2ra-863/18 — Recunoasterea dreptului de proprietate, constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea faptului posesiei si folosintei în drept de proprietate si recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-863/18 — Recunoasterea dreptului de proprietate, constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea faptului posesiei si folosintei în drept de proprietate si recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra – 863/18

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni

Judecătorul: I. Chiroșca,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai,

Î N C H E I E R E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Țîrdea Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Țîrdea Ion

împotriva Ninei Focșa cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate,

și cererea reconvențională depusă de Focșa Nina împotriva lui Țîrdea Ion cu

privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea faptului posesiei

și folosinței în drept de proprietate și recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 11 iulie 2011, Țîrdea Ion în interesele Anastasiei Țîrdea a despus cerere

de chemare în judecată împotriva Ninei Focșa cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate a cet. Țîrdea Anastasia asupra bunurilor imobile casa de

locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha cu numărul cadastral

XXXXXX, cota de teren echivalent cu nr. cadastrale XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX cu suprafața totală de 0,74 ha;

În motivarea acțiunii Țîrdea Ion a invocat că mama sa a fost soră cu

Mîrzenco Axenia, născută la 12 aprilie 1911, și decedată la 19 iunie 1996, sora

cărora a fost și Petriman Maria care este mama pârâtei Focșa Nina, și sora

Calancea Nina.

1

Reclamantul menționează că Petriman Maria a decedat la 28 aprilie 1999, iar

Calancea Nina în anul 2004.

Reclamantul precizează că imediat după decesul Axeniei Mîrzenco,

împreună cu mama sa Țîrdea Anastasia, au continuat să prelucreze terenurile

arabile de vie și livadă, ce aparțineau ca cotă de teren echivalent defunctei

Mîrzenco Axenia cu suprafața totală de 0,74 ha, pe care le prelucrează până în

prezent, dar deoarece mama avea o vârstă înaintată, le prelucra mai mult el, astfel,

Țîrdea Anastasia a acceptat de fapt succesiunea după decesul surorii sale

Mîrzenco Axenia, fiind moștenitor legal al acesteia de clasa II.

Reclamantul consideră că mama sa, acceptând și folosindu-se cu bună-

credință de terenurile ce aparțineau defunctei Mîrzenco Axenia, începând din

iunie 1996 și până în prezent, adică mai mult de 15 ani, poate și trebuie să fie

recunoscută ca proprietară a acestor bunuri imobile terenuri arabile de vie și

livadă cu o suprafață de 0,74 ha, ce au aparținut Axeniei Mîrzenco în baza

art. 332 alin. (1) Cod civil.

Țîrdea Ion menționează că de fapt mama sa a intrat în posesia și folosința

acestor terenuri încă din 1994, când s-au repartizat cotele de teren echivalent,

conform certificatului de proprietate privată nr. 261, eliberat de către Agenția

Teritorială Chișinău a Ministerului Privatizării și Administrării Proprietății de

Stat la 14 februarie 1994, acestea fiind prelucrate de ei cu consimțământul

proprietarei Mîrzenco Axenia, respectiv certificatul se află la ei.

Reclamantul invoca că Focșa Nina pretinde și ea ca fiica uneia din surorile

defunctei Mîrzenco Axenia, și anume Petriman Maria, la casa de locuit din satul

XXXXXX, însă pretențiile acesteia le consideră neîntemeiate, deoarece odată ce

Țîrdea Anastasia a acceptat de la bun început o parte din bunurile imobiliare ce au

rămas ca moștenire după decesul surorii Mîrzenco Axenia, adică a acceptat

succesiunea, ceea ce conform legislației în vigoare nu poate fi parțială, confirmă

că Țîrdea Anastasia a acceptat succesiunea întregii averi imobiliare ce aparțineau

surorii Mîrzenco Axenia după decesul acesteia.

Reclamantul relatează că Focșa Nina după expirarea a 40 zile de la decesul

mătușii Mîrzenco Axenia (s-au petrecut toate obiceiurile legate de pomenirea

defunctei) a schimbat samavolnic, fără consimțământul altor moștenitori legali,

lacătele de la poartă și de la casă, împiedicând accesul celorlalți moștenitori, nu

poate fi catalogat ca fapt al acceptării de către aceasta a unei părți din averea

succesorală, cu atât mai mult că pârâta nici nu poate fi recunoscută ca moștenitor

legal după decesul mătușii sale Mîrzenco Axenia, iar deoarece Țîrdea Anastasia a

acceptat prima succesiunea asupra terenurilor surorii decedate imediat după

deces, trebuie de recunoscut că a acceptat toată averea succesorală, deoarece

legislația în vigoare nu prevede acceptarea succesiunii pe cote-părți.

