3ra-990/18 — nesolutionarea in termenul legal a cererii si obligarea emiterii actului administrativ.

3ra-990/18 — nesolutionarea in termenul legal a cererii si obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-990/18

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru: D. Chistol

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A, Danilov

D E C I Z I E

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Andronachi, Ion Dicu și

Russu Iurii împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la nesoluționarea în termenul

legal a cererii și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii și menținută

hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La data de 18 ianuarie 2017, Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

nesoluționarea în termenul legal a cererii și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că dețin cu drept de proprietate privată

construcțiile din str. XXXXX.

La data de 09 decembrie 2016 s-au adresat cu cerere către Consiliul mun. Chișinău,

înregistrată sub nr. 11748/16, prin care au solicitat, în temeiul art. 11 Codul funciar,

transmiterea în proprietate (privatizare) a terenului aferent din str. XXXXX, pentru

deservirea construcțiilor deținute cu drept de proprietate, însă până în prezent nu au primit

răspuns.

Au susținut că potrivit art. 9 pct. 5) Cod funciar, de competența consiliilor raionale și

municipale ține repartizarea și retragerea terenurilor, în modul stabilit de lege.

Conform art. 11 Cod funciar, autoritățile administrației publice locale atribuie

cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietatea, trec (în limita normelor

de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce

deservește construcțiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente

1

privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor

apartamentelor, proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

La fel, art. 9 alin. (2) și (4) din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului nr. 1308 din 25 iulie 1997, stipulează că dreptul de a cumpăra de la

stat și de a vinde terenuri destinate construcțiilor în municipii, orașe și sate (comune) îl au

persoanele fizice și persoanele juridice din Republica Moldova și investitorii străini.

Prețul terenurilor din intravilanul localităților, destinate construcțiilor, se calculează

pornind de la indicii cadastrali medii, locul amplasării terenurilor, concomitent cu/sau,

suprafața lor, accesul la căile de comunicații, amenajarea terenurilor.

În contextul expus, au cerut Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii recunoașterea

drept ilegală nesoluționarea în termen a cererii nr. 11748/16 din 09 decembrie 2016, cu

obligarea Consiliului mun. Chișinău să emită un act administrativ, prin care să le transmită

în proprietate terenul aferent din str. XXXXX, pentru deservirea construcțiilor deținute cu

drept de proprietate.

Prin hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii și menținută hotărârea din 14

iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 03 aprilie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă,

Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii au declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii au invocat că

instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat superficial prezenta speță, aplicând

eronat o lege care nu trebuia să fie aplicată, și anume art. 74 alin. (3) și (4) și art. 77 alin. (2)

și (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

La data de 22 iunie 2018, în adresa Consiliului mun. Chișinău a fost expediată copia

recursului declarat de către Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 septembrie 2018, recursul declarat de

către Andronachi Varvara, Dicu Ion și Russu Iurii a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul urmează a fi admis, casată integral decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să

trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

2

Conform art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și (5) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă

hotărârea în numele legii. În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de

instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

instanța.

Din suportul probatoriu prezent la materialele dosarului rezultă că la 18 ianuarie 2017,

Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Chișinău, solicitînd recunoașterea drept ilegală nesoluționarea în

termen a cererii nr. 11748/16 din 09 decembrie 2016, cu obligarea intimatului-pârât să

emită un act administrativ, prin care să le transmită în proprietate terenul aferent din str.

XXXXX, pentru deservirea construcțiilor deținute cu drept de proprietate.

Prin hotărârea din 14 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută prin

decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare, cu referire la prevederile art. 74 alin.

(3) și (4) și art. 77 alin. (2) și (3) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28 decembrie 2006, și-au motivat soluțiile prin faptul că numai Consiliul mun. Chișinău, în

calitate de proprietar al bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale,

este în drept să adopte decizii de înstrăinare, concesionare, dare în arendă ori în locațiune al

acestora, prin licitație publică, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la

vânzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, or, admiterea pretenției Varvarei Andronachi,

Ion Dicu și Russu Iurii privind obligarea Consiliului mun. Chișinău să emită un act

administrativ, prin care să le transmită în proprietate terenul aferent din str. XXXXX, pentru

deservirea construcțiilor deținute cu drept de proprietate, ar putea fi calificată ca o

substituire a atribuțiilor Consiliului mun. Chișinău.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră soluția dată în prezentul litigiu drept una arbitrară, nefiind

astfel elucidate toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de

către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în terenul legal

al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a

obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Potrivit art. 2 din aceeași Lege, prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se

înțelege – refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde petiționarului în termen de

30 de zile de la data înregistrării cererii de către o autoritate publică, în cazul în care legea

nu dispune altfel.

