2ra-1846/19 — repararea prejudiciului material, încasarea penalității și compensarea cheltuuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1846/19 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) M. Gandrabur Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Nartea împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Automatic-Lux” cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 8 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 februarie 2018 Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Automatic-Lux”, prin care s- a solicitat încasarea sumei de 1 850 euro cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 86 299 de lei cu titlu de penalitate pentru neexecutarea obligațiilor legale de protecție a consumatorului precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate cu prilejul examinării prezentei cauze.

Prin cererea suplimentară din 14 iunie 2018 formulată în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiului reclamantului a sumei de 25 761 de lei cu titlu de contravaloare a serviciului de reparație a mijlocului de transport în litigiu. (f.d. 52) În motivarea acțiunii s-a indicat că la 15 august 2017, reclamantul a încheiat cu SRL „Automatic-Lux” contractul de executare a lucrărilor de reparație a cutiei de viteze automate a mijlocului de transport de model Volkswagen Passat CC. La aceeași dată a fost întocmit actul de depanare CVA cu suma de 21 246 lei. Lucrarea efectuată trebuia să corespunsă cerințelor stabilite, conform contractului enunțat pârâtul a garantat calitatea executării lucrărilor în conformitate cu standardele în vigoare.

După efectuarea reparației, la data de 17 august 2017 de către pârât a fost eliberat talonul de garanție. Ulterior pentru deservire în baza garanției mijlocul de transport nominalizat a fost prezentat pentru efectuarea deservirii tehnice și reparației de două ori, la 18 1 septembrie 2017 și 24 octombrie 2017, sumele achitate pentru serviciile prestate fiind de 2 250 de lei și 2 265 de lei, conform comenzilor eliberate de pârât. S-a menționat că suma totală achitată pentru serviciile prestate de către pârât constituie 25 761 de lei, pentru care ultimul nu a eliberat bonuri de plată. În urma reparației și schimbării pieselor reclamantul a informat angajații pârâtului despre intenția de a pleca în Europa, la distanțe lungi, aceștia asigurându- 1 că cutia de viteze este în stare funcțională perfectă.

Însă, mijlocul de transport s-a defectat în Slovenia, or. Maribor, nefiind posibilă deplasarea de sine stătătoare a acestuia. S-a efectuat diagnosticarea tehnică în statul respectiv și s-a depistat defectarea cutiei de viteze, costul pentru serviciile date fiind de 157,62 de euro. Ținând cont de faptul că destinația finală a călătoriei era Andora, iar în autoturism erau lucrurile personale ale reclamantului, fiind nevoit să continue deplasarea, a închiriat un mijloc de transport, prețul total pentru locațiune constituind 1 032,74 de euro, pentru biletul de călătorie a achitat 59 de euro, iar pentru transportarea mijlocului său de transport a apelat la serviciile unui evacuator. La 25 noiembrie 2017 a transportat autoturismul la pârât pentru efectuarea reparației conform garanției.

La 27 noiembrie 2017 a înmânat managerului o reclamație, iar ulterior reclamația a fost expediată pârâtului prin poștă. La pretenția înaintată, pârâtul nu a oferit nici un răspuns în scris, însă a comunicat că cutia de viteze este deja în stare funcțională corespunzătoare. Astfel, s-a reținut că, fratele reclamantului, Igor Nartea a transportat la service-ul auto al pârâtului din șos. Balcani autoturismul, predându-l colaboratorilor pârâtului la data de 25 noiembrie 2017. La 21 decembrie 2017, cînd a preluat autoturismul managerul pârâtului a comunicat că cutia de viteze funcționează normal și a spus să semneze întâi Actul de primire-predare după care vor primi cheile. După ce a deschis autoturismul și a pornit motorul, a descoperit că datele de parcurs ale autoturismului nu corespund cu datele înscrise în Actul de predare, fiind de fapt un parcurs de 104388 km, în act fiind indicat 104078 km.

Reclamantul consideră că au fost efectuate manipulări asupra parcursului mijlocului de transport și pârâtul totuși a reparat cutia de viteze întru evitarea compensării prejudiciului cauzat de serviciul necorespunzător. Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Nartea împotriva SRL „Automatic-Lux” cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că probele administrate la materialele cauzei nu indică cert și indubitabil că lucrările de reparație au fost efectuate la atelierul de deservire auto-tehnică al SRL „Automatic-Lux”.

Reclamantul nu a prezentat vreo copie de pe bonul de casă sau o copie de pe alt document fiscal care ar confirma prestarea serviciilor, fie existența contractului de executare a lucrărilor privind reparația cutiei de viteze la mijlocul de transport. Actele anexate la acțiune nu conțin elementele componente specifice activității prestate de agenții economici în domeniul vizat - codul fiscal, rechizitele bancare, sediul persoanei juridice, semnătură și ștampila persoanelor împuternicite, 2 care per ansamblu ar identifica prestatorul de servicii, mai ales în condițiile în care pârâtul neagă apartenența actelor prezentate de reclamant ca fiind emise de acesta, iar asemenea blanchete sunt utilizate în acest segment și de alți agenți economici.

Instanța a remarcat că pârâtul nu a neagat efectuarea diagnosticării și nicidecum reparării cutiei de viteze, iar actul lucrărilor efectuate cu nr. 446 denotă lipsa unor defecte la cutia de viteze precum și lipsa unor obiecții/reclamații parvenite din partea reclamantului în acest sens. Totodată, supozițiile reclamantului precum că s-au efectuat careva manipulări asupra parcursului mijlocului de transport în vederea eludării obligației de a repara serviciul efectuat necorespunzător poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute. La 18 decembrie 2018, Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, a declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea ei și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 8 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, și s-a menținut hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. La 12 iulie 2019 Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a deciziei d din 8 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor inferioare de judecată, invocând că nu au motivat admisibilitatea probelor prezentate din punctul de vedere al pertinenței, concludentei și utilității acestora, ceea ce indică asupra imparțialității acestora.

Instanța de apel și instanța de fond au exclus aplicabilitatea prevederilor legale de protecție a consumatorului, a căror drepturi și interese sunt protejate de stat, inclusiv prin intermediul instanțelor de judecată. Nici instanța de fond nici cea de apel nu au făcut referire la circumstanțele invocate și probate de reclamant prin înscrisuri și raționamentele care reies din acestea, nu au făcut referire la comportamentul pârâtului la momentul preluării autoturismului și reținerii acestuia fără temei o perioadă îndelungată, manipulările făcute cu acesta, explicațiile fără nici un sens logic al reprezentantului intimatului. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 20 mai 2019, însă dovada legală de recepționare a acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește. Din aceste motive, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 3 La 15 august 2019 în adresa intimatului SRL „Automatic-Lux” a fost expediată copia recursului declarat de Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs. În termenul stabilit intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale 4 procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Andrei Nartea, reprezentat de avocatul Serghei Sandu. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 5