3r-184/18 — anularea actului administrativ, recunoasterea incalcarii dreptului la un proces echitabil si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosar nr. 3r-184/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z. Talpalaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 10 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând recursul declarat de către Eugeniu Chiriac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chiriac împotriva Serviciului de Informații și Securitate, cu privire la anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de către avocatul-stagiar Eugeniu Musteață, în interesele lui Eugeniu Chiriac, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termenul acordat de instanță, c o n s t a t ă: La data de 16 iunie 2017, Eugeniu Chiriac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și Securitate, cu privire la anularea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 08 noiembrie 2017, Eugeniu Chiriac a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins, ca fiind nefondată, cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chiriac împotriva Serviciului de Informații și Securitate, cu privire la anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 16 februarie 2018, Eugeniu Chiriac, reprezentat de avocatul stagiar Eugeniu Musteață, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din data de 13 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral, cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chiriac împotriva 1 Serviciului de Informații și Securitate, cu privire la anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de avocatul stagiar Eugeniu Musteață, în interesele lui Eugeniu Chiriac, s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării cererii de apel, întocmite conform exigențelor legale, acordându-i un termen de 10 zile calendaristice, din momentul comunicării prezentei încheierii, fiind explicat apelantului că, dacă nu vor fi lichidate neajunsurile indicate în această încheiere, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate, va fi restituită, s-a numit ședința de judecată, pentru soluționarea chestiunii de punere pe rol a apelului pentru data de 24 mai 2018, orele 11.30.

Iar, prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea de apel depusă de către avocatul-stagiar Eugeniu Musteață, în interesele lui Eugeniu Chiriac, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termenul acordat de instanță. La data de 24 iulie 2018, Eugeniu Chiriac a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu trimiterea cauzei civile spre examinare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea recursului, recurentul, Eugeniu Chiriac a indicat că, la data de 11 iulie 2018 a făcut cunoștință cu încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece încheierea contestată nu a fost expediată părților de către instanța de apel.

Recurentul a menționat că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art.105 alin.(l1) Cod de procedură civilă, deși urmau a fi aplicate prevederile art.100 alin.(l) Cod de procedură civilă, care reglementează modalitatea comunicării actelor de procedură. La fel, recurentul, Eugeniu Chiriac a indicat că, art.100 Cod de procedură civilă, prevede expres că, actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanei interesate, iar art. 55 Cod de procedură civilă, stabilește că, participații la proces sunt părțile cauzei. Respectiv, instanța de apel urma să comunice actele de procedură părților cauzei, inclusiv recurentului Eugeniu Chiriac, dar instanța de apel a expediat încheierea din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, doar avocatului stagiar Musteață Eugeniu, prin intermediul poștei electronice.

La fel, recurentul a menționat că, art. 100 Cod de procedură civilă, indică faptul că, citația sau înștiințarea se expediază avocaților prin poșta electronică și prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmă primirea acestor acte. Astfel, recurentul a invocat că, instanța de apel i-a limitat accesul al justiție, prin admiterea prezumției recepționării încheierii din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău de către avocat, deși în ședința de judecată, avocatul stagiar Eugeniu Musteață, expres a indicat că, nu a recepționat o asemenea încheiere. Recurentul, Eugeniu Chiriac a invocat că, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, citația sau înștiințarea poate să fie expediată avocatului prin poșta electronică, numai dacă în acest mod se asigură transmiterea și confirmarea 2 primirii acestora.

Iar, art.105 alin. (11) Cod de procedură civilă, în vigoare din data de 01 iunie 2018, legislatorul a delimitat citarea avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor de alte mijloace de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. Examinând recursul declarat de către Eugeniu Chiriac, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră depus în afara termenului legal și urmează a fi restituit. În conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