Reieșind din prevederile art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

3

Se reține că la data de 09 decembrie 2016, Andronachi Varvara, Ion Dicu și Russu

Iurii, proprietarii construcțiilor situate pe str. XXXXX, s-au adresat cu cerere către

Consiliul mun. Chișinău, solicitînd, în temeiul art. 11 din Codul funciar, transmiterea lor în

proprietate a terenului aferent construcțiilor sus-nominalizate, înregistrată sub nr. 11748/16,

fapt ce rezultă de pe ștampila de intrare a Primăriei mun. Chișinău (f.d. 21).

După cum rezultă din acțiunea recurenților-reclamanți una din pretențiile înaintate de

către aceștia în instanța de judecată este recunoașterea drept ilegală nesoluționarea în

termen a cererii nr. 11748/16 din 09 decembrie 2016, or, dânșii până în prezent nu cunosc

motivul din ce considerente nu au posibilitate să privatizeze terenul aferent construcțiilor

situate pe str. XXXXX.

Cu toate acestea atît prima instanță, cât și instanța de apel, care a menținut hotărârea

din 14 iunie 2017, nu s-au expus în genere în privința pretenții menționate supra, referindu-

se în exclusivitate doar asupra pretenției complementare privind obligarea Consiliului mun.

Chișinău să emită un act administrativ de transmitere în proprietate Varvarei Andronachi,

Ion Dicu și Russu Iurii a terenului aferent din str. XXXXX, pentru deservirea construcțiilor

deținute cu drept de proprietate.

Deși instanțele de judecată ierarhic inferioare în hotărârile sale au făcut trimitere la

faptul că Andronachi Varvara, Ion Dicu și Russu Iurii au depus la 09 decembrie 2016 la

Consiliul mun. Chișinău cererea nr. 11748/16, totuși nu au verificat și nici nu s-au pronunțat

dacă aceasta a fost soluționată de către autoritatea publică locală în ordinea și termenii

prevăzuți de legislația în vigoare.

În acest sens, se reține că la actele cauzei nu se atestă date că intimatul-pârât Consiliul

mun. Chișinău a oferit Varvarei Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii răspuns la cererea sus-

enunțată, în sensul realizării dreptului pretins de către aceștia de a privatiza terenul aferent

caselor lor de locuit (apartamente) în temeiul art. 11 Cod funciar.

Iar, conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea în

instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe

seama pârâtului.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu s-au pronunțat în privința

argumentului Consiliului mun. Chișinău, expus în referința sa la cererea de chemare în

judecată, precum că petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie conform

propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea

răspunsului fiind atribuit exclusiv autorității publice competente, or, acesta este unul

declarativ și evident abuziv în situația în care petiționarilor Varvara Andronachi, Ion Dicu și

Russu Iurii nu le-a fost dat niciun răspuns la cererea nr. 11748/16 din 09 decembrie 2016,

ultimii neavând posibilitatea să cunoască opinia autorității publice locale vis-a-vis de

chestiunea ridicată în cerere, și anume transmiterea în proprietate a terenului aferent.

Mai mult ca atît, nici în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată intimatul-pârât

nu și-a expus poziția referitor la cererea recurenților-reclamanți privind transmiterea în

proprietate a terenului aferent imobilelor proprietate privată, primul limitându-se în

referința prezentată primei instanței doar la faptul că numai Consiliul mun. Chișinău, fiind

proprietarul terenului, este în drept să decidă înstrăinarea acestora.

Astfel, atît prima instanță, cât și instanța de apel, care a menținut soluția primei

instanțe, contrar prevederilor art. 130 Cod de procedură civilă, a examinat prezenta cauză

civilă, fără să examineze și să se expună asupra obiectului acțiunii în contencios

administrativ, și anume nesoluționarea de către Consiliul mun. Chișinău în termenul legal a

4

cererii nr. 11748/16 din 09 decembrie 2016 privind transmiterea în proprietate a terenului

aferent din str. XXXXX, pentru deservirea construcțiilor deținute cu drept de proprietate de

către recurenții-reclamanți Andronachi Varvara, Ion Dicu și Russu Iurii.

Drept consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată și-au întemeiat concluziile de

respingere a acțiunii fără să examineze și să se expună asupra pretenției înaintate de către

Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii, încălcând în așa mod drepturile ultimilor la un

proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit

la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de

a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09

decembrie 1994).

Se reține că în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și

motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt

supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile unei dintre

părți.

În temeiul celor precitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept arbitrară decizia instanței de apel, care

neexaminând fondul cauzei, a emis o decizie de ordin general și ambiguă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de apel

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea

cauzei în ordine de recurs, și reiterând lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre

rejudecare în prima instanță (art. 432 alin. 3 lit. d) și f) Cod de procedură civilă), Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu

Iurii, casării deciziei din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului părților

la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Varvara Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii.

Se casează integral decizia din 20 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Varvarei Andronachi, Ion Dicu și Russu Iurii

împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la nesoluționarea în termenul legal a cererii

5

și obligarea emiterii actului administrativ, cu remiterea cauzei civile spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Nina Vascan

6