La 26 iunie 2012 Focșa Nina a depus o cerere reconvențională prin care a

solicitat: constatarea faptului acceptării succesiunii rămase după decesul Axeniei

2

Mîrzenco, decedată la 19 iunie 1996, de către Petriman Maria; constatarea

faptului că Petriman Maria a posedat și s-a folosit în drept de proprietate, de casa

de locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha cu numărul cadastral

XXXXXX în perioada 19 iunie 1996-28 aprilie 2009; recunoașterea dreptului de

proprietate al Ninei Focșa asupra casei de locuit cu terenul aferent cu suprafața de

0,136 ha cu numărul cadastral XXXXXX din r-nul. XXXXXX, sat. XXXXXX.

În motivarea cererii reconvenționale Focșa Nina a invocat că la 19iunie1996

a decedat Mîrzenco Axenia, născută la 07 aprilie 1911, care a fost mătușa ei și

sora mamei sale Petriman Maria, ambele având numele de familie la naștere

Chihaian, iar la momentul deschiderii succesiunii Mîrzenco Axenia avea un

patrimoniu constituit din casă de locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha

cu numărul cadastral XXXXXX, situată în r-nul. XXXXXX, sat. XXXXXX, dar

și terenuri agricole cu nr. cadastrale: XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX.

Focșa Nina relatează că, când a decedat Mîrzenco Axenia, în viață erau

următoarele persoane cu vocație succesorală: Petriman Maria, Calancea Nina,

Țîrdea Anastasia, toate fiind surorile defunctei, iar alți moștenitori Mîrzenco

Axenia nu a avut și imediat după decesul acesteia, toate surorile, după ce s-au

sfătuit, au hotărât ca averea succesorală să o moștenească mama sa Petriman

Maria, deoarece ea s-a ocupat de înmormântarea surorii sale.

Focșa Nina precizează că Petriman Maria a intrat imediat după decesul

Axeniei Mîrzenco în posesia patrimoniului succesoral, și anume a casei de locuit

și a terenului aferent menționate mai sus, prin stăpânirea gospodăriei, efectuarea

reparațiilor, prelucrarea terenului aferent, plata impozitelor etc., iar ea o ajuta pe

mama sa la îngrijirea acestei gospodării.

Foșca Nina mai relatează că după decesul mamei sale Petriman Maria, care a

decedat la 28 aprilie 2009, unicul moștenitor al acesteia este ea, care în decurs de

șase luni după decesul mamei a acceptat moștenirea prin intrarea în posesia averii

succesorale, inclusiv a casei de locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha,

cu numărul cadastral XXXXXX, pe care mama sa o moștenise de la Mîrzenco

Axenia.

Focșa Nina considera că din starea de fapt și normele pertinente rezultă că

după decesul Axeniei Mîrzenco, mama sa, Petriman Maria, intrând în posesia

patrimoniului succesoral lăsat de sora sa, a acceptat astfel moștenirea, iar

deoarece efectele juridice ale acceptării succesiunii survin din momentul

deschiderii succesiunii și succesiunea este un mod de dobândire a proprietății,

dreptul de proprietate fiind valabil și fără înregistrarea în Registrul bunurilor

imobile dacă provine din succesiune, Petriman Maria a devenit proprietara casei

de locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha cu numărul cadastral

XXXXXX chiar din momentul decesului Axeniei Mîrzenco, și din aceleași

considerente și în aceleași temeiuri de drept a devenit și reclamanta proprietară a

3

casei de locuit cu terenul aferent cu suprafața de 0,136 ha cu numărul cadastral

XXXXXX, acceptând succesiunea după decesul mamei sale prin intrarea în

posesie, inclusiv a imobilului aflat în litigiu, pe care îl posedă și astăzi.

