expulzare și

readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, reglementează că, dacă

străinul nu este prezent și stabilirea locului aflării acestuia nu este posibilă,

comunicarea deciziei privind declararea străinului persoană indezirabilă se va realiza

astfel: 1) prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al

său de trai; 2) prin afișare la sediul autorității competente pentru străini și pe pagina

web oficială, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

2

Reclamantul a precizat că, la 18 martie 2020 a ieșit de pe teritoriul Republicii

Moldova, respectiv la data emiterii actului administrativ contestat (28 mai 2020) nu

se afla în țară, fapt ce se confirmă prin datele din Sistemul Informațional Integrat al

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră referitor la traversarea lui a frontierei

de stat pe direcția „ieșire”, prin XXXXX.

Prin urmare, în situația în care la data emiterii actului administrativ contestat nu

se afla pe teritoriului Republicii Moldova, decizia contestată trebuia să fie afișată la

sediul Biroului migrație și azil, și pe pagina oficială web al acestuia, ceea ce nu a fost

efectuat.

Totodată, a reținut că, fiind student la XXXXX, în anul XXXXX de studii,

frecvența la zi, cu perioada de studii până în anul 2023, odată cu instituirea stării de

urgență în Republica Moldova, a părăsit hotarele acesteia la 18 martie 2020 de teama

că nu se va putea întoarce în țara de origine (XXXXX), iar pe toată perioada stării de

urgență și-a continuat studiile în regim on-line.

În septembrie 2020, în legătură cu situația pandemică creată la nivel mondial,

statul XXXXX a instituit restricții la ieșirea și intrarea în țară, fiind sistate toate

zborurile, și, înțelegând că nu va putea reveni la studii în curând, a luat legătura cu

Departamentul cetățeni străini din cadru XXXXX pentru a clarifica situația și de a

achita studiile. Tot atunci a aflat că în cadrul Universității a parvenit decizia nr.13 din

28 mai 2020 a Biroului migrație și azil, prin care a fost interzisă intrarea sa pe

teritoriul Republicii Moldova pe o perioada de 5 ani. Abia, la 06 octombrie 2020,

reprezentantul său împuternicit, avocata Prepelița Mihaela, în interesele sale, a

recepționat copiile actelor solicitate și anume, decizia nr.13 din 28 mai 2020 a

Biroului migrație și azil, și încheierea din 28 mai 2020 a ofițerului superior al SIE al

CPTS al BMA, inspector superior, Dumitru Berbinschi, cu privire la declararea sa ca

persoană indezirabilă pe teritoriul Republici Moldova.

Nassar Murad consideră decizia nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului migrație și azil

cu privire la declararea sa ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republici Moldova,

drept ilegală și neîntemeiată, deoarece la data înregistrării materialului (25 mai 2020)

la care a făcut referire ofițerul superior al SIE al CPTS al BMA în încheierea din 28

mai 2020, exista deja ordonanța din 05 februarie 2020 a procurorului în Procuratură

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Eugen Manolache,

prin care a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală nr.XXXXX, bănuit de

comiterea infracțiunii prevăzute la art.42 alin.(2) și art. 2171 (4) lit.b) și d) din Codul

penal, din motiv că în acțiunile sale nu au fost întrunite elementele infracțiunii pentru

care a fost bănuit.

În opinia reclamantului, Biroul migrație și azil urma să cerceteze multiaspectual

și amănunțit probele administrate la caz, or, dânsul de fapt nu prezintă pericol pentru

siguranța și ordinea publică a statului Republica Moldova.

Mai mult, decizia contestată nu a fost motivată, la fel, și pedeapsa stabilită este

prea aspră, nefiind proporțională cu scopul legitim urmărit, având în vedere că, el a

3

fost scos de sub urmărire penală și respectiv nu prezintă pericol pentru valorile

sociale care sunt ocrotite de legislația Republicii Moldova.

Măsura asiguratorie care a fost aplicată de către autoritatea emitentă, prin

declararea lui ca persoană indezirabilă în Republica Moldova, pe un termen de 5 ani,

este dispusă arbitrar, exagerat, neîntemeiat și ilegal. Or, faptul că este cetățean străin,

nu semnifică că nu dispune de drepturi pe teritoriul Republicii Moldova.

Afară de aceasta, în cadrul desfășurării urmăririi penale, nu au fost administrate

probe concludente și pertinente, care ar dovedi faptul că, el cu certitudine a cunoscut

despre favorizarea și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari de către

alte persoane, iar alte probe că el a comis acțiuni, care întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute la art. de 2171 din Codul penal, nu au fost identificate, ca

rezultat s-a stabilit lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile sale.

De asemenea, Biroul migrație și azil nu i-a oferit posibilitatea să dea explicații

pe marginea infracțiunii incriminate, adoptând direct decizia contestată, prin care a

fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de 5

ani, exact atunci când nu se mai afla pe teritoriul Republicii Moldova.

În viziunea reclamantului, Biroul migrație și azil intenționat a procedat astfel în

perioada de pandemie, fără să-i acorde dreptul la apărare.

Pe lângă aceasta, potrivit art.50 din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind

regimul străinilor în Republica Moldova, decizia privind anularea sau revocarea

dreptului de ședere se aduce în scris la cunoștință străinului care se află pe teritoriul

Republicii Moldova de către autoritatea competentă pentru străini, în termen de 3 zile

lucrătoare de la emitere. Decizia poate fi contestată în conformitate cu prevederile

Codului administrativ.

Referitor la argumentul pârâtului precum că a fost verificată adresa sa de

domiciliu, dar nu a fost de găsit, reclamantul a menționat că, la adresa indicată în

încheierea din 28 mai 2020 a Biroului migrație și azil, nu mai locuia din 13

decembrie 2019, iar la moment nu poate să intre pe teritoriul Republicii Moldova în

vederea continuării studiilor, din cauza restricției aplicate față de el de către pârât.

