2ra-1839/18 — recunoasterea dreptului de proprietate si partajarea averii succesorale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de proprietate si partajarea averii succesorale
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1839/18 — recunoasterea dreptului de proprietate si partajarea averii succesorale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-1839/2018
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (T. Andronic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
Î N C H E I E R E
03 octombrie 2018 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Elena Mutaf reprezentată de
avocatul Aliona Caminscaia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Pahomi,
Constantin Chicu și Elena Avram împotriva Elenei Mutaf privind recunoașterea
dreptului de proprietate și partajarea averii succesorale,
împotriva deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 16 martie 2016, Zinaida Pahomi, Constantin Chicu și Elena Avram au
depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Mutaf privind recunoașterea
dreptului de proprietate prin succesiune asupra bunurilor imobile, casa de locuit cu
terenul aferent situat în r.xxxxxx și 46 % din casa de locuit cu terenul aferent cu
suprafața de 0,0708 ha, situat în xxxxx, număr cadastral xxxxxxx, automobilului de
model „xxxxxxx, cît și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin cererea din 22 noiembrie 2016 reclamanții au adresat cerere de
concretizare a cerințelor din acțiune solicitînd recunoașterea dreptului de proprietate
prin succesiune doar asupra bunurilor imobile - casei de locuit cu terenul aferent
situat în rxxxxxxx și 46% din casa de locuit cu terenul aferent cu suprafața de
0,0708 ha, situat în xxxxxxx număr cadastral xxxxxxxx, cît și încasarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, Zinaida Pahomi este fiica, iar
Constantin Chicu și Elena Avram sînt nepoții lui Constantin Chicu (tată) născut la
xxxxxxx, decedat la xxxxx și Liuba Chicu (mama) născută la xxxxxx și decedată la
xxxxxx, care s-au căsătorit la data de xxxxx.
Din căsătoria înregistrată la data de xxxxx între Constantin Chicu, născut la
xxxxxx și Liuba Chicu, născută la xxx, s-au născut doi copii comuni, Zinaida
Pahomi și Chicu Gheorghe, ultimul fiind tatăl lui Chicu Constantin, născut la
xxxxxx și Avram Elena, născută la xxxxxxxxx, și soțul pîtîtei Elena Mutaf.
Averea legală în urma decesului defuncților Constantin Chicu și Liuba Chicu
este constituită din casa de locuit cu terenul aferent situat în sxxxxxxx, bun care nu
1
este înregistrat în Registrul bunurilor imobile a OCT Strășeni, dar este înregistrat în
Registrul de evidență a gospodăriilor populației din cadrul Primăriei Lozova,
xxxxxx cont personal al gospodăriei nr.xxxxx, construcție din anul xxxx.
Moștenitori legali după decesul Liubei Chicu a fost soțul acesteia, Constantin
Chicu și fiica Zinaida Pahomi.
Zinaida Pahomi în timp de șase luni după decesul mamei sale a intrat în posesia
succesiunii legale rămase, dar nu a depus la notar cerere de acceptare a succesiunii
din motivul că nu cunoștea legea, însă a locuit în acest imobil după decesul mamei
sale pînă în anul 1993. S-a adresat notarului pentru perfactarea actelor de moștenire
după decesul mamei însă a primit refuz și i s-a sugerat să se adreseze în instanța de
judecată.
La data de xxxxxx a decedat tatăl Zinaidei Pahomi, Constantin Chicu, care era
și bunicul lui Chicu Constantin Gheorghe și Elenei Avram, moștenitori legali ai
acestuia fiind fiica Zinaida Pahomi în calitate de moștenitor rezervatar și fiul
Gheorghe Chicu, în baza testamentului nr.xxxxx din xxxxxxx, și care la rîndul său a
decedat la xxxxxx, iar moștenitori ai averii acestuia din urmă, care constă din casa
de locuit cu număr cadastral xxxx și terenul aferent cu număr cadastral xxxx, cu
suprafața de 0,0708 ha, situate în xxxxxxx, fiind copiii, Constantin Chicu, Elena
Avram și pîrîta Elena Mutaf, care a fost soția defunctului Gheorghe Chicu.
Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Pahomi, Constantin
Chicu și Elena Avram împotriva Elenei Mutaf, privind recunoașterea dreptului de
proprietate și partajarea averii succesorale.
S-a atribuit cu drept de coproprietate coreclamantei Pahomi Zinaida Constantin,
născută la xxxxxx, cotă-parte ideală în mărime de 43,75 % din averea succesorală,
(25% - moștenire legală), rămasă după decesul mamei sale, Chicu Liuba, născută la
data de xxxxxx și decedată la data de xxxxxx și, cotă-parte ideală în mărime de -
18,75% din moștenirea rezervatară, rămasă după decesul tatălui său, Chicu
Constantin, născut la xxxxx și decedat la data de xxxxxx, din casa de locuit cu
număr cadastral - xxxxxxx și terenul aferent, situate în xxxxxxxxx
S-a atribuit cu drept de coproprietate coreclamantului Chicu Constantin
Gheorghe, născut la xxxxxxx, prin transmisie succesorală, cotă-parte ideală în
mărime de - 18,75 % din averea succesorala, rămasă după decesul tatălui său, Chicu
Gheorghe, născut la xxxxxx și decedat la data de xxxxxxx, din casa de locuit cu
număr cadastral - xxxxxxx și terenul aferent, situate în satul xxxxxxxxx
S-a atribuit cu drept de coproprietate coreclamantei Avram Elena Gheorghe,
născută la xxxxxx, prin transmisie succesorală, cotă-parte ideală în mărime de -
18,75 % din averea succesorală, rămasă după decesul tatălui său, Chicu Gheorghe,
născut la xxxxxx și decedat la data de xxxxx, din casa de locuit cu număr cadastral -
xxxxxxx și terenul aferent, situate în satul xxxxxxx
S-a atribuit cu drept de coproprietate Elenei Mutaf, născută la xxxxxx, prin
transmisie succesorală, cota-parte ideală în mărime de - 18,75 % din averea
succesorală, rămasă după decesul soțului său, Chicu Gheorghe, născut la xxxxxx și
decedat la data de xxxxxxx, din casa de locuit cu număr cadastral xxxxxxxx și
terenul aferent, situate în xxxxxxx.
