2ra-1013/17 — anularea sechestrului

Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-1013/17

Judecător: V.Ciuntu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavrilița

ÎNCHEIERE

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Teodor Timofei, prin intermediul reprezentanților, avocaților Bobu Petru și Arhiliuc

Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Teodor

Timofei împotriva lui Bucuci Ion, Buga Vladimir și Doba Igor, privind anularea

sechestrului aplicat pe bunurile imobile deținute în proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, prin care

s-a admis apelul declarat de Bucuci Ion, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei

Criuleni din 19 octombrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de Teodor Timofei,

constată:

La 05 ianuarie 2015, Teodor Timofei, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Bobu Petru s-a adresat cu acțiune împotriva lui Bucuci Ion, Buga Vladimir

și Doba Igor, privind anularea sechestrului aplicat pe bunurile imobile deținute în

proprietate.

În motivarea acțiunii, avocatul Bobu Petru, care acționează în interesele lui

Teodor Timofei, a invocat că prin ordonanța din 08 februarie 2013, procurorul

Procuraturii Criuleni în scopul asigurării reparării prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, a aplicat sechestru pe bunurile imobile (terenurile înregistrate de OCT

Criuleni) ce aparțin lui Teodor Constantin și Teodor Elena.

La acest segment menționează reprezentantul reclamantului, că prin

ordonanța menționată, a fost aplicat sechestru, inclusiv și asupra terenurilor cu nr.

cadastrale 3136104115 suprafața 1,3567 ha, nr.3136104119 suprafața 1,3578 ha,

nr.3136104121 suprafața 1.3571 ha, nr.3136104122 suprafața 1,3570 ha,

nr.3136104123 suprafața 1,3574 ha, nr.3136104124 suprafața 1,3574 ha și

nr.3136104125 suprafața 1,3571 ha, care potrivit contractului de vânzare-cumpărare

din 29 ianuarie 2013 îi aparțin.

1

Așadar, consideră reclamantul că, sechestrul a fost aplicat asupra bunurilor

lui, ce aduce atingerea dreptului de proprietate garantat de Constituție.

La 16 octombrie 2013, sechestrarea acestor bunuri a fost contestată în instanța

de judecată care judecă cauza penală, însă prin încheierea din 06 decembrie 2014,

cererea lui Teodor Timofei cu privire la scoaterea de sub sechestru a bunurilor

imobile, și anume, asupra terenurilor cu nr. cadastrale 3136104115 suprafața 1,3567

ha, nr.3136104119 suprafața 1,3578 ha, nr.3136104121 suprafața 1.3571 ha,

nr.3136104122 suprafața 1,3570 ha, nr.3136104123 suprafața 1,3574 ha,

nr.3136104124 suprafața 1,3574 ha și nr.3136104125 suprafața 1,3571 ha, a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

Solicită, reprezentantul Bobu Petru, în interesele lui Teodor Timofei, prin

cererea de chemare în judecată și cererea de concretizare a cerințelor înaintată pe

parcursul examinării cauzei, anularea sechestrului aplicat pe bunurile imobile

deținute în proprietate, și anume, asupra terenurilor cu nr. cadastrale 3136104115

suprafața 1,3567 ha, nr.3136104119 suprafața 1,3578 ha, nr.3136104121 suprafața

1.3571 ha, nr.3136104122 suprafața 1,3570 ha, nr.3136104123 suprafața 1,3574 ha,

nr.3136104124 suprafața 1,3574 ha și nr.3136104125 suprafața 1,3571 ha

înregistrate de către OCT Criuleni. (f.d. 4-5, 47-verso vol.I)

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 19 octombrie 2015 acțiunea a fost

admisă integral. S-a anulat ca ilegal sechestrul aplicat pe bunurile imobile nr.

cadastrale 3136104115 suprafața 1.3567 ha; nr.3136104119 suprafața 1.3578 ha;

nr.3136104121 suprafața 1.3571 ha; nr.3136104122 suprafața 1.3570 ha;

nr.3136104123 suprafața 1.3574 ha; nr.3136104124 suprafața 1.3574 ha;

nr.3136104125 suprafața 1.3571 ha. (f.d. 103-104, vol.I)

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se încadrează

în prevederile art. 202 alin. (1)-(3) Codul de procedură penală.

Invocând dezacordul cu hotărârea primei instanțe, Bucuci Ion, prin

intermediul reprezentantului, avocatul Vornicescu Igor, la 13 noiembrie 2015 a

declarat apel nemotivat, iar la 02 martie 2016, a depus apel motivat, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi

hotărâri, de respingere a acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016 s-a admis apelul

declarat de Bucuci Ion, s-a casat hotărârea Judecătoriei Criuleni din 19 octombrie

2015 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea

înaintată de Teodor Timofei. (f.d. 178-184, vol.I)

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel fiind întemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere

neobiectivă și nejustificată a probelor administrate, nefiind constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și incorect

a aplicat normele de drept material și procedural, iar în consecință a adoptat o

hotărâre neîntemeiată.

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 03 aprilie 2017, Teodor

Timofei, prin intermediul reprezentantului, avocatul Bobu Petru și respectiv, la 07

aprilie 2017, prin intermediul reprezentantului, avocatul Arhiliuc Ion au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursurilor, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. Concomitent au

solicitat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, la 17 mai 2017, avocatul Bobu Petru, în interesele lui Teodor

Timofei, a depus cerere de recurs suplimentar împotriva deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de

07 decembrie 2017 a fost recepționată de către avocatul recurentului, Bobu Petru la

02 februarie 2017, astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC, consideră

recursul depus la data de 03 aprilie 2017, în termen.

În conformitate cu art. 439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 25 aprilie 2017, și respectiv, la 18 mai 2017, în adresa intimaților Bucuci

Ion, Buga Vladimir, Doba Igor a fost expediată spre cunoștință copia recursului

declarat de către Teodor Timofei cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus

referință în termenul stabilit.

În motivarea cererilor de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt

expuse în cererea de chemare în judecată și anume, că instanța de apel la examinarea

cauzei, nu a aplicat corect normele de drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, completul atestă

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatoare și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Completul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de

fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanța

ierarhic inferioară, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul constată că argumentele invocate de recurent nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

3

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe

când în recursul declarat de către Teodor Timofei, prin intermediul reprezentanților,

avocaților Bobu Petru și Arhiliuc Ion, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Teodor Timofei, prin intermediul

reprezentanților, avocaților Bobu Petru și Arhiliuc Ion, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Teodor Timofei, prin intermediul reprezentanților,

avocaților Bobu Petru și Arhiliuc Ion, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Iuliana Oprea

4