2ra-1685/18 — repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1685/18 — repararea prejudiciului material, moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1685/18

prima instanță: Judecătoria Orhei, judecătorul: E. Buzu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dumitru Snegur

reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Snegur

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Petrom-Moldova” Societate pe Acțiuni,

intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la

repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

admis cererile de apel declarate de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Petrom-Moldova” și Dumitru Snegur reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă,

c o n s t a t ă :

La 19 octombrie 2015, Dumitru Snegur a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Petrom-Moldova” Societate pe Acțiuni

(în continuare ÎCS „Petrom Moldova” SA), intervenient accesoriu Agenția pentru

Protecția Consumatorilor cu privire la repararea prejudiciului material în mărime

de 22227 lei, moral în mărime de 10000 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 2500 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 01 mai 2015, în jurul orelor

18:00, cu automobilul de marca ”Mercedes-Benz – E 220 CDI” cu numărul de

înmatriculare ORBM 228 , a întrat la stația PECO-92, amplasată în raza sat. Mitoc,

raionul Orhei, ce se află în gestiunea ÎCS „Petrom Moldova” SA și a solicitat

operatorului Anatol Șaptelici alimentarea autovehiculului cu motorină în sumă de

70 lei, motorul continuând să lucreze.

Reclamantul a menționat că, după comandă, operatorul a alimentat

autoturismul în acest timp el fiind preocupat de numărarea banilor.

Dumitru Snegur a indicat că după ce a adunat suma necesară pentru a se achita

a coborât din mașină și în acest timp a înțeles că operatorul stației a alimentat

autoturismul cu benzină de marca AI 95.

Reclamantul a relevat că după ce a oprit motorul, a ferit automobilul în loc

securizat și, la revoltările adresate operatorului, ultimul a recunoscut vina și i-a

1

propus de a mai turna 20 de litri de motorină din contul lui, asigurându-l că mașina

nu va suferi.

Reclamantul a indicat că nefiind specialist în domeniu a fost de acord, a urmat

sfatul operatorului și a prelungit de a exploata automobilul, iar a doua zi, la

pornirea motorului a depistat devieri esențiale la funcționarea acestuia.

Snegur Dumitru a punctat că s-a adresat șefului stației PECO-92 Constantin

Rusnac, la comanda căruia au fost turnate încă 10 litri de motorină din contul

stației.

Reclamantul a menționat că, pe parcurs, a prezentat automobilul la o stație de

deservire tehnică, unde s-a depistat că motorul autoturismului este deteriorat total,

din cauza alimentării cu benzină și suma prejudiciului material constituie 22227lei.

În circumstanțele date, reclamantul a indicat că la 22 mai 2015, a expediat

pârâtului o petiție pentru soluționarea problemei pe calea amiabilă, însă, prin

răspunsul din 15 iulie 2015 pârâtul a refuzat în satisfacerea pretențiilor, motiv din

care a depus acțiunea în judecată.

Întemeindu-și solicitările pe prevederile art. 20 alin.(1), art. 31 alin.(2) și art.32

alin.(4) al Legii privind protecția consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2013

(M.O. nr. 126-131/507 din 27 iunie 2003), art. 39 alin.(10), art.166-172 Cod de

procedură civilă, art. 602 alin.(1) și (2), art. 617 alin. (4) art.622 alin.(1) și art.1422

alin. (1-2) Cod civil, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în

judecată, obligarea ÎCS „Petrom Moldova” SA să repare prejudiciul material

cauzat în mărime de 22227 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2500 lei.

Prin hotărârea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei, a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Dumitru Snegur,

încasată de la Dumitru Snegur, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de

966,81 lei și respinsă pretenția pârâtului privind încasarea sumei, în mărime de

15000 lei, cu titlu de acordare a asistenței juridice, ca neîntemeiată.

La 26 octombrie 2016 ÎCS „Petrom Moldova” SA a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei prin care a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea

respingerii cererii pârâtei cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate

la examinarea cauzei în fond cu emiterea unei noi hotărâri în modul prevăzut

pentru prima instanță prin care să fie admise integral cerințele formulate de apelant

privind încasarea din contul lui Dumitru Snegur sumei de 15000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate de ÎCS „Petrom Moldova” SA la examinarea

cauzei în instanța de fond.

La 03 noiembrie 2016 Dumitru Snegur a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii instanței de fond prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei cu

trimiterea cauzei la o nouă examinare în aceeași instanță de judecată

Prin încheierea din 02 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererilor de apel depuse de ÎCS „Petrom Moldova” SA și Dumitru Snegur cu

acordarea apelanților termen până la 01 februarie 2017, pentru înlăturarea

neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat și a dovezii achitării taxei de

stat pentru ÎCS „Petrom Moldova” SA în mărime de 337,50 lei și 725 lei pentru

Dumitru Snegur.

2

La 19 decembrie 2016 ÎCS „Petrom Moldova” SA a prezentat dovada achitării

taxei de stat și a prezentat apelul motivat prin care a solicitat admiterea solicitărilor

inițiale.

La 01 februarie 2017 Dumitru Snegur a prezentat apelul motivat și a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată.

