3ra-1058/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1058/18

prima instanță: Judecătoria Comrat (Hudoba V.)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (G. Colev, Ș. Starciuc, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ceceli

Victor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli

Victor împotriva Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova cu privire la recunoașterea ca

fiind neîntemeiat refuzul în transmiterea plângerii conform competenței, obligarea

transmiterii plângerii conform competenței și compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Ceceli Victor și a fost menținută hotărârea din 22

decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat,

c o n s t a t ă:

La 25 aprilie 2017, Ceceli Victor a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Cimișlia prin care a solicitat recunoașterea ca fiind

neîntemeiat refuzul în transmiterea plângerii conform competenței, obligarea

transmiterii plângerii conform competenței și compensarea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 de lei.

În motivarea acțiunii a menționat reclamantul că, în data de 02 martie 2017, a

expediat în adresa Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova o plângere adresată

Procuraturii Generale, prin care s-a expus asupra unor încălcări comise de către

judecătorul în Judecătoria Cimișlia, sediul Leova, Matcovschi Marian care era obligat

în baza prevederilor art. 6 și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la petiționare, să

transmită Președintelui, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, copia

cererii de chemare în judecată privind uzurparea puterii de stat de către judecătorul

Peni A.

A notat reclamantul că în data de 22 martie 2017, plângerea înaintată la 02

martie 2017 i-a fost restituită.

Astfel, a considerat că pârâta neîntemeiat i-a restituit plângerea, or potrivit art. 9

alin. (1) din Legea cu privire la petiționare, dacă petiția ține de competența altui

organ, originalul petiției se expediază acestui organ în termen de cinci zile lucrătoare

1

de la data înregistrării petiției, fapt despre care este informat petiționarul.

La fel, a menționat reclamantul că prin restituirea neîntemeiată a petiției, i s-a

cauzat prejudiciu moral, estimat la 50 000 de lei.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, cererea de

chemare în judecată depusă de Ceceli Victor a fost respinsă.

La 22 ianuarie 2018 și la 12 martie 2018, Ceceli Victor a depus cererea de apel

împotriva hotărârii primei instanțe prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie

admisă.

Prin decizia din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Ceceli Victor și s-a menținut hotărârea din 22 decembrie 2017 a

Judecătoriei Comrat.

Prima instanță și instanța de apel au concluzionat că Judecătoria Cimișlia corect

a restituit plângerea reclamantului, ori pârâta-intimata nu era în drept să o

soluționeze deoarece era adresată Procuraturii Generale, iar potrivit art. 7 alin. (1)

din Legea cu privire la petiționare, petițiile se adresează organelor sau persoanelor

oficiale, de a căror competență nemijlocită ține soluționarea lor.

La 15 mai 2018, Ceceli Victor a declarat recurs împotriva deciziei din 12

aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

hotărâri noi prin care acțiunea depusă să fie admisă.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a menționat că instanțele de judecată

eronat au aplicat normele de drept material și procesual pertinente speței date.

Totodată, a reiterat circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată și

în cererea de apel.

Prin referința depusă la 18 iulie 2018, Judecătoria Cimișlia, sediul Central a

solicitat respingerea recursului depus de Ceceli Victor.

Instanța de recurs constată că, decizia din data de 12 aprilie 2018 a Curții de

Apel Comrat a fost recepționată de către recurent la 27 aprilie 2018 (f.d. 66). Astfel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 din Codul de procedură civilă , consideră

recursul depus la data de 15 mai 2018, în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

2

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentului precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de

apel cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul

juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat nici un argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol Completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurentul a avut posibilitatea de a fi auzit de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentului i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

3

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ceceli Victor, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor împotriva

Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova cu privire la recunoașterea ca fiind neîntemeiat

refuzul în transmiterea plângerii conform competenței, obligarea transmiterii

plângerii conform competenței și compensarea prejudiciului moral, împotriva

deciziei din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4