2ra-1714/18 — cu privire la constatarea faptului juridic

Dosarul nr. 2ra-1714/18

Prima instanță: Judecătoria mun. Bălți sediul Central ( jud. N. Costaș )

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, I. Talpă, A. Toderaș)

ÎNCHEIERE

3 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Dina Gîrla

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului mun. Bălți în

interesul minorilor XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, reprezentant legal Dina

Gîrla cu privire la constatarea faptului juridic

împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Dina Gîrla reprezentată de avocatul Ion Prisăcari și

menținută hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central

constată:

La 13 aprilie 2016 Procurorul mun. Bălți, în interesele minorilor XXXXX

XXXXX și XXXXX XXXXX, reprezentant legal Dina Gîrla, persoane interesate ÎM

„Gospodăria Locativ Comunală Bălți” a depus cerere de chemare în judecată cu privire

la constatarea faptului juridic.

În motivarea acțiunii a invocat că în adresa Procuraturii mun. Bălți a parvenit

petiția cet. Dina Gîrlă, domiciliată în mun. XXXXX, bd. XXXXX ap. XXXXX în care

se indică că, în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorilor ÎM „Gospodăria Locativ

Comunală Bălți” a fost perfectat un act de verificare la domiciliu prin care a fost stabilit

faptul că familia Dinei Gîrlă nu locuiește în apartamentul din bd. XXXXX

mun. XXXXX, fapt care a stat la baza hotărârii de judecată cu privire la evacuarea cet.

Dina Gîrla împreună cu copii săi minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX din

apartamentul în cauză.

1

A relatat că în cadrul controlului efectuat la 20 decembrie 2012 a fost stabilit

faptul absenței de la domiciliu a locatarilor din ap. XXXXX din bd. XXXXX

mun. XXXXX, fiind întocmit actul respectiv.

A notat că actul în cauză a fost perfectat din spusele vecinilor E. Hromov din

ap. XXXXX și E. Melinic din ap. XXXXX, din. bd. XXXXX mun. XXXXX care au

relatat că stăpânii apartamentului nr. XXXXX nu locuiesc pe adresa dată, fapt care nu

corespunde realității din motiv că atât E. Hromov, cât și E. Melinic, fiind interogați în

calitate de martori în cadrul procesului penal nr. 20140402298, au declarat

contradictoriul și au confirmat faptul domicilierii familiei Gîrlă în ap. XXXXX din bd.

XXXXX mun. XXXXX.

A specificat că prin actul locuitorilor blocului de locuit din bd. XXXXX, mun.

XXXXX, perfectat la 8 ianuarie 2015, se confirmă faptul că familia Gîrlă nu a absentat

timp îndelungat de la domiciliu.

Faptul domicilierii este adeverit și prin chestionarea vecinilor Lidia Andreeva din

ap. nr.XXXXX, Maria Călcâi din ap. XXXXX și Victor Nițulenco din ap. XXXXX din

bd. XXXXX mun. XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, 7, 55, 56, 71, 85, 281-285

CPC, art. 5 lit. h), 14, 17 din Legea cu privire la Procuratură.

A solicitat constatarea faptului domicilierii cet. Dina Gîrlă și a copiilor ei minori

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX la 20 decembrie 2012 în ap. nr. XXXXX, din

bd. XXXXX, mun. XXXXX.

Prin încheierea din 8 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, în proces

în calitate de persoane interesate au fost atrase Primăria mun. Bălți și Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei mun. Bălți.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel declarată de către Dina Gîrla reprezentată de avocatul Ion Prisăcari, menținută

hotărârea primei instanțe.

La 19 iunie 2018, Dina Gîrla a declarat recurs împotriva deciziei din

13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat repunerea în termen a

recursului, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de

apel eronat a aplicat normele de drept material.

A remarcat că împreună cu copii ei minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX permanent au locuit în mun. XXXXX bd. XXXXX ap. XXXXX și nu au

părăsit locul de trai.

A afirmat că soluțiile instanțelor inferioare au un caracter părtinitor și unilateral

care au scopul lipsirii familiei sale de spațiu locativ, întucât fac parte din categoria

familiilor vulnerabile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

2

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 18 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 174 ) și care a fost recepționată de către avocatul recurentei la 20 aprilie 2018, ceea

ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 175 ).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 19 iunie 2018 împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dina Gîrla nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța

de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Dina Gîrla,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

3

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Dina Gîrla ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Dina Gîrla se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

4