2ra-1622/18 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1622/18 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1622/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. A. Danilov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)
ÎNCHEIERE
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și
Eugeniu Colisnicenco,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu
Colisnicenco împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost
admis apelul declarat de Eugeniu Colesnicenco, a fost casată hotărârea din 18
ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii
pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și a fost pronunțată în această
parte o nouă hotărâre de admitere parțială a pretenției date, în rest hotărârea din 18
ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost menținută,
c o n s t a t ă :
La data de 12 octombrie 2016 Eugeniu Colisnicenco a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
contravenționale, încasarea din contul statului Republica Moldova a sumei de 18000
de lei cu titlu de prejudiciu cauzat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 02 decembrie 2014, agentul
constatator al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău a întocmit un
proces-verbal cu privire la contravenție prin care Eugeniu Colisnicenco a fost
recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (2) Codul
contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 50 unități convenționale.
A menționat reclamantul că procesul-verbal cu privire la contravenție l-a
contestat și prin hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
a fost admisă contestația. Prin decizia din 27 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău a
fost casată hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu
1
restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 29
februarie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a fost admisă contestația și a
fost declarat nul procesul-verbal, cu clasarea cauzei. Prin decizia din 22 martie 2016
a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul părții vătămate Serghei Mocanu și a
fost anulată hotărârea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,
cu remiterea cauzei la o nouă examinare. Prin hotărârea din 11 mai 2016 a
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost admisă contestația și a fost anulată
decizia de sancționare din 02 decembrie 2014, cu încetarea procesului
contravențional din lipsa faptului contravenției.
A susținut reclamantul că în baza legislației în vigoare, cauzele
contravenționale se examinează timp de un an calendaristic, însă cauza sa a fost
examinată timp de un an și 6 luni. A fost nevoit de unul singur să-și apere interesele
în cadrul ședințelor de judecată din cauza lipsei mijloacelor bănești pentru a apela la
serviciile unui avocat.
Prin hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Eugeniu Colisnicenco, a fost constatat
încălcat dreptul reclamantului Eugeniu Colisnicenco la judecarea în termen
rezonabil a cauzei contravenționale și a fost considerat drept satisfacție echitabilă
pentru repararea prejudiciului moral cauzat admiterea pretenției privind constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.
Prin decizia din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Eugeniu Colisnicenco, reprezentat de avocatul Octavian Pașcan și a fost
casată parțial hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, în partea în care a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția lui Eugeniu
Colisnicenco împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind repararea
prejudiciului moral în mărime de 18000 de lei pentru încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei și în această parte a fost adoptată o hotărâre
nouă prin care a fost încasat în beneficiul lui Eugeniu Colisnicenco de la bugetul de
stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova prejudiciul moral
pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzei în mărime de
10000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei; în rest
pretenția lui Eugeniu Colisnicenco privind repararea prejudiciului moral pentru
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mărime de 8000 de
lei a fost respinsă ca neîntemeiată, a fost menținută hotărârea din 18 ianuarie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin care a fost constatată încălcarea
dreptului lui Eugeniu Colisnicenco la judecarea în termen rezonabil a cauzei
contravenționale.
La data de 11 septembrie 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a
declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de
fond.
Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată decizia
instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Eugeniu Colisnicenco, a fost casată hotărârea din 18 ianuarie 2017 a
2
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii pretenției cu privire la
repararea prejudiciului moral cu stabilirea satisfacției echitabile prin constatarea
dreptului încălcat și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre de admitere
parțială a pretenției date cu încasarea din bugetul de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Eugeniu Colisnicenco prejudiciul moral
pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mărime de
5000 de lei, în rest pretenția a fost respinsă și în rest hotărârea primei instanțe a fost
menținută.
În susținerea soluției sale, instanța de apel a stabilit că prin cererea de chemare
în judecată depusă la 12 octombrie 2016 împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, Eugeniu Colisnicenco a solicitat constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, încasarea din
contul statului Republica Moldova a sumei de 18000 de lei cu titlu de prejudiciu
cauzat.
Reieșind din constatările efectuate, Colegiul instanței de apel a conchis că
prima instanță justificat a stabilit că deși legislația în vigoare, Codul contravențional
al RM prevede termeni restrânși de examinare a cauzelor contravenționale, ultima a
fost examinată pe parcursul a 29 de luni, care este considerat un termen ce-1
depășește pe cel rezonabil. De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță
justificat a stabilit că nu-i poate fi invocat reclamantului Eugeniu Colisnicenco
depășirea acestui termen rezonabil de examinare a cauzei contravenționale, or
exercitarea dreptului de atac nu poate justifica absolut depășirea termenului
rezonabil de examinare a cauzei, iar prin deciziile instanței ierarhic superioare
hotărârile instanței de fond au fost casate pe motive care-i sunt imputabile doar
instanței de judecată, care în final au condiționat rejudecarea cauzei, ce a necesitat o
perioadă mai îndelungată de timp.
Deși, prima instanță a stabilit depășirea termenului rezonabil de examinare a
cauzei contravenționale și respectiv încălcarea dreptului reclamantului Colisnicenco
Eugeniu la judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanța de apel a considerat
eronată concluzia primei instanțe precum că se consideră drept satisfacție echitabilă
pentru repararea prejudiciului moral cauzat admiterea pretenției privind constatarea
încălcării acestui drept.