Respectiv, instanța de recurs va aplica prevederile legii procedurale în vigoare la data examinării recursului. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Iar, în conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen. Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) Codul de procedură civilă, prevăd că, dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Din materialele cauzei rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 24 mai 2018 (f.d.93-95), iar la data de 13 iunie 2018, instanța de apel a expediat încheierea recurată, în adresa avocatului stagiar Eugeniu Musteață, prin intermediul poștei electronice, eugeniu.musteata777@gmail.com (f.d.96). Instanța de recurs reține că, materialele cauzei denotă că, Eugeniu Chiriac a depus cererea de recurs împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, la data de 24 iulie 2018 (f.d.99-100).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, deși la data de 13 iunie 2018, instanța de apel a expediat încheierea recurată, în adresa avocatului stagiar Eugeniu Musteață, prin intermediul poștei electronice, recursul a fost declarat de Eugeniu Chiriac, la data de 24 iulie 2018, în afara termenului legal, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă, în vigoare la momentul expedierii încheierii recurate, în adresa avocatului stagiar Eugeniu Musteață, prin intermediul poștei electronice, 13 iunie 2018, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu 3 scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Instanța de recurs relevă că, 100 alin. (1) Cod de procedură civilă, urmează a fi interpretat prin metoda gramaticală a interpretării legii. Interpretarea gramaticală a legii constă în lămurirea conținutului unei norme juridice pe baza regulilor gramaticii, ceea ce presupune folosirea procedeelor de analiză morfologică și sintactică a textului legal, ținându-se cont de înțelesul termenilor utilizați în textul respectiv, de legătura dintre acești termeni, de construcția propoziției sau a frazei, de particulele întrebuințate, precum și de semnele de punctuație.

Ținând cont de faptul că, părți de propoziție de același fel sunt legate prin „sau”, fapt ce denotă enumerarea unor lucruri și interpretând gramatical art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție indică că, actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, legiuitorul făcând astfel distincție între aceste modalități de comunicare a actelor de procedură.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție indică că, poșta electronică, eugeniu.musteata777@gmail.com, a fost indicată în mandatul avocatului stagiar, cu seria MAS 041943, din data de 13 iulie 2017 (f.d.9), precum și în cererea de concretizare a acțiunii (f.d.47) și cererea de apel nemotivată (f.d.70). Iar, o cerere care ar confirma sau ar indica instanței de apel despre blocarea adresei electronice, eugeniu.musteata777@gmail.com, la materialele cauzei lipsește.

De asemenea, Colegiul consideră că nu poate fi luat în considerare înscrisul, cu mențiunea avocatului stagiar Eugeniu Musteață precum că, a primit încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău la data de 11 iulie 2018 (f.d.98), ori după cum a fost menționat supra, avocatului stagiar Eugeniu Musteață i-a fost expediată încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău la data de 13 iunie 2018, prin intermediul poștei electronice, eugeniu.musteata777@gmail.com (f.d.96). Respectiv, instanța de recurs conchide că, expedierea de către instanța de apel a încheierii recurate, în adresa avocatului stagiar Eugeniu Musteață, prin intermediul poștei electronice întrunește condițiile stabilite de legiuitor cu referire la comunicarea actelor de procedură participanților.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că, instanța de apel urma să comunice actele de procedură părților cauzei, inclusiv recurentului Eugeniu Chiriac, instanța de recurs reține că, Eugeniu Chiriac l-a împuternicit pe avocatul stagiar, Eugeniu Musteață, să-i reprezinte interesele în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă împotriva Serviciului de Informații și Securitate, cu privire la anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată, inclusiv cu oferirea drepturilor 4 speciale prevăzute de art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, semnând mandatul avocatului stagiar, cu seria MAS 041943, din 13 iulie 2017 (f.d.9).

Iar, în conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. La fel, Colegiul reține că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c. Ucrainei (hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din data de 29 septembrie 2008), unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Mai mult, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. În conformitate cu art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de drepturi, dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, recursul lui Eugeniu Chiriac împotriva încheierii instanței de apel a fost depus în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat Eugeniu Chiriac împotriva încheierii din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, 4261 alin. (1) lit. a) și art. 4261 alin. (2) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se restituie recursul declarat de Eugeniu Chiriac împotriva încheierii din data de 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu Chiriac împotriva Serviciului de Informații și Securitate, 5 cu privire la anularea actului administrativ, recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 6