2ra-1393/17 — ridicarea sechestrului și interdicțiilor, precum și obligarea de radiere a sechestrului și interdicțiilor

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (judecător V. Hadîrca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Dosar nr. 2ra-1393/17 Î N C H E I E R E 19 iulie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Judecător Valentina Clevadî Judecător Tamara Chișca-Doneva Judecător Luiza Gafton examinând admisibilitatea recursului declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lisnic Serghei și Lavric Mihail împotriva lui Sochircă Ion, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Furdui Ion și ÎS „Cadastru“, cu privire la ridicarea sechestrului și interdicțiilor, precum și obligarea de radiere a sechestrului și interdicțiilor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail, prin intermediul avocatului Chitaev Petru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 4 noiembrie 2016, C O N S T A T Ă: La 23 iunie 2016 Lisnic Serghei și Lavric Mihail au înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Sochircă Ion, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Furdui Ion și ÎS „Cadastru“, prin care au solicitat ridicarea sechestrului din 10 august 2010, aplicat de executorul judecătoresc Butucea Ion pe subsolul și mansardele cu nr. cadastral 0121105.531.01, ridicarea interdicțiilor din 11 aprilie 2011 și 19 iulie 2011, aplicate de executorul judecătoresc Furdui Ion pe subsolul și mansardele cu nr. cadastral 0121105.531.01 și obligarea ÎS „Cadastru“ de a radia sechestrul din 10 august 2010 și interdicțiile din 11 aprilie 2011 și 19 iulie 2011 din actul de inventar referitor la bunul imobil cu nr. cadastral 0121105.531.01, situat în or.

Durlești, str. Cartușa nr. 48/1. În motivarea acțiunii, reclamantul Lisnic Serghei a susținut că la 25 ianuarie 2007 a încheiat cu CCL „Nr. 307“ contractul complex nr. 22 privind efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor de construire a imobilului pe cote-părți, obiect al căruia a fost construirea unui bun imobil (mansardă) cu suprafața totală de 107 m2, Pag. 1 în or. Durlești, str. Cartușa nr. 48/1, ap. 21, cu prețul de 83 600 lei, pe care l-a achitat integral la 1 februarie 2007. A invocat că la 1 februarie 2007 a semnat, deopotrivă cu președintele CCL „Nr. 307“, actul de predare-primire a bunului imobil dat, fiindu-i concomitent eliberat certificatul nr. 22, care confirma că a fost înscris în lista membrilor CCL „Nr.

307“, cu dreptul de a prezenta certificatul la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“ pentru înregistrarea dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil nominalizat. Reclamantul Lavric Mihail a susținut că la 25 ianuarie 2007 a încheiat cu CCL „Nr. 307“ contractul complex nr. 23 privind efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor de construire a imobilului pe cote-părți, obiect al căruia a fost construirea unui bun imobil (mansardă) cu suprafața totală de 116 m2, în or. Durlești, str. Cartușa nr. 48/1, ap. 23, cu prețul de 85 000 lei, pe care l-a achitat integral la 2 februarie 2007. A invocat că la 1 februarie 2007 a semnat, deopotrivă cu președintele CCL „Nr. 307“, actul de predare-primire a bunului imobil dat, fiindu-i la 2 februarie 2007 eliberat certificatul nr. 23, care confirma că a fost înscris în lista membrilor CCL „Nr.

307“, cu dreptul de a prezenta certificatul la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“ pentru înregistrarea dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil nominalizat. Reclamanții au indicat că adresându-se la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“ pentru a înregistra drepturile de proprietate asupra respectivelor bunuri imobile, au primit refuz din motivul existenței încheierii judecătorului Kuznețov V. din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, nr. 2-4612/06 din 14 noiembrie 2006, prin care a fost aplicat sechestru asupra mansardelor nr. 1 și 3, cât și asupra subsolului blocului de pe str. Cartușa nr. 48/1, iar în 2007, datorită problemelor financiare, au plecat să muncească peste hotare. Au precizat că prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, nr. 2- 4612/06 din 12 decembrie 2006, menținută prin Decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2r-202/06 din 13 februarie 2006, a fost anulat sechestrul asupra mansardelor nr. 1 și 3, cât și asupra subsolului blocului de pe str. Cartușa nr. 48/1, dar această informație nu a fost înregistrată la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“. Au relevat că la 19 martie 2007 executorul judecătoresc Sajina Ana a emis o încheiere prin care, în scopul executării titlului executoriu nr. 2-520/07 din 7 martie 2007, eliberat de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de la CCL „Nr. 307“ în beneficiul lui Orlov Fiodor și Eugeniei Grigoriev a sumei de 1 900 lei, a dispus aplicarea interdicției de înstrăinare a imobilelor deținute de CCL „Nr.