Consideră că, autoritatea emitentă nu a motivat prin ce anume el prezintă pericol

pentru ordinea publică a Republicii Moldova, în cazul în care nu există ordonanță de

punere sub învinuire sau sentință de condamnare, prin care ar fi fost recunoscut drept

persoană care prezintă real pericol pentru securitatea și ordinea publică a Republicii

Moldova.

De fapt, soluția emisă de Biroul migrație și azil în privința sa este nemotivată,

adoptată contrar ordonanței procurorului PCCOCS din 05 februarie 2020 în cauza

penală nr. XXXXX, unde cert s-a demonstrat că în acțiunile sale nu au fost întrunite

elementele infracțiunii prevăzute la art.42 alin.(2) și art. 2171 alin.(4) lit.b) și d) din

Codul penal.

În contextul celor enunțate, Nassar Murad a solicitat admiterea acțiunii, anularea

deciziei nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului migrație și azil cu privire la declararea sa ca

persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani.

4

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă integral acțiunea depusă de Nassar Murad și anulată decizia nr.13 din 28

mai 2020 a Biroului migrație și azil cu privire la declararea lui Nassar Murad ca

persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani.

La 04 martie 2021, în termenul prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul

administrativ, Biroul migrație și azil a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

La 04 mai 2021, Biroului migrație și azil i-a fost notificată hotărârea integrală a

primei instanțe, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele

cauzei (f.d.107).

La 20 mai 2021, în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ, Biroul migrație și azil a prezentat motivarea apelului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 16 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea depusă de

Nassar Murad să fie declarată ca inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.d), sau,

după caz, respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Prin decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Biroul migrație și azil. S-a casat integral hotărârea din 16 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii

depuse de Nassar Murad, ca neîntemeiată.

La 23 februarie 2022, Nassar Murad, reprezentat de avocata Prepelița Mihaela, a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 24 noiembrie 2022 a prezentat

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 08

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi, prin care să fie

menținută hotărârea primei instanțe, pe care o consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului Nassar Murad, reprezentat de avocata Prepelița Mihaela,

a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de

Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca

fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul consideră că, decizia nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului migrație și

azil nu este bazată pe probe veridice și actuale la situația respectivă, deoarece la data

emiterii acesteia nu exista proces-verbal de contravenție și nici dosar penal în care să

fi fost vizat.

Mai mult ca atât, la data înregistrării materialului (25 mai 2020) la care a făcut

trimitere ofițerul superior al SIE al CPTS al BMA în încheierea din 28 mai 2020,

exista ordonanța din 05 februarie 2020 a procurorului în Procuratură pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Eugen Manolache, prin care

a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală nr.XXXXX, bănuit de comiterea

infracțiunii prevăzute la art.42 alin.(2) și art. 2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal,

din motiv că în acțiunile lui nu s-au întrunit elementele infracțiunii în care a fost

bănuit, despre care fapt nu s-a indicat în încheierea respectivă.

5

Consideră că, procesul-verbal nr.XXXXX din 31 octombrie 2019 al

Dispensarului Republican de Narcologie, nu poate fi apreciată drept probă

concludentă și pertinentă pentru a fi sancționat atât de dur de către Biroul migrație și

azil, în situația în care la data emiterii actului administrativ nu exista decizie de

sancționare a lui contravențional pentru consumul substanțelor narcotice sau să fi fost

vizat într-un dosar penal.

Cu atât mai mult, procesul-verbal al Dispensarului Republican de Narcologie a

fost întocmit la 31 octombrie 2019, pe când raportul ofițerului superior din cadrul

Biroului migrație și azil este din data de 25 mai 2020, adică peste șapte luni de zile.

De asemenea, concluziile și constatările ofițerului superior din cadrul Biroului

migrație și azil expuse în raportul din 25 mai 2020 nu sunt bazate pe dovezi

convingătoare precum că el real prezintă un risc pentru ordinea publică a statului

Republica Moldova, având în vedere că la momentul dat nu avea statut de

bănuit/învinuit pe careva dosare penale, precum și nici nu s-a stabilit că el ar fi comis

noi infracțiuni sau contravenții în măsură în care să fi încălcat ordinea publică, atât pe

teritoriul Republicii Moldova, cât și în străinătate.

Pe lângă acestea, decizia nr.13 din 28.05.2020 nu i-a fost notificată după cum

prevede pct.478 din Regulamentul cu privire la procedurile de returnare, expulzare și

readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.492 din 07 iulie 2011, care cert stipulează că, dacă străinul nu este

prezent și stabilirea locului aflării acestuia nu este posibilă, comunicarea deciziei

privind declararea străinului persoană indezirabilă se va realiza astfel: 1) prin poștă,

cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al său de trai; 2) prin

afișare la sediul autorității competente pentru străini și pe pagina web oficială, în

cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

Faptul expedierii la 29 mai 2020 de către Biroul migrație și azil în adresa

Universității XXXXX a scrisorii nr.5/1- 2452, prin care s-a comunicat că dânsul a

fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de 5

ani, cu anexarea la aceasta a copiei deciziei nr.13 din 28 mai 2020, nu poate fi

apreciată drept respectare a procedurii de notificare a actului administrativ contestat.

Or, nicio normă de drept prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.492 din 07 iulie 2011

și Legea nr.200 din 16 iulie 2010, nu statuează că decizia comunicată altei persoane

sau instituții, organizații, autorități, se consideră ca fiind comunicată persoanei

declarate indezirabile.

