2ra-1622/18 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei

2ra-1622/18 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1622/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. A. Danilov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

ÎNCHEIERE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Eugeniu Colisnicenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu

Colisnicenco împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

admis apelul declarat de Eugeniu Colesnicenco, a fost casată hotărârea din 18

ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și a fost pronunțată în această

parte o nouă hotărâre de admitere parțială a pretenției date, în rest hotărârea din 18

ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost menținută,

c o n s t a t ă :

La data de 12 octombrie 2016 Eugeniu Colisnicenco a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

contravenționale, încasarea din contul statului Republica Moldova a sumei de 18000

de lei cu titlu de prejudiciu cauzat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 02 decembrie 2014, agentul

constatator al Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău a întocmit un

proces-verbal cu privire la contravenție prin care Eugeniu Colisnicenco a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (2) Codul

contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 50 unități convenționale.

A menționat reclamantul că procesul-verbal cu privire la contravenție l-a

contestat și prin hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

a fost admisă contestația. Prin decizia din 27 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău a

fost casată hotărârea din 09 aprilie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu

1

restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 29

februarie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău a fost admisă contestația și a

fost declarat nul procesul-verbal, cu clasarea cauzei. Prin decizia din 22 martie 2016

a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul părții vătămate Serghei Mocanu și a

fost anulată hotărârea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

cu remiterea cauzei la o nouă examinare. Prin hotărârea din 11 mai 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău a fost admisă contestația și a fost anulată

decizia de sancționare din 02 decembrie 2014, cu încetarea procesului

contravențional din lipsa faptului contravenției.

A susținut reclamantul că în baza legislației în vigoare, cauzele

contravenționale se examinează timp de un an calendaristic, însă cauza sa a fost

examinată timp de un an și 6 luni. A fost nevoit de unul singur să-și apere interesele

în cadrul ședințelor de judecată din cauza lipsei mijloacelor bănești pentru a apela la

serviciile unui avocat.

Prin hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Eugeniu Colisnicenco, a fost constatat

încălcat dreptul reclamantului Eugeniu Colisnicenco la judecarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale și a fost considerat drept satisfacție echitabilă

pentru repararea prejudiciului moral cauzat admiterea pretenției privind constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Prin decizia din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Eugeniu Colisnicenco, reprezentat de avocatul Octavian Pașcan și a fost

casată parțial hotărârea din 18 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, în partea în care a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția lui Eugeniu

Colisnicenco împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind repararea

prejudiciului moral în mărime de 18000 de lei pentru încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și în această parte a fost adoptată o hotărâre

nouă prin care a fost încasat în beneficiul lui Eugeniu Colisnicenco de la bugetul de

stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova prejudiciul moral

pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzei în mărime de

10000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 500 de lei; în rest

pretenția lui Eugeniu Colisnicenco privind repararea prejudiciului moral pentru

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mărime de 8000 de

lei a fost respinsă ca neîntemeiată, a fost menținută hotărârea din 18 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin care a fost constatată încălcarea

dreptului lui Eugeniu Colisnicenco la judecarea în termen rezonabil a cauzei

contravenționale.

La data de 11 septembrie 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a

declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de

fond.

Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Eugeniu Colisnicenco, a fost casată hotărârea din 18 ianuarie 2017 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral cu stabilirea satisfacției echitabile prin constatarea

dreptului încălcat și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre de admitere

parțială a pretenției date cu încasarea din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Eugeniu Colisnicenco prejudiciul moral

pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mărime de

5000 de lei, în rest pretenția a fost respinsă și în rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a stabilit că prin cererea de chemare

în judecată depusă la 12 octombrie 2016 împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, Eugeniu Colisnicenco a solicitat constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, încasarea din

contul statului Republica Moldova a sumei de 18000 de lei cu titlu de prejudiciu

cauzat.

Reieșind din constatările efectuate, Colegiul instanței de apel a conchis că

prima instanță justificat a stabilit că deși legislația în vigoare, Codul contravențional

al RM prevede termeni restrânși de examinare a cauzelor contravenționale, ultima a

fost examinată pe parcursul a 29 de luni, care este considerat un termen ce-1

depășește pe cel rezonabil. De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță

justificat a stabilit că nu-i poate fi invocat reclamantului Eugeniu Colisnicenco

depășirea acestui termen rezonabil de examinare a cauzei contravenționale, or

exercitarea dreptului de atac nu poate justifica absolut depășirea termenului

rezonabil de examinare a cauzei, iar prin deciziile instanței ierarhic superioare

hotărârile instanței de fond au fost casate pe motive care-i sunt imputabile doar

instanței de judecată, care în final au condiționat rejudecarea cauzei, ce a necesitat o

perioadă mai îndelungată de timp.

Deși, prima instanță a stabilit depășirea termenului rezonabil de examinare a

cauzei contravenționale și respectiv încălcarea dreptului reclamantului Colisnicenco

Eugeniu la judecarea în termen rezonabil a cauzei, instanța de apel a considerat

eronată concluzia primei instanțe precum că se consideră drept satisfacție echitabilă

pentru repararea prejudiciului moral cauzat admiterea pretenției privind constatarea

încălcării acestui drept.

