3ra-1098/18 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1098/18 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1098/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana ( jud. I. Secrieru )

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Mincina, V. Sîrbu, V. Mihaila )

ÎNCHEIERE

3 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Natalia Șendrea, Mihai Ababii, Veronica Caraman, Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Ghimp,

Natalia Șendrea, Veronica Caraman, Lidia Ghimp, Mihai Ababii împotriva Comisiei

de Licitație a Consiliului com. Colonița, Primăriei com. Colonița și

Consiliului com. Colonița cu privire la anularea actului administrativ

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Natalia Șendrea și Mihai Ababii reprezentați de

avocatul Corneliu Vlad și menținută hotărârea din 23 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana

constată:

La 29 iulie 2016 Dumitru Ghimp, Natalia Șendrea, Veronica Caraman, Lidia

Ghimp și Mihai Ababii au depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

de Licitație a Consiliului com. Colonița, Primăriei com. Colonița și

Consiliului com. Colonița cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că sunt consilieri ai Consiliului com. Colonița

mun. Chișinău, iar în urma audiențelor cu locuitorii com. Colonița mun. Chișinău, au

stabilit lipsa spațiilor pentru construcția caselor pentru familiile tinere și cu mulți

copii. Contrar situației date, administrația publică locală continuă să scoată la licitație

terenuri pentru vânzare persoanelor afiliate factorilor din cadrul administrației publice

locale.

Loturile cu destinație agricolă amplasate lângă obiective sociale sunt scoase la

licitație cu prețuri care nu corespund celor de piață, care după ce sunt adjudecate,

conform prevederilor art. 71 Cod funciar, prin decizia consiliului local le sunt

schimbate destinațiile pentru construcții. Astfel, locuitorii com. XXXXX

1

mun. XXXXX sunt prejudiciați, fiind lipsiți de realizarea drepturilor lor, iar factorii

de decizie își realizează interesele personale.

Au relatat că, conform prevederilor constituționale, factorii de decizie a

Consiliului com. Colonița mun. Chișinău urmează să consulte cetățenii în probleme

de interes deosebit, ceea ce nu se realizează.

Astfel, prin decizia nr. 2/14 din 8 aprilie 2016 s-a dispus expunerea la licitație

pentru vânzare careva loturi, iar la data de 17 mai 2016, comisia de licitație a

Consiliului com. Colonița mun. Chișinău, în scopul realizării deciziei nr. 2/14 din

8 aprilie 2016, a desfășurat licitația cu privire la vânzarea următoarelor terenuri cu nr.

cadastrale: XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX;

XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX. Ca urmare, loturile de teren cu nr.

cadastral XXXXX a fost înstrăinat lui Sergiu Luchița, terenul cu nr. cadastral

XXXXX lui Igor Luchian, terenul cu nr. cadastral XXXXX lui Sergiu Luchița,

terenul cu nr. cadastral XXXXX lui Igor Luchian, terenul cu nr. cadastral XXXXX

lui Igor Luchian , terenul cu nr. cadastral XXXXX lui Dorin Pîslaru, terenurile cu nr.

cadastrale XXXXX și XXXXX lui Dumitreu Prilipcean, iar pentru celelalte loturi nu

au fost depuse cereri de cumpărare.

În viziunea reclamanților întreaga procedură de înstrăinare a loturilor date a

fost înfăptuită cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare, iar rezultatele licitației

urmează a fi declarate nule cu întoarcerea loturilor în proprietatea autorității publice

locale.

Au evidențiat că la înstrăinarea loturilor Comisia de licitație compusă din

membrii Angela Zaporojan, Claudia Oleacu, Olga Glijin, Vasile Braghiș, Eugenia

Procop, Constantin Foiu, Zinaida Gurulea a admis mai multe încălcări ale

Regulamentului privind licitațiile cu strigare aprobat prin hotărârea Guvernului nr.

136 din 10 februarie 2009.

În acest sens au indicat că a fost încălcat pct. 11 din Regulamentul privind

licitațiile cu strigare, deoarece conform avizului publicat în Monitorul Oficial la data

de 29 aprilie 2016 referitor la scoaterea la licitație a loturilor, lipsește informația cu

privire la condițiile de achitare a prețului, bonitatea lotului, modul și termenele de

achitare a prețului, termenul limită de prezentare a cererii și documentele necesare

pentru participare la licitație.

Avizul cu privire la petrecerea licitaței a fost publicat doar în Monitorul

Oficial, de unde rezultă că a fost un proces netransparent, deoarece sursa dată nu este

disponibil pentru toți cetățenii.

Suplimentar, au reiterat că au fost încălcate și prevederile pct. 2 și 12 alin. (2)

din Regulamentul în cauză, referitor la actele pentru bunurile expuse la licitație.

