2ra-1809/18 — ridicarea sechestrului

Dosarul nr. 2ra-1809/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (E. Galușceac)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Buhnaci, A. Panov)

ÎNCHEIERE

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liudmila Proțenco,

reprezentată de avocatul Natalia Vladimirov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila

Proțenco împotriva lui Teodor Lungu și Sergiu Proțenco, executorul judecătoresc

Igor Doroftei cu privire la ridicarea sechestrului de pe bunurile mobile,

împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Teodor Lungu, casată hotărârea din 13 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și emisă o nouă hotărâre de respingere

a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 04 mai 2017 Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia

Vladimirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Teodor Lungu și

Sergiu Proțenco, executorul judecătoresc Igor Doroftei cu privire la ridicarea

sechestrului de pe bunurile mobile aplicate prin încheierea executorului

judecătoresc nr. R064-265/2016 din 07 noiembrie 2016.

În motivarea acțiunii a indicat că la 07 noiembrie 2011 executorul

judecătoresc Igor Doroftei, examinând procedura de executare nr. R064-265/16

intentată în baza titlului executoriu nr. 2-557/12 din 14 octombrie 2012, emis de

către Judecătoria Buiucani mun. Chișinău privind încasarea de la Proțenco Sergiu

în beneficiul lui Teodor Lungu a datoriei, referindu-se la prevederile art. 371 alin.

(1) Cod Civil, a dispus în scopul asigurării executării documentului executoriu nr.

2-557/12 din 14 mai 2012 eliberat de Judecătoria Buiucani mun. Chișinău, de a

aplica sechestru, pe mijloace de transport: „Geely MK 1.5 GL”, a.f. 2010, n/î

XXXXX și ”Toyota Avensis” a.f. 2007, n/î XXXXX, înregistrate după Proțenco

Liudmila Grigore. De asemenea, s-a interzis direcției identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport ÎS CRIS „Registru” întocmirea unor acte în privința

mijloacelor de transport enunțate și s-a obligat Proțenco Liudmila, în termen de 5

1

zile, să prezinte mijloacele de transport „Geely MK 1.5 GL”, a.f 2010, n/î XXXXX

și Toyota Avensis a.f 2007, n/î XXXXX la biroul executorului judecătoresc Igor

Doroftei, pentru urmărirea silită, iar, în caz de neprezentare în termen,

automobilele vor fi anunțate în căutare.

A specificat că autoturismele menționate îi aparțin cu drept de proprietate

exclusivă lui Proțenco Liudmila din data de 08 noiembrie 2012 și 20 noiembrie

2012, fapt ce denotă din certificatele de înmatriculare.

A mai menționat că relațiile patrimoniale dintre reclamantă și soțul Sergiu

Proțenco au fost reglementate de contractul matrimonial nr. 5868 din 28

septembrie 2009, autentificat notarial de către notarul Ganța Dorina, încheiat în

timpul căsătoriei.

Astfel, consideră că regimul juridic asupra bunurilor, care aparțin soților, este

reglementat de dreptul de proprietate exclusivă, prevăzută în Titlul III Capitolul I-

III din Codul Civil al RM în vigoare.

A evidențiat că punctul 1.10. din contractul matrimonial sus menționat,

prevede că automobilul procurat de soți în timpul căsătoriei, reprezintă pe durata

căsătoriei proprietatea comună a soților, iar în cazul de desfacere căsătoriei -

proprietatea acelei persoane, pe numele căreia a fost întocmită tranzacția de

vânzare-cumpărare.

Mai mult, la data de 11 aprilie 2017 Proțenco Sergiu și Proțenco Liudmila au

desfăcut căsătoria, fapt confirmat prin certificatul de divorț seria nr. D-IV

0583579, eliberat de OSC mun. Chișinău.

Consideră, că prin aplicarea sechestrului asupra acestor bunuri mobile, cu

scopul urmăririi lor, executorul judecătoresc Igor Doroftei și-a depășit limitele și

și-a substituit de facto atribuțiile instanței de judecată, deoarece numai instanței de

judecată îi revine funcția de a recunoaște ca debitor solidar pe Proțenco Liudmila,

fapt inacceptabil prin prisma reglementărilor legale.

A solicitat reclamanta ridicarea sechestrului de pe bunurile mobile aplicate

prin încheierea executorului judecătoresc nr. R064-265/2016 din 07 noiembrie

2016.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

s-a admis acțiunea și s-a ridicat sechestrul de pe bunurile mobile: automobilul de

model „Geely MK 1.5 GL”, anul producerii 2010, n/î XXXXX și automobilul de

model „Toyota Avensis” anul producerii 2007, n/î XXXXX, înregistrate pe numele

Liudmilei Proțenco, aplicat de către executorul judecătoresc Igor Doroftei prin

încheierea nr.R064-265/16 din 07 noiembrie 2016.

La 26 octombrie 2017 Teodor Lungu a declarat apel împotriva hotărârii din

13 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 22 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Teodor Lungu, s-a casat hotărârea din 13 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins acțiunea

ca neîntemeiată.

La 11 iulie 2018 Liudmila Proțenco, reprezentată de avocatul Natalia

Vladimirov a declarat recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2018 a Curții de

2

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată decizia instanței

de apel, deoarece instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante soluționării cauzei, precum și și-a bazat soluția pe fapte neprobate.

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 februarie 2018.

Reprezentantul recurentei, avocatul Natalia Vladimirov a recepționat decizia

instanței de apel la 14 mai 2018, fapt confirmat prin recipisă (f.d.119, pe verso).

Astfel, recursul declarat la 11 iulie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului..

Completul Colegiului menționează că Liudmila Proțenco, reprezentată de

avocatul Natalia Vladimirov în cererea de recurs nu a invocat nici unul din

temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de

procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CtEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost

verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a considera recursul declarat de Liudmila Proțenco, reprezentată de

avocatul Natalia Vladimirov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Liudmila Proțenco, reprezentată

de avocatul Natalia Vladimirov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4