În viziunea recurentului nu este clar cum persoana responsabilă din cadrul

Biroului migrație și azil a concluzionat că dânsul este consumator de droguri după

scurgerea a 7 luni de zile, în situația în care la data emiterii actului administrativ

contestat (28 mai 2020) nu exista nicio decizie a agentului constatator care să

confirme faptul dat sau act judecătoresc irevocabil.

Consideră că este eronată concluzia instanțe de apel precum că el în anul 2019 a

fost sancționat contravențional de mai multe ori (pentru parbriz umbrit; neglijarea

semaforului; oprire interzisă; parcare interzisă), deoarece contravențiile respective nu

6

sunt legate de securitatea statului și nu atentează la ordinea publică, iar pentru astfel

de încălcări este neechitabil de-al declara persoana indezirabilă.

Pe lângă acestea, actul administrativ contestat nu a fost motivat, iar pedeapsa

aplicată de către Biroul migrație și azil în privința lui nu este proporțională cu scopul

legitim urmărit, având în vedere că a fost scos de sub urmărire penală și nu prezintă

în continuare pericol pentru valorile sociale ocrotite de legislația Republicii Moldova.

Prin urmare, declararea lui drept persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii

Moldova pe un termen de 5 ani, a fost dispusă arbitrar, exagerat, neîntemeiat și

contrar legii.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 februarie 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost

notificată avocatei Prepelița Mihaela la 18 martie 2022 prin intermediul poștei

electronice, fapt ce rezultă din scrisoare anexată la actele cauzei (f.d. 172) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că decizia integrală a instanței de apel a

fost notificată avocatei Mihaela Prepelița la 27 octombrie 2022, prin intermediul

poștei electronice (f.d.189).

Astfel, recursul inițial din 23 februarie 2022 și cel motivat din 24 noiembrie

2022, au fost depuse cu respectarea art.245 din Codul administrativ.

La 29 iunie 2022 și ulterior la 24 noiembrie 2022, întru respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Biroului migrație și azil copia recursului (preventiv și motivat) depus de Nassar

Murad, reprezentat de avocata Prepelița Mihaela, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat aceste drept

procedural și nu a depus referință (f.d.180-182, 204).

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Nassar Murad, reprezentat de

avocata Prepelița Mihaela, prin încheierea din 07 decembrie 2022, l-a numit pentru

examinare în fond în complet din 5 judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

7

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Potrivit art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, casată integral decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu dispozițiile art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, potrivit art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Conform art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Reieșind din dispozițiile art.244 alin.(2) în coroborare cu art.231 alin.(2) din

Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, conform art.219 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, instanța

de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare

a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

Din materialele cauzei rezultă că, la 09 octombrie 2020, Nassar Murad a depus

cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Biroului migrație și azil, solicitând anularea deciziei nr.13 din 28 mai 2020 cu privire

la declararea lui ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o

perioadă de 5 ani.

8

Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă integral acțiunea depusă de Murad Nassar și anulată decizia nr.13 din 28

mai 2020 a Biroului migrație și azil cu privire la declararea lui Nassar Murad ca

persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a

argumentat soluția de admitere a acțiunii prin faptul că, Biroul migrație și azil a

motivat decizia nr.13 din 28 mai 2020 privind declararea străinului Nassar Murad ca

persoană indezirabilă pe termen de 5 ani, în baza procesului-verbal nr.XXXXX din

31 octombrie 2019 întocmit de Dispensarul Republican de Narcologie, care însă nu

poate fi reținut drept probă concludentă și pertinentă, întrucât în situația în care s-a

pretins că Nassar Murad prezintă pericol pentru ordinea publică a statului Republica

Moldova, Biroul migrație și azil la data adoptării deciziei (28 mai 2020) urma să

dețină o hotărâre judecătorească irevocabilă care să confirme vinovăția reclamantului

în consumul ilegal de substanțe narcotice. Or, persoana acuzată de săvârșirea unei

contravenții se consideră nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu este dovedită în

cadrul unui proces contradictoriu, printr-un act de sancționare irevocabil.

Mai mult, la data emiterii deciziei contestate – 28 mai 2020, în privința lui

Nassar Murad, nu exista proces-verbal prin care s-ar fi constatat comiterea de către

ultimul a contravenției pentru consumul ilegal de substanțe narcotice, situație ce

denotă că, autoritatea emitentă prin actul administrativ contestat și-a atribuit

competențe ale unui organ de constatare. Or, potrivit Codului contravențional,

competența de constatare și sancționare a faptei ilicite – consumul ilegal de droguri,

revine nemijlocit agentului constatator din cadrul inspectoratului de poliție.

La acest subiect, prima instanță a notat că, de fapt, procesul-verbal cu privire la

contravenție întocmit în baza art.85 alin.(1) din Codul contravențional, în privința

reclamantului, a fost emis abia la 18 iunie 2020, ulterior emiterii deciziei de declarare

a lui Murad Nassar ca persoană indezirabilă (28 mai 2020), adică post-factum.

Din cele menționate, prima instanță a concluzionat că decizia nr.13 din 28 mai

2020 emisă de Biroul migrație și azil este contrară legii, de natură să încalce

principiul prezumției nevinovăției persoanei.

Distinct, prima instanță a reținut că, infracțiunea imputată lui Nassar Murad

(art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal) face parte din categoria infracțiunilor

contra sănătății publice și conviețuirii sociale, iar contravenția incriminată (art.85 din

Codul contravențional) din categoria celor ce atentează la sănătatea populației,

sănătatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologică, și nicidecum nu atentează la

securitatea și ordinea publică a statului (cap. XIII din Codul penal și cap. XIX din

Codul contravențional). Or, potrivit art.55 alin.(1) din Legea privind regimul

străinilor, doar comportamentul străinului susceptibil să pună în pericol securitatea

națională sau ordinea publică, poate constitui temei plauzibil pentru declararea

acestui drept persoană indezirabilă, nu și alte împrejurări/circumstanțe aplicate

extensiv sau într-o manieră arbitrară de către Biroul migrație și azil.

