2ra-1714/18 — cu privire la constatarea faptului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului juridic
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1714/18 — cu privire la constatarea faptului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1714/18
Prima instanță: Judecătoria mun. Bălți sediul Central ( jud. N. Costaș )
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, I. Talpă, A. Toderaș)
ÎNCHEIERE
3 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Dina Gîrla
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Procurorului mun. Bălți în
interesul minorilor XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, reprezentant legal Dina
Gîrla cu privire la constatarea faptului juridic
împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de către Dina Gîrla reprezentată de avocatul Ion Prisăcari și
menținută hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central
constată:
La 13 aprilie 2016 Procurorul mun. Bălți, în interesele minorilor XXXXX
XXXXX și XXXXX XXXXX, reprezentant legal Dina Gîrla, persoane interesate ÎM
„Gospodăria Locativ Comunală Bălți” a depus cerere de chemare în judecată cu privire
la constatarea faptului juridic.
În motivarea acțiunii a invocat că în adresa Procuraturii mun. Bălți a parvenit
petiția cet. Dina Gîrlă, domiciliată în mun. XXXXX, bd. XXXXX ap. XXXXX în care
se indică că, în urma acțiunilor ilegale ale colaboratorilor ÎM „Gospodăria Locativ
Comunală Bălți” a fost perfectat un act de verificare la domiciliu prin care a fost stabilit
faptul că familia Dinei Gîrlă nu locuiește în apartamentul din bd. XXXXX
mun. XXXXX, fapt care a stat la baza hotărârii de judecată cu privire la evacuarea cet.
Dina Gîrla împreună cu copii săi minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX din
apartamentul în cauză.
1
A relatat că în cadrul controlului efectuat la 20 decembrie 2012 a fost stabilit
faptul absenței de la domiciliu a locatarilor din ap. XXXXX din bd. XXXXX
mun. XXXXX, fiind întocmit actul respectiv.
A notat că actul în cauză a fost perfectat din spusele vecinilor E. Hromov din
ap. XXXXX și E. Melinic din ap. XXXXX, din. bd. XXXXX mun. XXXXX care au
relatat că stăpânii apartamentului nr. XXXXX nu locuiesc pe adresa dată, fapt care nu
corespunde realității din motiv că atât E. Hromov, cât și E. Melinic, fiind interogați în
calitate de martori în cadrul procesului penal nr. 20140402298, au declarat
contradictoriul și au confirmat faptul domicilierii familiei Gîrlă în ap. XXXXX din bd.
XXXXX mun. XXXXX.
A specificat că prin actul locuitorilor blocului de locuit din bd. XXXXX, mun.
XXXXX, perfectat la 8 ianuarie 2015, se confirmă faptul că familia Gîrlă nu a absentat
timp îndelungat de la domiciliu.
Faptul domicilierii este adeverit și prin chestionarea vecinilor Lidia Andreeva din
ap. nr.XXXXX, Maria Călcâi din ap. XXXXX și Victor Nițulenco din ap. XXXXX din
bd. XXXXX mun. XXXXX.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, 7, 55, 56, 71, 85, 281-285
CPC, art. 5 lit. h), 14, 17 din Legea cu privire la Procuratură.
A solicitat constatarea faptului domicilierii cet. Dina Gîrlă și a copiilor ei minori
XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX la 20 decembrie 2012 în ap. nr. XXXXX, din
bd. XXXXX, mun. XXXXX.
Prin încheierea din 8 februarie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, în proces
în calitate de persoane interesate au fost atrase Primăria mun. Bălți și Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei mun. Bălți.
Prin hotărârea din 17 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central, acțiunea
a fost respinsă.
Prin decizia din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de
apel declarată de către Dina Gîrla reprezentată de avocatul Ion Prisăcari, menținută
hotărârea primei instanțe.
La 19 iunie 2018, Dina Gîrla a declarat recurs împotriva deciziei din
13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat repunerea în termen a
recursului, admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, menționând că la emiterea acesteia instanța de
apel eronat a aplicat normele de drept material.
A remarcat că împreună cu copii ei minori XXXXX XXXXX și XXXXX
XXXXX permanent au locuit în mun. XXXXX bd. XXXXX ap. XXXXX și nu au
părăsit locul de trai.
A afirmat că soluțiile instanțelor inferioare au un caracter părtinitor și unilateral
care au scopul lipsirii familiei sale de spațiu locativ, întucât fac parte din categoria
familiilor vulnerabile.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
2
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 18 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 174 ) și care a fost recepționată de către avocatul recurentei la 20 aprilie 2018, ceea
ce se atestă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 175 ).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 19 iunie 2018 împotriva deciziei din 13 martie 2018 a Curții de Apel Bălți,
în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dina Gîrla nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța
de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza
Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Dina Gîrla,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
3
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Dina Gîrla ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Dina Gîrla se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Dumitru Mardari
Dumitru Visternicean
4