S-a atribuit cu drept de coproprietate coreclamantului Chicu Constantin
Gheorghe, născut la xxxxx, cota-parte ideală în mărime de - 15,33 % din averea
succesorală, rămasă după decesul tatălui Chicu Gheorghe, născut la xxxxxxxxx și
2
decedat la data de xxxxxx, din casa de locuit cu număr cadastral xxxxx și terenul
aferent cu număr cadastral xxxxxx, cu suprafața de 0,0708 ha, situate în satul
xxxxxxx.
S-a atribuit cu drept de coproprietate coreclamantei Avram Elena Gheorghe,
născută la xxxxx, cotă-parte ideală în mărime de – 15,33 % din averea succesorală,
rămasă după decesul tatălui Chicu Gheorghe, născut la xxxx și decedat la data
xxxxx, din casa de locuit cu număr cadastral xxxxxx și terenul aferent cu număr
cadastral xxxx, cu suprafața de 0,0708 ha, situate în xxxxxx
S-a atribuit cu drept de coproprietate Elenei Mutaf, născută la xxxxxx, cotă-
parte ideală în mărime de – 15,33 % din averea succesorală, rămasă după decesul
soțului său Chicu Gheorghe, născut la xxxx și decedat la data de xxxxx, din casa de
locuit cu număr cadastral xxxxx și terenul aferent cu număr cadastral xxxxx, cu
suprafața de 0,0708 ha, situate în xxxxxx.
S-a încasat din contul pîrîtei Mutaf Elena în beneficiul coreclamatului Chicu
Constantin Gheorghe cheltuielile pentru asistență juridică acordată și cheltuielile
suportate în legătură cu plata taxei de stat, în sumă totală de 2358 lei.
S-a încasat din contul pîrîtei Mutaf Elena în beneficiul coreclamantei Pahomi
Zinaida Constantin cheltuielile pentru asistență juridică acordată în sumă de 1500
lei.
S-a încasat din contul pîrîtei Mutaf Elena în beneficiul coreclamantei Avram
Elena Gheorghe cheltuielile pentru asistență juridică acordată în sumă de 1500 lei,
în rest pretențiile s-au respins ca vădit neîntemeiate.
Prin decizia din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea
de apel declarată de Elena Mutaf, s-a menținut hotărîrea 02 octombrie 2017 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Zinaida Pahomi, Constantin Chicu și Elena Avram împotriva
Elenei Mutaf, privind recunoașterea dreptului de proprietate și partajarea averii
succesorale.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe
este justă, iar argumentele aduse de apelantă fiind declarative, fără suport legal și
probatoriu, fiind similare celor din prima instanță asupra cărora instanțade fond s-a
expus.
La 13 iulie 2018, Elena Mutaf reprezentată de avocatul Aliona Caminscaia, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea parțială a hotărîrii din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central și deciziei din 27 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea
unei noi hotărîri de admitere parțială a cererii de chemare în judecată și anume să fie
atribuită averea succesorală după decesul lui Constantin Dumitru Chicu, născut la
xxxxxx, în utmătoarele cote-părți: Elenei Mutaf – asupra ¾ cotă-parte din casa de
locuit și terenul aferent, situat pe adresa xxxxxxxx, cu dreptul de transmitere
succesorală și Zinaidei Pahomi – asupra ¼ cotă-parte din casa de locuit și terenul
aferent, situat pe adresa xxxxxx, cu dreptul de moștenitor rezervatar. Iar după
decesul lui Gheorghe Constantin Chicu, Elenei Mutaf – asupra 15,33 % din casa de
locuit cu terenul aferent, situat în xxxxxx, lui Constantin Chicu - asupra 15,33 %
din casa de locuit cu terenul aferent, situat în xxxx și Elenei Avram - asupra 15,33
% din casa de locuit cu terenul aferent, situat în xxxxxx
Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art.432 alin.2, lit.c)
Cod de procedură civilă.
3
În motivarea recursului s-a invocat că instanțele inferioare au dat o apreciere
greșită circumstanțelor de fapt a pricinii și materialelor anexate interpetând în mod
eronat legea. Nu s-au constat și elucidat pe deplin circumstanțele ce au importanță
pentru soluționarea cauzei, nu s-a făcut o analiză profundă a probelor din dosar.
În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 februarie 2018 a Curții de
Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 11 mai
2018 (f.d.64, Vol.II) lipsind însă date privind recepționarea acesteia, recursul
declarat la 13 iulie 2018 de Elena Mutaf, reprezentată de avocatul Aliona
Caminscaia, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia.
La data de 06 septembrie 2018 de către Zinaida Pahomi, Constantin Chicu și
Elena Avram a fost depusă referință prin care intimații au solicitat respingerea
cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Mutaf, reprezentată de
avocatul Aliona Caminscaia, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
4
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Elena Mutaf, reprezentată de
avocatul Aliona Caminscaia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs
nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,
însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere
a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6
al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a
motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a
se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere
v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014,
parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune
motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe
dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”,
5
ceea ce s-a constat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs
Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016,
parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Elena Mutaf reprezentată de avocatul
Aliona Caminscaia.
În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Mutaf reprezentată de
avocatul Aliona Caminscaia.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
6