Au subliniat că la petrecerea licitației a fost încălcat regimul conflictelor de

interese, deoarece beneficiari ai loturilor date au devenit atât persoane străine, cât și

consilierul local Igor Luchian, care a adjudecat trei loturi din cele expuse la licitație,

precum și altele prin intermediul altor persoane. Iar Sergiu Luchița a fost membru al

grupului de achiziții din cadrul Primăriei com. Colonița mun. Chișinău care deține

informație din interiorul administrației publice locale, care și-a coordonat acțiunile

din timp cu privire la obținerea loturilor de teren.

2

Au susținut că Igor Luchian a votat personal decizia nr. 2/14 din 8 aprilie 2016

prin care s-a dispus expunerea la licitație pentru vânzare careva loturi proprietate a

administrației publice locale. Totodată, în baza acestei decizii, a participat personal,

și, prin intermediul unei persoane interpuse, Dorin Pîslaru, la licitația de vânzare a

acestor loturi.

Invocând prevederile art. 2 și 9 din Legea cu privire la conflictul de interese

nr.16 din 15 februarie 2008, au menționat că în cazul înregistrării unui conflict de

interese persoanele prevăzute la art. 3 trebuie să informeze imediat, dar nu mai târziu

de 3 zile de la data constatării despre interesul său, relatând că Igor Luchian doar la

momentul votării la ședința din data de 14 iunie 2016 a indicat despre faptul că nu va

participa la votare.

Au notat că toate aceste circumstanțe duc la nulitatea proceselor - verbale cu

privire la rezultatele licitației din data de 17 mai 2016 și acestea nu pot produce efecte

juridice.

La fel consideră că comisia de licitație nu a avut dreptul să efectueze licitații,

deoarece este o comisie ilegal constituită, prin încălcarea Regulamentului privind

licitația cu strigare și cu reducere aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 136 din data

de 10 februarie 2009 și este nulă de drept.

Făcând referire la prevederile pct. 7 din Regulamentul privind licitațiile cu

strigare și cu reducere, au indicat că la instituirea comisiei de licitație urma a fi

incluși și reprezentanți ai Consiliului și Primăriei precum și reprezentanți ai

consiliului raional/municipal, specialiști în domeniul privatizării din cadrul aparatului

președintelui raionului, ai inspectoratelor fiscale teritoriale. Iar art. 9 din

Regulamentul dat, stabilește condițiile pentru ca ședințele comisiei de licitație să fie

deliberative, din ce rezultă că în vederea respectării prevederilor legale, este necesar

să fie întreaga componență a comisiei date cu includerea obligatorie a

reprezentanților tuturor structurilor, conform pct. 7 din Regulament.

În componența comisiei de licitație nu se regăsește niciun reprezentant al

Consiliului mun. Chișinău, din care considerente actele comisiei de licitație sunt

lovite de nulitate absolută.

Au mai indicat că la 13 iunie 2016 au înaintat cerere prealabilă prin care au

solicitat anularea tuturor proceselor - verbale ale licitației din data de 17 mai 2016 și

neadmiterea încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, cerere care nu a fost

executată.

Au susținut că la data de 14 iunie 2016, în rezultatul unei ședințe cu ușa

închisă, s-a votat decizia nr. 4/5 prin care au fost aprobate rezultatele licitației

terenurilor din data de 17 mai 2016.

Ședința dată a fost boicotată de către fracțiunea politică din care fac parte, după

care fracțiunea majoritară a părăsit sala ședințelor, iar membrii comisiei au mers în

biroul primarului unde a fost continuată ședința, deși ordinea de zi nu a fost votată

pentru a putea începe examinarea chestiunilor preconizate. Mai mult că primarul și-a

atribuit calitatea de președinte și a pus la vot ordinea de zi, ce este ilegal, deoarece

primarul nu era autorizat să fie președinte al ședinței.

3

Au menționat că la 4 iulie 2016, au depus cerere prealabilă cu privire la

anularea deciziei nr. 4/5 din 14 iunie 2016 prin care au fost confirmate rezultatele

licitației din data de 17 mai 2016, cerere care nu a fost soluționată corespunzător.

Și-au întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 26, 109 din Constituția

RM , art. 3, 10, 20 din Legea privind statutul alesului local nr. 768 din

2 februarie 2000, pct. 2, 7, 9, 11, 12 din Regulamentul privind licitațiile cu strigare și

cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, art. 2,

3, 4, 5, 8, 9 din Legea cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15 februarie 2018,

art. 16, 17 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28 decembrie 2006, art. 1, 2, 3 , 4, 6, 14, 16 din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, art. 166, 167, 174, 175, 177 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal și anularea

procesului - verbal al Comisiei de licitație privind desfășurarea licitației din data de

17 mai 2016, recunoașterea ca fiind ilegale și anularea proceselor - verbale nr. 1 - 8

din data de 17 mai 2016 ale Comisiei de licitație privind rezultatele licitației și actelor

întocmite din aceste procese – verbale, recunoașterea ca fiind ilegală de drept

activitatea Comisiei de licitație din cadrul Consiliului com. Colonița mun. Chișinău

de la constituire și a actelor întocmite de aceasta, inclusiv până la data adoptării

hotărârii judecătorești, recunoașterea ca fiind ilegală și anularea deciziei Consiliului

com. Colonița mun. Chișinău nr. 4/5 din data de 14 iunie 2016 cu privire la aprobarea

rezultatelor licitației publice din 17 mai 2016 privind vânzarea - cumpărarea unor

terenuri și pe cale de consecință a actelor ce derivă din acestea și anume a

contractelor de vânzare – cumpărare încheiate cu adjudecătorii licitației din data de

17 mai 2016.