9

Pe final, prima instanță a rezumat că, reținerea în persoana lui Nassar Murad a

elementelor de pericol pentru ordinea publică în Republica Moldova, vine în

contradicție cu voința legislatorului, care a oferit încadrarea juridică abordată supra.

Or, disonanța respectivă nu conferă autorității publice pârâte dreptul să neglijeze

spiritul și litera legii, precum și să dea o calificare juridică a faptelor comise de

străini, atât din perspectiva competențelor funcționale cât și din perspectiva egalității

în drepturi și în fața legii a tuturor persoanelor care locuiesc pe teritoriul Republicii

Moldova.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Biroul migrație și azil a depus

apel împotriva acesteia.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08

februarie 2022 a admis apelul depus de Biroul migrație și azil, a casat integral

hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis

decizie de respingere a acțiunii depuse de Nassar Murad, ca neîntemeiată.

Instanța de apel a motivat decizia de respingere a acțiunii depuse de Murad

Nassar prin faptul că în cadrul acțiunilor procesuale penale efectuate, au fost

administrate probe din care rezulta că Nassar Murad a întrebuințat substanțe narcotice

sub formă de XXXXX. La fel, după efectuarea perchezițiilor pe adresa: XXXXX, la

31 octombrie 2019 la Dispensarul Republican de Narcologie, Nassar Murad, a fost

supus testării medicale la consumul de substanțe narcotice, deși a refuzat examinarea

medicală și prelevarea probelor biologice, fiind întocmit proces-verbal nr.XXXXX

(f.d. 51).

Totodată, din scrisoarea de informare din 04 iunie 2020 a Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, rezultă că în urma

desfășurării acțiunilor de urmărire penală în cadrul cauzei nr.XXXXX, s-a constatat

că anumiți studenți străini, care își fac studiile la XXXXX, inclusiv Nassar Murad, au

fost implicați în consumul drogurilor de tip XXXXX. Drept urmare, materialele

acumulate pe caz au fost transmise în adresa Biroului migrație și azil întru luarea

deciziei în conformitate cu prevederile legislației în vigoare (f.d. 56).

Instanța de apel a stabilit că, la 18 iunie 2020, în privința lui Nassar Murad a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție în temeiul art.85 alin.(1) din Codul

contravențional, pe faptul consumului de droguri în proporții mici, contravenientului

fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 60 u.c. (f.d. 61).

De asemenea, instanța de apel a subliniat că, potrivit datelor din cazierul

contravențional ce-l vizează pe Nassar Murad rezultă că, în anul 2019 în privința

acestuia au fost întocmite 5 procese-verbale contravenționale, fiindu-i aplicate

sancțiuni sub formă de amendă, dintre care 4 au fost achitate (f.d. 121).

Instanța de apel a concluzionat că, decizia nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului

migrație și azil cu privire la declararea lui Nassar Murad ca persoană indezirabilă pe

teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani, este legală și întemeiată, or,

potrivit art.841 alin.(3) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor

în Republica Moldova, pe timpul aflării sau șederii în Republica Moldova, străinii

10

sunt obligați să respecte legislația Republicii Moldova și să se supună, în condițiile

legii, controlului organelor abilitate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către

instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când concluzia primei instanțe

despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Nassar Murad este justă, având la bază

cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o

apreciere juridică cuvenită.

Conform art.93 alin.(1) din Codul administrativ, fiecare participant probează

faptele pe care își întemeiază pretenția.

Potrivit art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art.55 alin.(1)-(6) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, declararea străinului persoană indezirabilă este o

măsură asiguratorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat,

desfășoară ori în a cărui privință există indicii temeinice că intenționează să

desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea

publică. Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune de autoritatea competentă pentru

străini din oficiu sau la propunerea unor alte autorități cu competențe în domeniul

ordinii publice și al securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul

celor indicate la alin.(1). Autoritatea competentă pentru străini emite o decizie

motivată privind declararea străinului persoană indezirabilă după ce s-a constatat că

este ca atare. Atunci când decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă

se întemeiază pe rațiune de securitate națională, în decizie nu vor fi menționate

motivele care stau la baza ei. Dreptul de ședere al străinului încetează de drept la data

emiterii deciziei privind declararea sa persoană indezirabilă. Perioada pentru care un

străin poate fi declarat persoană indezirabilă este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea

prelungirii termenului cu o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care

se constată că motivele care au determinat luarea acestei măsuri nu au încetat. Măsura

declarării străinului persoană indezirabilă se consemnează în Sistemul informațional

integrat automatizat „Migrație și azil”.

Potrivit art.56 alin.(1) din aceiași Lege, decizia privind declararea străinului

persoană indezirabilă se aduce la cunoștință acestuia de către autoritatea competentă

pentru străini, în condițiile art.53.

Conform art.53 alin.(3) și (4) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010, dacă străinul

este prezent, un exemplar al deciziei de returnare i se înmânează lui contra semnătură

pe exemplarul care rămâne la autoritatea competentă pentru străini. Dacă străinul nu

este prezent, comunicarea se face: a) prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa

11

declarată de străin ca loc al său de trai; b) prin afișare la sediul autorității competente

pentru străini, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

Totodată, conform pct.477 din Regulamentul cu privire la procedurile de

returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.492 din 07 iulie 2011, în cazul în care străinul

este prezent, un exemplar al deciziei i se înmânează personal, cu semnătură pusă pe al

doilea exemplar, care rămâne la autoritatea competentă pentru străini. Refuzul

străinului de a semna decizia se certifică prin semnătura unui martor dezinteresat,

indicându-se datele de identitate ale acestuia și cele de contact.