Prin încheierea din 16 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea din 12 ianuarie 2017 înaintată de SRL „Petrom-Moldova” privind

substituirea persoanei juridice ÎCS „Petrom-Moldova” SA cu succesorul ei în

drepturi SRL „Petrom-Moldova”.

Prin decizia din 16 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins din

lipsă de temei apelul declarat de către Dumitru Snegur, admis apelul declarat de

către SRL „Petrom-Moldova”, casată parțial hotărârea din 06 octombrie 2016 a

Judecătoriei Orhei, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care a fost dispusă

încasarea din contul lui Dumitru Snegur în beneficiul SRL „Petrom-Moldova”

suma de 15 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suportate la

examinarea cauzei în instanță de fond.

La 09 iunie 2017 Dumitru Snegur reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a

contestat cu recurs decizia instanței de apel solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea parțială a hotărârii din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei în partea ce

ține de respingerea cererii de chemare în judecată cu încasarea din contul

ÎCS „Petrom-Moldova” SA a taxei de stat în mărime de 966,81 lei și a deciziei din

16 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să

fie dispusă admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 06 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Dumitru Snegur reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a fost considerat

admisibil.

Prin decizia din 13 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

recurs înaintată de către Dumitru Snegur reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a

fost admisă, fiind casată decizia din 16 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu

remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Prin decizia din 07 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de SRL ’’Petrom-Moldova”, casată parțial hotărârea din

06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei, în partea respingerii cerinței de încasare a

cheltuielilor de asistență juridică și în această parte a fost pronunță o nouă hotărâre,

prin care: Se încasează de la Dumitru Snegur în beneficiul

SRL ’’Petrom-Moldova” cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de

5000 lei. A fost admis apelul declarat de Dumitru Snegru pe marginea hotărârii din

06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei, casată parțial hotărârea din

06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei, în partea prin care s-a dispus încasarea de

la Dumitru Snegur în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 966, 81 lei. În rest,

hotărârea din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei, prin care a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Snegru către

SRL ’’Petrom-Moldova”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția

3

Consumatorilor cu privire la restituirea prejudiciului material și moral a fost

menținută.

În susținerea soluției date instanța de apel a concluzionat că soluția instanței de

fond pe marginea respingerii cerinței privind încasarea prejudiciului material și

moral este una legală și întemeiată, or, la cazul dat, nu s-a putut constata legătura

cauzală dintre prejudiciul cauzat lui Dumitru Snegur și fapta prejudicială care este

imputată SRL ”Petrom-Moldova”, prin alimentarea necorespunzătoare cu

carburanți. Ori, apelantul nu a prezentat nici în instanță de fond și nici în instanță

de apel, probe concludente și pertinente care să ateste faptul că la data de

01 mai 2015 acesta a alimentat autoturismul de model ”Mercedes-Benz – E220

CDI” , cu numărul de înmatriculare ORBM 228, anume la stația PECO -92,

amplasată în sat. Mitoc raionul Orhei, care se află în gestiunea

SRL ”Petrom-Moldova”.

Totodată, Colegiul consideră greșită concluzia instanței de fond în partea ce

ține de cheltuitele de judecată, ce țin de achitarea taxei de stat, care a fost dispusă

spre încasare de la Dumitru Snegur, motiv din care în această parte hotărârea

trebuie casată.

La fel, instanța de apel consideră eronată, pripită și neîntemeiată concluzia

instanței de fond în privința netemeiniciei pretenției SRL ”Petrom-Moldova” de

încasarea a cheltuielilor de asistență juridică, în mărime de 15000 lei. Astfel, ținând

cont că cauza civilă examinată nu este de complexitate sporită, Colegiul apreciază

suma de 15000 lei solicitată de SRL ”Petrom-Moldova” drept una nerezonabilă,

urmând să caseze hotărârea instanței de fond în partea respingerii cerinței privind

încasarea cheltuielilor de asistență juridică cu dispunerea încasării cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suma de 5000 lei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 20 iunie 2018 Dumitru Snegur

reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea parțială a hotărârii din 06 octombrie 2016 a Judecătoriei

Orhei în partea ce ține de respingerea cererii de chemare în judecată, casarea

parțială a deciziei din 07 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de

menținerea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

dispusă admiterea integrală a cererii de chemare în judecată și scutirea parțială de

la plata taxei de stat (f.d.2-4 Vol. II).

În motivarea recursului recurentul a menționat că nu este de acord cu decizia

din 07 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, dar și cu hotărârea instanței de fond,

pe care le consideră ilegale și pasibile casării, deoarece instanțele ierarhic

inferioare au aplicat eronat legea, iar instanța de apel la emiterea deciziei nu a ținut

cont de mențiunile din decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

07 martie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

21 aprilie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Dumitru Snegur reprezentat

de avocatul Vasile Stăvilă, la 20 iunie 2018, se consideră depus în termen.

4

Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Snegur reprezentat de

avocatul Vasile Stăvilă în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

5

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Snegur reprezentat

de avocatul Vasile Stăvilă este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice

afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs

nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Dumitru Snegur reprezentat de

avocatul Vasile Stăvilă ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul, declarat de către Dumitru Snegur reprezentat de avocatul Vasile

Stăvilă, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

6