Prin încheierea protocolară din 15 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău

sediul Ciocana, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Serghei

Luchița, Igor Luchian, Dorin Pîslaru și Dumitru Prilipcean.

Prin hotărârea din 23 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Natalia Șendrea și Mihai Ababii, reprezentați de

avocatul Corneliu Vlad și menținută hotărârea din 23 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana.

La 21 iunie 2018, Natalia Șendrea, Mihai Ababii, Veronica Caraman, Dumitru

Ghimp și Lidia Ghimp au declarat recurs împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

recurate și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța

de apel a aplicat în mod eronat și tendențios prevederile legale.

Au relatat că instanța de apel eronat a concluzionat precum că legal a fost

dispusă publicarea avizului cu privire la petrecerea licitației de către

Primăria com. Colonița mun. Chișinău în Monitorul Oficial, or după caz acesta urma

4

a fi publicată în presa locală de unde locuitorii com. Colonița mun. Chișinău urmau

să afle despre petrecerea licitației și să participe la aceasta.

Au menționat că instanța de apel eronat a concluzionat faptul că ședința

Consiliului local din 14 iunie 2016 este legală, or, petrecerea acesteia în biroul

primarul este contrar prevederilor legale, iar la ședința dată primarul a avut calitatea

de președinte.

Invocând prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) și art. 12 alin. 1 din Legea cu privire

la conflictul de interese nr. 16 din 15 februarie 2008, au relatat că din înregistrarea

video a ședinței consiliului local, coroborată cu normele de drept invocate se atestă

cert că consilierul local Igor Luchian nu a respectat termenul prevăzut la art. 9

alin. (1) lit. a), care sub presiunea protestului declarat de fracțiunea consilierilor din

opoziție, a fost nevoit să declare despre conflictul de interese în care se află, abia în

momentul votării la ședința din 14 iunie 2016.

Au reiterat că simplul fapt de a nu vota la momentul aprobării deciziei care 1-a

vizat pe consilierul Igor Luchian nu reprezintă respectarea prevederilor legislației cu

privire la conflictele de interese, deoarece ceilalți consilieri ai fracțiunii majoritare,

fiind în vădită cârdășie cu acest consilier, în loc să cerceteze situația privind

conflictul de interese, au votat unanim protejându-și colegul, or în aceste condiții

există încălcări flagrante a legii.

Instanța de apel eronat a concluzionat că Igor Luchian nu este membru al

comisiei de licitație și ca orice cetățean dispune de dreptul de a participa la licitații și

respectiv de a cumpăra bunurile expuse.

Au specificat că consilierul în cauză urma cu 3 zile înainte de licitație să-și

declare interesul față de bunurile licitate, or, acesta prin prisma calității sale de

consilier local precum și de membru al comisiei de achiziții al Primăriei anterior

cunoștea despre scopul de a participa la licitație pentru procurarea acestor terenuri.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 26 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 93 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 21 iunie 2018, împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului în partea recurenților Veronica Caraman,

Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs

părțile și alți participanți la proces; martorul, expertul, specialistul, interpretul și

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

5

Reieșind din prevederile art. 429 alin. (5) CPC, nu pot fi atacate cu recurs

hotărârile în a căror privință persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea

apelului prevăzută de lege.

După cum denotă actele cauzei, Veronica Caraman, Dumitru Ghimp și Lidia

Ghimp nu au declarat apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana, astfel, se constată cu certitudine că recursul declarat de

Veronica Caraman, Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp împotriva deciziei din

25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este înaintat de persoane care, prin prisma

art. 429 alin. (5) și 430 CPC, nu sunt în drept să-l declare, ori Veronica Caraman,

Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Iar în conformitate cu prevederile art. 433 lit. c) CPC, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în

drept să-l declare.

Ca urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Veronica Caraman, Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp ca inadmisibil, întrucât

ultimii nu au folosit calea de apel, prin urmare a fost depus de persoane care nu sunt

în drept să-l declare.

Totodată, examinând temeiurile recursului în partea recurenților Natalia

Șendrea și Mihai Ababii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul dat este inadmisibil

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Natalia Șendrea și Mihai

Ababii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

6

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Natalia Șendrea și Mihai Ababii, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Natalia Șendrea și Mihai Ababii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), 433 lit. c) art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Natalia Șendrea, Mihai Ababii, Veronica Caraman,

Dumitru Ghimp și Lidia Ghimp se consideră inadmisibil.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

7