Reieșind din dispozițiile pct.478 din același Regulament, dacă străinul nu este

prezent și stabilirea locului aflării acestuia nu este posibilă, comunicarea deciziei

privind declararea străinului persoană indezirabilă se va realiza astfel: 1) prin poștă,

cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al său de trai; 2) prin

afișare la sediul autorității competente pentru străini și pe pagina web oficială, în

cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul.

Potrivit pct.479 din Regulamentul cu privire la procedurile de returnare,

expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, Contestarea

deciziei privind declararea străinului persoană indezirabilă se efectuează în condițiile

art.57 din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Conform art.57 alin.(1) din Legea nr.200/2010, în termen de 5 zile lucrătoare de

la data comunicării, decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă poate

fi atacată de acesta în instanță de judecată.

Din actele cauzei rezultă că, recurentul/reclamant Nassar Murad, este cetățean al

statului XXXX, care și-a efectuat studiile la XXXXX, student în anul XXXXX,

facultatea de XXXXX, nr.XXXXX, grupa XXXXX, cu permis de ședere provizorie

seria XXXXX emis la 21 mai 2018, valabil până la 31 august 2023.

La 25 mai 2020, în secretariatul Biroului migrație și azil a fost înregistrat

raportul nr.5/1-296 al ofițerului superior al SIE al CPS al BMA, inspector superior,

Dumitru Berbinschi, care a fost întocmit ca urmare a desfășurării acțiunilor speciale

de investigații în cadrul cauzei penale nr.XXXXX, pornite la 29 ianuarie 2019, în

baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, pe faptul circulației ilegale a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scopul de înstrăinare, după

indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu

droguri sau analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

În raport s-a indicat că, în cadrul urmării penale s-a constatat că, XXXXX și alte

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, fiind membri activi ai

grupului criminal organizat, creat de către persoane neidentificate la moment de către

organul de urmărire penală, urmărind scopul de a forma o reuniune stabilă de

persoane și printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile între ei, neavând

autorizația corespunzătoare, cu scop de înstrăinare, asigurau procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii

12

Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari. În

rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigații în limitele legii, de către ofițerii

Direcției combaterea șederii ilegale a străinilor a BMA și angajații Direcției nr.4

(antidrog) a INI, au fost acumulate date operative care indică că XXXXX, poate fi

una din legăturile criminale al unui grup infracțional, care la moment în scopul

obținerii unui profit procura, păstrează, transportă, distribuie și înstrăinează ilegal

droguri, în proporții deosebit de mari pe teritoriul țării. La 31 octombrie 2019, pe

marginea cauzei penale, de către procurorii PCCOCS și ofițerii de investigații ai

BMA, INI și SIS au fost desfășurate 8 perchiziții la domiciliile studenților XXXXX,

străini identificați ca fiind cetățeni al statului XXXXX: XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, Nassar Murad și XXXXX. Totodată, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, Nassar Murad și XXXXX au avut

statut procesual de bănuiți 3 luni, fiind testați pozitiv în urma expertizei narcologice

(f.d.46).

Prin încheierea din 28 mai 2020, ofițerul superior al SIE al CPTS al BMA,

inspectorul superior, Dumitru Berbinschi, a propus declararea cetățeanului statului

XXXXX, Nassar Murad ca persoană indezirabilă pe un termen de 5 ani, instituirea

consemnului nominal în Sistemul informațional integrat automatizat în domeniul

migrației și azilului, afișarea deciziei privind declararea străinului Nassar Murad

persoană indezirabilă pe o perioadă de 5 ani, la sediul autorității competente pentru

străini și pe pagina web oficială a BMA, finisarea examinării materialului nr.5/1-296

din 25 mai 2020, cu transmiterea încheierii și a materialelor acumulate în arhiva

BMA (f.d.47-49).

Prin încheierea respectivă s-a constatat că, în cadrul acțiunilor procesuale penale

efectuate, au fost administrate probe ce confirmă faptul că Nassar Murad procura și

întrebuința substanțe narcotice sub formă de XXXXX. La fel, Nassar Murad după

efectuarea perchezițiilor la domiciliu, a fost testat pozitiv pe faptul consumului de

droguri, la Dispensarul Republican de Narcologie, ca rezultat fiind întocmit procesul-

verbal nr.XXXXX din 31 octombrie 2019.

Conform evidențelor subsistemelor informaționale aflate în gestiune, s-a fixat că

cetățeanul statului XXXXX, Nassar Murad, este student la XXXXX, titular al

permisului de ședere provizorie XXXXX, emis la 21 mai 2018, valabil până la 31

august 2013, decizia privind acordarea dreptului de ședere provizorie nr.XXXXX din

29 decembrie 2017.

Din materialele acumulate, ofițerul superior al SIE al CPTS al BMA, inspectorul

superior, Dumitru Berbinschi, a considerat că prezența pe teritoriul țării a străinului

Nassar Murad reprezintă un risc pentru ordinea publică, cu stabilirea unei măsuri care

într-o societate democratică, este necesară pentru siguranța publică, apărarea ordinii

și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea

drepturilor și a libertăților altor persoane.

Biroul migrație și azil, analizând circumstanțele de fapt dobândite și clasificate

ca activități care pun în pericol valorile laice și democratice ale țării, precum

13

ocrotirea sănătății omului și asigurarea securității sociale, a constatat că acestea fac

dovada faptului că cetățeanul statului XXXXX, Nassar Murad, cade sub incidența

prevederilor art.55 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Biroul migrație și azil a considerat că declararea cetățeanului Nassar Murad

persoană indezirabilă urmărește doar un singur scop legitim, anume apărarea

siguranței și ordinii publice, prevenirea faptelor penale, necesare într-o societate

democratică. Astfel, se justifică printr-o nevoie socială imperioasă și este

proporțională cu scopul legitim urmărit, reieșind din gravitatea faptului invocat pe de

o parte și de valorile sociale care sunt puse în pericol pe de altă parte.

