3ra-1259/18 — Anularea ordinului, restabilirea în functie

Dosarul nr. 3ra–1259/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. N. Simciuc, Iu. Cotruță, I. Țurcan) Î N C H E I E R E 10 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎS „Servicii Pază a MAI”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Azman împotriva ÎS „Servicii Pază a MAI” cu privire la contestarea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎS „Servicii Pază a MAI” și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), c o n s t a t ă: La 17 martie 2017, Alexandr Azman a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Servicii Pază a MAI”, concretizată pe parcurs, solicitând anularea ordinului nr. 187p din 28 decembrie 2016 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare electronistului de categoria I al filialei Taraclia a ÎS „Servicii Pază a MAI” - Alexandr Azman”, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă în mărime de 23 868,57 de lei,

reieșind din salariul mediu de 2 169,87 de lei și compensarea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii pentru perioada absenței forțate de la muncă, în mărime de 10 849,36 de lei. În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, ordinul ÎS „Servicii Pază a MAI” nr. 187p din 28 decembrie 2016, „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare electronistului de categoria I al filialei Taraclia a ÎS „Servicii Pază a MAI” - Alexandr Azman” a fost emis ilegal. Potrivit graficului de lucru pentru luna octombrie 2016, ziua de 22 octombrie 2016 a fost zi liberă pentru acesta. Însă, salariatul s-a prezentat la muncă, unde s-a aflat până la orele 15:00, astfel că inițierea anchetei de serviciu pe numele său s-a realizat cu încălcarea legii.

A invocat că, inițierea anchetei de serviciu pe numele său s-a realizat în mod 1 nejustificat doar în baza raportului șefului de subdiviziune, fiind ignorat faptul că ziua respectivă a fost zi de repaus pentru salariat. De asemenea, deși în ordinul de sancționare a fost indicat că ziua de 22 octombrie 2016 a fost zi lucrătoare în contul zilei de 31 august 2016, la baza actului de sancționare a stat doar raportul șefului de subdiviziune, or, în acest sens urma să fie organizată în mod corespunzător o anchetă de serviciu. La materialele cauzei lipsesc astfel de înscrisuri. De asemenea, atât în ordinul nr. 187p din 28 decembrie 2016, cât și în celelalte materiale, nu a fost stabilit cu certitudine intervalul de timp în care reclamantul a comis pretinsa abatere disciplinară.

Suplimentar, a evidențiat că, așa cum rezultă și din graficul plăților pentru luna octombrie 2016, ziua de 22 octombrie 2016 i-a fost achitată deplin. Ancheta de serviciu s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 208 alin. (2) al Codului muncii, așa cum abaterea disciplinară a fost constatată cu depășirea termenului de 1 lună de la momentul inițierii acesteia. În concluzie, reclamantul a specificat că inițierea anchetei de serviciu în privința sa, s-a realizat din data de 24 octombrie 2016 - ziua începând cu care salariatul se afla în concediu de odihnă. Astfel, i-a fost încălcat și dreptul său de a fi informat. Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

S-a anulat ordinul ÎS „Servicii Pază a MAI” nr. 187p din 28 decembrie 2016, „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare electronistului de categoria I al filialei Taraclia a ÎS „Servicii Pază a MAI” - Alexandr Azman”, ca fiind emis cu încălcarea procedurii. S-a restabilit Alexandr Azman în funcția de electronist categoria I filiala Taraclia a ÎS „Servicii Pază a MAI”. S-a încasat de la ÎS „Servicii Pază a MAI” în beneficiul lui Alexandr Azman salariul pentru perioada absenței forțată de la muncă, începând cu data de 28 decembrie 2016 până la pronunțarea hotărârii. S-a încasat de la ÎS „Servicii Pază a MAI” în beneficiul lui Alexandr Azman prejudiciul moral în mărime de 2 169,87 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin hotărârea suplimentară din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), s-a încasat din contul ÎS „Servicii Pază a MAI” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 570 de lei. Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de ÎS „Servicii Pază a MAI” și menținută hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). La 09 iulie 2018, ÎS „Servicii Pază a MAI” a declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a încălcat norme de drept procedural.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎS 2 „Servicii Pază a MAI”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de ÎS „Servicii Pază a MAI”, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind 3 admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către ÎS „Servicii Pază a MAI”. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎS „Servicii Pază a MAI”.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4