Prin încheiere protocolară a Judecătoriei Strășeni din 26 noiembrie 2014

Țîrdea Ion a fost admis în calitate de succesor în drepturile procedurale ale

reclamantei decedate Țîrdea Anastasia.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014, cererea de

chemare în judecată s-a respins, iar cererea reconvențională s-a admis parțial și

s-a constatat faptul acceptării succesiunii rămase după decesul Axeniei Mîrzenco,

a.n.07 aprilie 1911, decedată la 19 iunie 1996, de către Petriman Maria,

a.n. 20 aprilie 1928, decedată la 28 aprilie 1999, s-a recunoscut dreptul de

proprietate al Ninei Focșa, a.n.19 aprilie 1962 asupra casei de locuit cu numărul

cadastral XXXXXX.01 și asupra terenului aferent cu suprafața de 0,136 ha cu

numărul cadastral XXXXXX, situate în r-nul. XXXXXX, sat. XXXXXX, în rest

pretențiile din cererea reconvențională fiind respinse ca neîntemeiate.

La 31 decembrie 2014, Țîrdea Ion a contestat cu apel hotărârea primei

instanțe, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii, iar cererea reconvențională să fie respinsă. Concomitent a

solicitat scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău din

13 octombrie 2016 s-a dispus ridicarea de la examinare în ordine de apel a pricinii

civile la cererea de chemare în judecată depusă de Țîrdea Ion către Focșa Nina

privind recunoașterea dreptului și acțiunea reconvențională a Ninei Focșa către

Țîrdea Ion privind constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea faptului

posesiei și folosinței în drept de proprietate și recunoașterea dreptului de

proprietate și s-a restituit Judecătoriei Strășeni pentru emiterea unei hotărâri

suplimentare.

Pentru a decide astfel Curtea de Apel Chișinău a reținut că, cererea privind

constatarea faptului acceptării succesiunii a fost admisă, însă nu s-a indicat locul

deschiderii succesiunii, motiv din care cauza urmează a fi remisă instanței de fond

în vederea emiterii unei hotărâri suplimentare în acest sens.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Strășeni din 06 aprilie 2017 s-a

constatat locul deschiderii succesiunii după decesul Axeniei Mîrzenco în raionul

XXXXXX, s. XXXXXX.

La 26 aprilie 2017, Țîrdea Ion a contestat cu apel hotărârea suplimentară a

Judecătoriei Strășeni din 06 aprilie 2017, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii suplimentare instanței de fond ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii reconvenționale și

admiterea acțiunii inițiale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 s-a respins

cererea de apel declarată de Țîrdea Ion și s-au menținut hotărârea Judecătoriei

4

Strășeni din 05 decembrie 2014 și hotărârea suplimentară din 06 aprilie 2017

(f.d.32, Vol. II).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 martie 2018, Țîrdea Ion a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, scutirea de la plata taxei de

stat pentru examinarea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 30 noiembrie 2017, a hotărârii Judecătoriei Strășeni din 05 decembrie 2014 și

hotărârea suplimentară din 06 aprilie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care acțiunea inițială să fie admisă, iar cererea reconvențională respinsă integral

ca neîntemeiată (f.d.44, Vol. II).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată ierarhic

inferioare la judecarea cauzei au încălcat și aplicat greșit normele de drept

material și procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată, interpretat în mod eronat legea și a aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurentul mai indică că instanța de fond a pus la baza hotărârii din

05 decembrie 2014 doar niște declarații regizate și lipsite de adevăr, deoarece

martorii care au dat mărturii au interese personale în soluționarea litigiului. Mai

mult ca atât recurentul susține că declarațiile acestora au un caracter defăimător,

iar instanțele ierarhic inferioare s-au bazat pe mărturii și probe falsificate, iar

contestația s-a nu a fost luată în considerație, nu au fost constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, acestea nu au fost

dovedite cu probe veridice și suficiente, iar concluziile instanței de fond expuse în

hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

La 16 mai 2018 Focșa Nina prin intermediul reprezentantului, avocatul

Mocanu Valentin a depus referință asupra cererii de recurs în care a menționat că

recursul declarat de Țîrdea Ion este unul neîntemeiat și a solicitat declararea

acestuia ca inadmisibil cu menținerea fără modificări a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 30 noiembrie 2017, a hotărârii Judecătoriei Strășeni din

05 decembrie 2014.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

30 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Țîrdea Ion în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

5

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

6

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Țîrdea Ion este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar

alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Țîrdea Ion, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Țîrdea Ion, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

7