La 28 mai 2020, Biroul migrație și azil a emis decizia nr.13, prin care a declarat

cetățeanul statului XXXXX, Nassar Murad, persoană indezirabilă pe teritoriul

Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani, iar în temeiul art.58 alin.(1) din Legea

nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, a dispus personalului

specializat al autorității competente pentru străini să procedeze la îndepărtarea lui

Nassar Murad sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova (f.d.50).

În motivarea deciziei respective, Biroul migrație și azil a indicat că în urma

efectuării acțiunilor de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr.XXXXX, pornită la

29 ianuarie 2019, în baza art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, pe faptul

circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de

înstrăinare după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte

operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, s-a

constatat că cetățeanul statului XXXXX, Murad Nassar, achiziționa și consuma

substanțe narcotice sub formă de XXXXX.

În special, Biroul migrație și azil și-a întemeiat decizia nr.13 din 28 mai 2020 pe

procesul-verbal nr.XXXXX din 31 octombrie 2019 întocmit de Dispensarul

Republican de Narcologie (f.d.51).

Din cele constatate, Biroul migrație și azil, cu trimitere la art.55 din Legea nr.

200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, a considerat că Nassar

Murad prezintă pericol pentru ordinea publică a Republicii Moldova.

Ține de menționat că, în decizia nr. 13 din 28 mai 2020, Biroul migrație și azil

nu a indicat informația cu privire la exercitarea căilor de atac a acesteia.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.209 alin.(2) din Codul administrativ, care

cert statuează că, dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține

în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este

indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen

de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu

privire la cererea prealabilă.

Din acțiune rezultă că Nassar Murad a aflat despre emiterea deciziei din 28 mai

2022 în luna septembrie 2020 când a luat legătura cu Departamentul cetățeni străini

din cadrul XXXXX pentru a reveni la studii, iar la 06 octombrie 2020 reprezentantul

14

împuternicit al ultimului, avocata Mihaela Prepelița a luat cunoștință de decizia

contestată și actele care au stat la baza emiterii acesteia (f.d.5, 28-30).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră justă concluzia primei instanțe că acțiunea lui Nassar Murad a

fost depusă în termenul legal, or, decizia contestată a fost emisă la 28 mai 2020, iar

cererea de chemare în judecată a fost depusă, în conformitate cu art.209 din Codul

administrativ, în termenul legal de 1 an și a anume, la 09 octombrie 2020.

Deși, Biroul migrație și azil invocă că a fost respectată procedura de notificare a

actului administrativ contestat lui Nassar Murad, totuși la actele cauzei nu se atestă

probe incontestabile care ar confirma faptul dat.

Scrisoarea nr.5/1-2668 din 11 iunie 2020 a Biroului migrație și azil adresată

recurentului, nu poate fi considerată drept dovadă de notificare, în cazul în care

lipsește confirmarea recepționării acesteia de către ultimul (f.d.57).

Cu atât că, la 18 martie 2020, Nassar Murad a ieșit de pe teritoriul Republicii

Moldova prin XXXXX cu cursa XXXXX, și înapoi nu a revenit, fapt ce rezultă din

informația Poliției de Frontieră a Republicii Moldova din 27 mai 2020 (f.d.27), iar la

28 mai 2020 i-a fost aplicată interdicția de a intra pe teritoriul Republicii Moldova pe

un termen de 5 ani, de la 28 mai 2020 – până la 27 mai 2025, date ce rezultă din

Sistemul informațional integrat automatizat „Migrație și azil” al Biroului migrație și

azil (f.d.38).

Totodată, conform art.6 alin.(1) din Legea nr.200 din 16 iulie 2010 privind

regimul străinilor în Republica Moldova, intrarea pe teritoriul Republicii Moldova

este permisă străinilor care întrunesc următoarele condiții: a) posedă un document de

călătorie valabil, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, dacă prin tratatele

internaționale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel; b) posedă

viză acordată în condițiile prezentei legi sau, după caz, permis de ședere valabil ori

buletin de identitate pentru refugiați sau pentru beneficiarii de protecție umanitară,

dacă prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit

altfel; c) prezintă documente care justifică scopul intrării și fac dovada existenței unor

mijloace corespunzătoare atît pentru întreținere pe perioada șederii, cât și pentru

întoarcere în țara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranța

că li se va permite intrarea; d) prezintă garanții că li se va permite intrarea pe

teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul Republicii Moldova, în

cazul străinilor aflați în tranzit; e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva

cărora s-a instituit măsura interdicției de intrare în Republica Moldova conform art.9

sau care au fost declarați indezirabili conform art.55; f) nu prezintă pericol pentru

securitatea națională, ordinea și sănătatea publică; g) nu a fost instituit un consemn

nominal de nepermitere a intrării în Republica Moldova.

Potrivit pct.8 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Centrului

Național de Coordonare Integrată a Acțiunilor de Ordine Publică, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.1206 din 02 noiembrie 2016, prin noțiunea de ordine

15

publică se înțelege - stare de legalitate, de echilibru și pace socială, prin care se

asigură securitatea publică și a persoanei, a colectivităților și a bunurilor, sănătatea și

morala publică și care permite exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanei, precum și funcționarea eficace a instituțiilor în statul de drept.