Ca urmare a informației relatate, instanța de apel a reiterat că caracterul

rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în

special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum

sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)

pentru reclamant. Astfel, Colegiul instanței de apel ținând cont de toate

circumstanțele pricinii a considerat că suma solicitată de Eugeniu Colisnicenco în

cuantum de 18 000 de lei este exagerată, or instanța de apel a evaluat prejudiciul

moral la suma de 5 000 de lei, ce ar constitui o satisfacție echitabilă pentru

suferințele cauzate lui Eugeniu Colisnicenco prin depășirea termenului rezonabil de

examinare a cauzei contravenționale.

La data de 22 mai 2018 Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de

3

apel, deoarece instanța de apel greșit a reținut că hotărârea primei instanțe urmează a

fi casată în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral,

din motiv că constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil nu este

suficientă să acopere repararea prejudiciului și în acest sens este necesar de a acorda

și o sumă bănească.

A menționat că admiterea unei interpretări eronate de instanța de apel rezidă

din faptul că perioada de examinare din speța principală pentru care se pretinde

constatarea încălcării art. 6 CEDO și art. 2 al Legii nr. 87, nu poate fi imputată

exclusiv instanței de judecată.

A precizat recurentul că instituirea unui remediu național prin adoptarea Legii

nr. 87 din 21 aprilie 2011, privește obligația instanțelor naționale de aplicare și

interpretare a termenilor din prezenta lege prin prisma legislației naționale, a

prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (art. 1 alin.

(2) din legea precitită).

Remarcă recurentul că printr-o formulă adeseori utilizată, Curtea a statuat în

sensul că „durata rezonabilă a unei proceduri trebuie apreciată în funcție de

circumstanțele cauzei și cu ajutorul următoarelor criterii: complexitatea afacerii,

comportamentul reclamantului și al autorităților competente, precum și miza

litigiului pentru cel interesat” (hotărârea din 27 iunie 2000, Frylander c. Franța, par.

43; hotărârea din 18 februarie 1999, Laino c. Italia, par. 18; hotărârea din 4 aprilie

2006, Marsalek c. Cehia, par. 49; hotărârea din 13 iulie 2006, Nichifor c. România

(nr. 1), par. 26). Analiza CEDO este în primul rând o analiză particulară, in

concreto, în funcție de elementele caracteristice fiecărei cauze.

A indicat recurentul în acest sens precum că din raportul prezentat de

Judecătoria mun. Chișinău, sediul Rîșcani, se constată că cauza în care se invocă că

a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, s-a examinat respectându-se drepturile

tuturor participanților la proces, or, instanța de judecată nu poate îngrădi alte

drepturi procesuale ale participanților la proces, din motiv că ulterior se va

tergiversa examinarea unei cauze. Astfel, instanța nu ar trebui sub pretextul

respectării termenelor rezonabile în cadrul procesului de judecată să refuze în

cercetarea probelor necesare pentru o completă și corectă soluționare a cazului, care

pe cale de consecință ar încălca principiul egalității armelor.

A mai indicat că omisiunea reclamantului/intimatului de a obiecta împotriva

amânărilor ședințelor de judecată nu îi permite să pretindă violarea art. 6 din CEDO

(cauza Ciricosta și Viola contra Italiei). Astfel, este inexplicabil încasarea

prejudiciului moral, iar pretențiile intimatului urmează a fi calificate ca fiind

abuzive.

De asemenea, a invocat că în partea ce ține de admiterea parțială a pretenției

privind prejudiciul moral instanța de apel nu a apreciat corespunzător principiul de

bază privind sarcina probării prejudiciului moral, și anume că această sarcină nu

poate fi pusă pe seama reclamantului, dar urmează a fi apreciată individual pentru

fiecare caz luându-se în considerație în mod obligatoriu argumentele ambelor părți

în proces și excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Astfel, a considerat că netemeinicia deciziei instanței de apel se explică și prin

faptul că de către intimat nu au fost prezentate probe veridice, pertinente și

4

concludente care să confirme expres că acestuia i-a fost cauzat un anumit stres,

frustrare ca rezultat al încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzei civile.

La data de 10 august 2018, Eugeniu Colisnicenco a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Eugeniu Colisnicenco a indicat că nu este de acord cu

soluția de admiterea parțială a acțiunii, deoarece dosarul contravențional a fost

examinat în 29 de luni, de trei complete de judecată în prima instanță. Nu este de

acord nici cu decizia instanței de apel în partea respingerii cerinței privind încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la

22 martie 2018, însă la actele cauzei nu sunt date despre recepționarea acesteia de

către recurenți.

În circumstanțele date, recursul declarat de Ministerul Justiției al RM la data

de 22 mai 2018 și de către Eugeniu Colisnicenco la data de 10 august 2018 sunt

depuse în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM

și Eugeniu Colisnicenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

5

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursurilor, invocare în speță sunt similare celor

invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate

de Ministerul Justiției al RM și Eugeniu Colisnicenco, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Eugeniu

Colisnicenco se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

6