2ra-1809/18 — ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-1809/2018 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Buhnaci, A. Panov) ÎNCHEIERE 03 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Proțenco împotriva lui Teodor Lungu și Sergiu Proțenco, executorul judecătoresc Igor Doroftei cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunurile mobile, împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost admis apelul declarat de Teodor Lungu, casată hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă : La 04 mai 2017 Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Teodor Lungu și Sergiu Proțenco, executorul judecătoresc Igor Doroftei cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunurile mobile aplicate prin încheierea executorului judecătoresc nr. R064-265/2016 din 07 noiembrie 2016. În motivarea acțiunii a indicat că la 07 noiembrie 2011 executorul judecătoresc Igor Doroftei, examinând procedura de executare nr. R064-265/16 intentată în baza titlului executoriu nr. 2-557/12 din 14 octombrie 2012,

emis de către Judecătoria Buiucani mun. Chișinău privind încasarea de la Proțenco Sergiu în beneficiul lui Teodor Lungu a datoriei, referindu-se la prevederile art. 371 alin. (1) Cod Civil, a dispus în scopul asigurării executării documentului executoriu nr. 2-557/12 din 14 mai 2012 eliberat de Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, de a aplica sechestru, pe mijloace de transport: „Geely MK 1.5 GL”, a.f. 2010, n/î XXXXX și ”Toyota Avensis” a.f. 2007, n/î XXXXX, înregistrate după Proțenco Liudmila Grigore.

De asemenea, s-a interzis direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport ÎS CRIS „Registru” întocmirea unor acte în privința mijloacelor de transport enunțate și s-a obligat Proțenco Liudmila, în termen de 5 1 zile, să prezinte mijloacele de transport „Geely MK 1.5 GL”, a.f 2010, n/î XXXXX și Toyota Avensis a.f 2007, n/î XXXXX la biroul executorului judecătoresc Igor Doroftei, pentru urmărirea silită, iar, în caz de neprezentare în termen, automobilele vor fi anunțate în căutare. A specificat că autoturismele menționate îi aparțin cu drept de proprietate exclusivă lui Proțenco Liudmila din data de 08 noiembrie 2012 și 20 noiembrie 2012, fapt ce denotă din certificatele de înmatriculare.

A mai menționat că relațiile patrimoniale dintre reclamantă și soțul Sergiu Proțenco au fost reglementate de contractul matrimonial nr. 5868 din 28 septembrie 2009, autentificat notarial de către notarul Ganța Dorina, încheiat în timpul căsătoriei. Astfel, consideră că regimul juridic asupra bunurilor, care aparțin soților, este reglementat de dreptul de proprietate exclusivă, prevăzută în Titlul III Capitolul I- III din Codul Civil al RM în vigoare. A evidențiat că punctul 1.10. din contractul matrimonial sus menționat, prevede că automobilul procurat de soți în timpul căsătoriei, reprezintă pe durata căsătoriei proprietatea comună a soților, iar în cazul de desfacere căsătoriei - proprietatea acelei persoane, pe numele căreia a fost întocmită tranzacția de vânzare-cumpărare.

Mai mult, la data de 11 aprilie 2017 Proțenco Sergiu și Proțenco Liudmila au desfăcut căsătoria, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria nr. D-IV 0583579, eliberat de OSC mun. Chișinău. Consideră, că prin aplicarea sechestrului asupra acestor bunuri mobile, cu scopul urmăririi lor, executorul judecătoresc Igor Doroftei și-a depășit limitele și și-a substituit de facto atribuțiile instanței de judecată, deoarece numai instanței de judecată îi revine funcția de a recunoaște ca debitor solidar pe Proțenco Liudmila, fapt inacceptabil prin prisma reglementărilor legale.

A solicitat reclamanta ridicarea sechestrului de pe bunurile mobile aplicate prin încheierea executorului judecătoresc nr. R064-265/2016 din 07 noiembrie 2016. Prin hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis acțiunea și s-a ridicat sechestrul de pe bunurile mobile: automobilul de model „Geely MK 1.5 GL”, anul producerii 2010, n/î XXXXX și automobilul de model „Toyota Avensis” anul producerii 2007, n/î XXXXX, înregistrate pe numele Liudmilei Proțenco, aplicat de către executorul judecătoresc Igor Doroftei prin încheierea nr.R064-265/16 din 07 noiembrie 2016. La 26 octombrie 2017 Teodor Lungu a declarat apel împotriva hotărârii din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de Teodor Lungu, s-a casat hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. La 11 iulie 2018 Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov a declarat recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de 2 Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante soluționării cauzei, precum și și-a bazat soluția pe fapte neprobate.

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 februarie 2018. Reprezentantul recurentei, avocatul Natalia Vladimirov a recepționat decizia instanței de apel la 14 mai 2018, fapt confirmat prin recipisă (f.d.119, pe verso). Astfel, recursul declarat la 11 iulie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.. Completul Colegiului menționează că Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). 3 În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CtEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Victor Burduh Galina Stratulat 4