Totodată, potrivit Dicționarului juridic român prin ordine publică se înțelege -

organizare a vieții politice, economice și sociale într-un stat, potrivit unui ansamblu

de norme și masuri general obligatorii, prin care se asigura funcționarea normala a

instituțiilor publice, menținerea liniștii cetățenilor, apărarea proprietății publice și

private, precum și a celorlalte interese legitime ale fiecărui cetățean.

Ordinea publică a Republicii Moldova, parte componentă a securității naționale

și a ordinii publice europene este o stare de fapt din domeniul social, proiecției a

ordinii de drept în organizarea și desfășurarea activității publice de stat și reflectă

modul de respectare a normelor de conduita cuprinse în legislație, a regulilor, precum

și a proprietății publice și private. Din punct de vedere sistemic, ca element de sine

stătător, ordinea publica are trei componente: ordinea socială definește conviețuirea

pașnică și cooperarea armonioasa între membrii societății; ordinea constituțională

definește funcționarea normală a organelor statului create în conformitate cu

prevederile Constituției pentru elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea

respectării legilor în societate; ordinea naturală definește menținerea echilibrului între

factorii naturali și de mediu.

Ordinea publică este strâns legată de ordinea de drept, reprezentând proiecția

acesteia din urma în organizarea și desfășurarea activității publice într-un stat și

constând în respectarea tuturor normelor de comportare generală, a regulilor de

conviețuire socială, de apărare a cetățenilor și a integrității lor, a drepturilor legitime

ale acestora precum și a proprietății private și publice.

Din perspectiva Legii nr.200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în

Republica Moldova, încălcarea ordinii publice constituie temei pentru declararea

străinului ca persoană indezirabilă, sancțiune ce se aplică prin decizia autorității

competente pentru străini.

Prin urmare, atunci când autoritatea competentă pentru străini emite decizie cu

privire la declararea străinului ca persoană indezirabilă, aceasta are obligația de a-și

motiva soluția emisă, raportată la cadrul legal aplicabil speței, și la probele care

confirmă că străinul prezintă pericol pentru ordinea publică.

În speță, Biroul migrație și azil în decizia nr. 13 din 28 mai 2020 a făcut

trimitere doar la procesul-verbal nr.XXXXX din 31 octombrie 2019 întocmit de

Dispensarul Republican de Narcologie, prin care Nassar Murad a refuzat examinarea

medicală și prelevarea probelor biologice.

Totodată, Colegiul lărgit remarcă că, în toate actele sale (raportul ofițerului

superior din 25 mai 2020, încheierea din 28 mai 2020 și decizia nr.13 din 28 mai

2020), Biroul migrație și azil face trimitere la cauza penală nr.XXXXX, pornită la 29

ianuarie 2019, de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, în privința cetățenilor străini: XXXXX, XXXXX, XXXXX,

16

XXXXX, XXXXX, XXXXX, inclusiv și Nassar Murad în temeiul unei bănuieli

rezonabile privind săvârșirea de către aceștia a infracțiunii prevăzute la art.2171

alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii:

procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri

sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari.

În acest sens, Colegiul lărgit subliniază că, prin ordonanța din 05 februarie 2020

a procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Eugen Manolachi, cetățenii străini: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, inclusiv și Nassar Murad au fost scoși de sub urmărire penală în

cauza penală nr.XXXXX, bănuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la art.42 alin.(2)

și art.2171 alin.(4) lit. b) și d) din Codul penal, din motiv că acțiunilor lor nu întrunesc

elementele infracțiunii incriminate (f.d.14-18).

Prin ordonanța nominalizată procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Eugen Manolachi a concluzionat că, la

situația din 05 februarie 2020, din acțiunile de urmărire penală efectuate și din

analiza probelor acumulate, s-a stabilit că la această fază a urmării penale deja nu mai

poate fi reținută opinia potrivit căreia bănuiții au comis infracțiunea prevăzută la

art.42 alin.(2) și art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal, deoarece în cadrul

urmării penale careva probe pertinente și concludente, ce ar confirma și proba situația

de fapt, nu au fost acumulate.

Procurorul a stabilit că la moment lipsesc probe incontestabile pentru punerea

sub învinuire a persoanelor străine: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, inclusiv și a lui Nassar Murad pentru infracțiunea incriminată

prevăzută la art.42 alin.(2) și art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal, or, potrivit

art.8 alin.(3) din Codul de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei

de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Colegiul lărgit reține că, la materialele dosarului, nu se atestă probe concludente

și pertinente că ordonanța respectivă a fost contestată sau anulată ulterior, sau că au

fost reluate acțiunile de urmărire penală în cauza penală nr.XXXXX.

Totodată, Colegiul lărgit notează că, la 29 mai 2020, Biroul migrație și azil a

expediat spre informare Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI și

conducerii XXXXX decizia nr.13 din 28 mai 2020 pentru luarea măsurilor de rigoare

(f.d.49-50).

În același timp, la 04 iunie 2020, prin scrisoarea nr.70/19-4870, procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Eugen

Manolache, a remis Inspectoratului de Poliție Centru materialele acumulate în urma

desfășurării acțiunilor de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr.XXXXX în

vederea luării deciziei corespunzătoare (f.d.56).

17

Prin ordinul nr.XXXXX din 11 iunie 2020 a XXXXX, Nassar Murad a fost

exmatriculat de la studii și reziliat contractul cu acesta cu privire la instruirea la studii

superioare integrate a studenților străini nr.XXXXX din 14 noiembrie 2017 (f.d.60).

La 18 iunie 2020, (ulterior emiterii deciziei nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului

migrație și azil), agentul constatator din cadrul IP Centru al MAI a întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție în privința lui Nassar Murad pe faptul săvârșirii la 31

octombrie 2019 a contravenției prevăzute la art.85 alin.(1) din Codul contravențional,

manifestat prin consumul drogurilor în cantități mici, cu aplicarea față de ultimul a

amenzii în mărime de 60 u.c., ceea ce a constituit suma de 3000 de lei (f.d.61).