Ca urmare a informației relatate, instanța de apel a reiterat că caracterul
rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în
special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum
sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)
pentru reclamant. Astfel, Colegiul instanței de apel ținând cont de toate
circumstanțele pricinii a considerat că suma solicitată de Eugeniu Colisnicenco în
cuantum de 18 000 de lei este exagerată, or instanța de apel a evaluat prejudiciul
moral la suma de 5 000 de lei, ce ar constitui o satisfacție echitabilă pentru
suferințele cauzate lui Eugeniu Colisnicenco prin depășirea termenului rezonabil de
examinare a cauzei contravenționale.
La data de 22 mai 2018 Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de
3
apel, deoarece instanța de apel greșit a reținut că hotărârea primei instanțe urmează a
fi casată în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral,
din motiv că constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil nu este
suficientă să acopere repararea prejudiciului și în acest sens este necesar de a acorda
și o sumă bănească.
A menționat că admiterea unei interpretări eronate de instanța de apel rezidă
din faptul că perioada de examinare din speța principală pentru care se pretinde
constatarea încălcării art. 6 CEDO și art. 2 al Legii nr. 87, nu poate fi imputată
exclusiv instanței de judecată.
A precizat recurentul că instituirea unui remediu național prin adoptarea Legii
nr. 87 din 21 aprilie 2011, privește obligația instanțelor naționale de aplicare și
interpretare a termenilor din prezenta lege prin prisma legislației naționale, a
prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (art. 1 alin.
(2) din legea precitită).
Remarcă recurentul că printr-o formulă adeseori utilizată, Curtea a statuat în
sensul că „durata rezonabilă a unei proceduri trebuie apreciată în funcție de
circumstanțele cauzei și cu ajutorul următoarelor criterii: complexitatea afacerii,
comportamentul reclamantului și al autorităților competente, precum și miza
litigiului pentru cel interesat” (hotărârea din 27 iunie 2000, Frylander c. Franța, par.
43; hotărârea din 18 februarie 1999, Laino c. Italia, par. 18; hotărârea din 4 aprilie
2006, Marsalek c. Cehia, par. 49; hotărârea din 13 iulie 2006, Nichifor c. România
(nr. 1), par. 26). Analiza CEDO este în primul rând o analiză particulară, in
concreto, în funcție de elementele caracteristice fiecărei cauze.
A indicat recurentul în acest sens precum că din raportul prezentat de
Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, se constată că cauza în care se invocă că
a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, s-a examinat respectându-se drepturile
tuturor participanților la proces, or, instanța de judecată nu poate îngrădi alte
drepturi procesuale ale participanților la proces, din motiv că ulterior se va
tergiversa examinarea unei cauze. Astfel, instanța nu ar trebui sub pretextul
respectării termenelor rezonabile în cadrul procesului de judecată să refuze în
cercetarea probelor necesare pentru o completă și corectă soluționare a cazului, care
pe cale de consecință ar încălca principiul egalității armelor.
A mai indicat că omisiunea reclamantului/intimatului de a obiecta împotriva
amânărilor ședințelor de judecată nu îi permite să pretindă violarea art. 6 din CEDO
(cauza Ciricosta și Viola contra Italiei). Astfel, este inexplicabil încasarea
prejudiciului moral, iar pretențiile intimatului urmează a fi calificate ca fiind
abuzive.
De asemenea, a invocat că în partea ce ține de admiterea parțială a pretenției
privind prejudiciul moral instanța de apel nu a apreciat corespunzător principiul de
bază privind sarcina probării prejudiciului moral, și anume că această sarcină nu
poate fi pusă pe seama reclamantului, dar urmează a fi apreciată individual pentru
fiecare caz luându-se în considerație în mod obligatoriu argumentele ambelor părți
în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.
Astfel, a considerat că netemeinicia deciziei instanței de apel se explică și prin
faptul că de către intimat nu au fost prezentate probe veridice, pertinente și
4
concludente care să confirme expres că acestuia i-a fost cauzat un anumit stres,
frustrare ca rezultat al încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile.
La data de 10 august 2018, Eugeniu Colisnicenco a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului Eugeniu Colisnicenco a indicat că nu este de acord cu
soluția de admiterea parțială a acțiunii, deoarece dosarul contravențional a fost
examinat în 29 de luni, de trei complete de judecată în prima instanță. Nu este de
acord nici cu decizia instanței de apel în partea respingerii cerinței privind încasarea
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la
22 martie 2018, însă la actele cauzei nu sunt date despre recepționarea acesteia de
către recurenți.
În circumstanțele date, recursul declarat de Ministerul Justiției al RM la data
de 22 mai 2018 și de către Eugeniu Colisnicenco la data de 10 august 2018 sunt
depuse în termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt
inadmisibile din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM
și Eugeniu Colisnicenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
5
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22
martie 2016), însă motivele recursurilor, invocare în speță sunt similare celor
invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate
de Ministerul Justiției al RM și Eugeniu Colisnicenco, ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Eugeniu
Colisnicenco se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Iurie Bejenaru
6