Din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind corectă concluzia primei

instanțe precum că motivele Biroului migrație și azil care au stat la baza emiterii

deciziei nr.13 din 28 mai 2020, sunt eronate și abuzive, or, procesul-verbal

nr.XXXXX din 31 octombrie 2019 al Dispensarului Republican de Narcologie nu

poate constitui drept act de constatare, care ar servi drept temei legal de a declara

străinul ca persoană indezirabilă, prin acțiunile căruia, pune în pericol ordinea publică

a statului Republica Moldova.

Mai mult ca atât, potrivit Codului contravențional, competența de constatare și

sancționare a faptei ilicite cum ar fi, consumul ilegal de droguri, revine agentului

constatator din cadrul inspectoratului de poliție.

De altfel, numai un act judecătoresc irevocabil poate servi drept probă

incontestabilă, prin care s-ar fi constatat faptul că străinul Nassar Murad într-adevăr

prezintă pericol real pentru ordinea publică pe teritoriul țării Republicii Moldova, pe

când, la caz, astfel de dovezi lipsesc.

Prin urmare, la data emiterii deciziei nr.13 din 28 mai 2020, Biroul migrație și

azil nu deținea probe incontestabile (hotărâre judecătorească irevocabilă de

condamnare sau, după caz, proces-verbal cu privire la contravenție) care să ateste cert

vinovăția lui Nassar Murad pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor

sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea,

transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai

acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari, acțiuni ce pun în pericol ordinea publică a Republicii

Moldova.

Dimpotrivă, la actele cauzei se atestă ordonanța din 05 februarie 2020 a

procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Eugen Manolache, prin care s-a dispus scoaterea lui Nassar Murad de sub

urmărirea penală în cauza penală nr.XXXXX, bănuit de comiterea infracțiunii

prevăzute la art.42 alin.(2) și art.2171 alin.(4) lit.b) și d) din Codul penal, din motiv că

în acțiunile acestuia nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și, procesul-

verbal cu privire la contravenție din 18 iunie 2020 (întocmit de agentul constatator

din cadrul IP Centru al MAI după emiterea actului administrativ contestat), prin care

18

recurentul a fost tras la răspundere contravențională pentru consumul de droguri în

cantități mici.

La acest capitol ține de reținut, că Curtea Constituțională la §29 din decizia de

inadmisibilitatea nr.3 din 14 ianuarie 2019 privind excepția de neconstituționalitate a

art.18 alin.(2) lit.e) din legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în

Republica Moldova, a menționat că, „potrivit pct.24 din Preambulul Directivei

2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind

procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, noțiunea de

„ordine publică” poate acoperi, inter alia, o condamnare pentru comiterea unei

infracțiuni grave”.

Pentru a verifica dacă persoana prezintă cu adevărat un pericol pentru securitatea

națională sau pentru ordinea publică, autoritățile trebuie să prezinte instanței de

judecată toate documentele relevante, inclusiv cele clasificate sau orice alte detalii

factuale (cauza Ljatifi v. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 17 mai 2018, §40).

Cu atât mai mult, potrivit Capitolului VIII din Codul penal infracțiunea de care a

fost bănuit Nassar Murad (art.2171 din Codul penal), face parte din categoria

infracțiunilor contra sănătății publice și conviețuirii sociale, iar contravenția pentru

care a fost tras la răspundere contravențională (art.85 din Codul contravențional)

potrivit Capitolului VII din Codul contravențional, face parte din contravenții ce

atentează la sănătatea populației, sănătatea persoanei, la starea sanitar-

epidemiologică.

Or, după cum rezultă din dispozițiile art.55 alin.(1) din Legea nr.200 din

16.07.2010, numai comportamentul străinului susceptibil să pună în pericol

securitatea națională sau ordinea publică, poate constitui temei plauzibil pentru

declararea străinului persoană indezirabilă și nicidecum alte împrejurări aplicate

extensiv sau într-o manieră arbitrară de către Biroul migrație și azil.

Totodată, conform art.29 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, orice măsură

întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile

prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru

atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este

necesară pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de

autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este

disproporțională în raport cu scopul urmărit.

În circumstanțele enunțate raportate la cadrul legal citat supra, completul

specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe privind anularea deciziei

nr.13 din 28 mai 2020 a Biroului migrație și azil, or, la aplicarea sancțiunii față de

străinul Nassar Murad și anume, declararea acestuia ca persoană indezirabilă pe

teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani, nu a fost respectat principiul

proporționalității în raport cu încălcarea incriminată, întrucât la momentul emiterii

19

deciziei contestate autoritatea emitentă nu dispunea de probe relevante că străinul

Nassar Murad într-adevăr prezintă pericol eminent pentru ordinea publică a

Republicii Moldova.

Sub acest aspect, Colegiul lărgit consideră eronată concluzia instanței de apel

precum că în decursul anului 2019 în privința lui Nassar Murad au fost întocmite 5

procese-verbale de contravenție, fiindu-i aplicate sancțiuni sub formă de amendă,

dintre care 4 au fost achitate (f.d.121), or, aceste fapte nu au constituit temei de

emitere a actului administrativ contestat.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că prima instanță a emis

o hotărâre legală și întemeiată, iar instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, cu

aprecierea eronată a suportului probator și interpretare eronată a cadrului legal ce

guvernează raportul material-litigios, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei

instanțe.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Nassar Murad, reprezentat de avocata Prepelița

Mihaela.

Se casează integral decizia din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nassar Murad împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

20