307“. Au specificat că în pofida stingerii imediate de către CCL „Nr. 307“ a datoriei sale, anularea interdicției aplicate de executorul judecătoresc Sajina Ana nu a fost înregistrată la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“. Au susținut că în 2009 au revenit în Republica Moldova și au înregistrat contractele nr. 22 și 23 din 25 ianuarie 2007 la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“, după care din nou au plecat peste hotare. Au indicat că în decembrie 2013 au revenit în Republica Moldova și s-au adresat la OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“ pentru întocmirea planurilor cadastrale și Pag.

2 perfectarea documentelor de înregistrare a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile, iar înregistrarea a fost refuzată din motiv că mansardele de pe str. Cartușa nr. 48/1, ap. 23, au fost puse sub sechestru prin: (1) încheierea executorului judecătoresc Butucea Ion nr. 14-399/10 din 10 august 2010, emisă în scopul executării titlului executoriu nr. 2-1382/10 din 13 aprilie 2010, eliberat de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de la CCL „Nr. 307“ în beneficiul lui Sochircă Ion a sumei de 569 981 lei; (2) încheierea executorului judecătoresc Furdui Ion nr. R032-223/11 din 11 aprilie 2011, emisă în scopul executării titlului executoriu nr. 2-1382/10 din 19 aprilie 2010, eliberat de Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău, privind încasarea de la CCL „Nr. 307“ în beneficiul lui Sochircă Ion a sumei de 569 981 lei și în beneficiul statului a sumei de 15 554 lei; și (3) încheierea executorului judecătoresc Furdui Ion nr. R032- 223/11 din 19 iulie 2011, emisă în scopul executării titlului executoriu nr. 2- 1382/10 din 19 aprilie 2010, eliberat de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de la CCL „Nr. 307“ în beneficiul lui Sochircă Ion a sumei de 569 981 lei și în beneficiul statului a sumei de 15 554 lei. Au menționat că procedura de executare nr. 14-399/10 a fost preluată de executorul judecătoresc Furdui Ion, iar în 2015 încheierea executorului judecătoresc Sajina Ana din 19 martie 2007 și încheierea judecătorului Kuznețov V. din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău, din 14 noiembrie 2006 au fost radiate din registrul OCT Chișinău al ÎS „Cadastru“. Au susținut că s-au adresat în repetate rânduri către executorul judecătoresc Furdui Ion și Sochircă Ion în vederea ridicării sechestrelor aplicate, dar de fiecare dată au fost refuzați. Au făcut trimitere la art. 18 alin. (1) Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, care prevede că apartamentele achitate în întregime din blocurile cooperativelor de construcție a locuințelor, în conformitate cu contractul de investire, sunt recunoscute proprietate privată și proprietarilor lor li se eliberează titlu de autentificare a dreptului de proprietate. În această ordine de idei, au opinat că prin executarea deplină a obligațiilor sale născute din contractele din 25 ianuarie 2007, au devenit proprietari ai imobilelor vizate, fiind îndreptățiți, în temeiul art. 164 Cod de executare, să solicite ridicarea sechestrelor.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, din 4 noiembrie 2016, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 94-99). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017 (f.d. 132-137), a fost respins apelul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail, prin intermediul avocatului Chitaev Petru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 4 noiembrie 2016. La 30 mai 2017 Lisnic Serghei și Lavric Mihail au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, prin care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului, Lisnic Serghei și Lavric Mihail au susținut că instanțele judecătorești au interpretat eronat legea, și anume au condiționat temeinicia acțiunii înaintate în baza art. 164 Cod de executare de faptul deținerii cu Pag.

3 drept de proprietate a bunurilor imobile prin prisma înscrierii dreptului de proprietate asupra bunurilor date în Registrul bunurilor imobile. Au invocat recurenții că instanțele judecătorești eronat au considerat că interdicțiile și sechestrele aplicate sunt legale, din care motiv nu pot fi ridicate, deoarece prin acțiunea înaintată se urmărește doar ridicarea sechestrelor asupra apartamentelor nr. 21 și 23 din blocul de pe str. Cartușa nr. 48/1, ceea ce nu-l va împiedica pe Sochircă Ion de a executa titlul executoriu nr. 2-1382/10 din 13 aprilie 2010 față de CCL „Nr. 307“. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că la materialele pricinii nu se regăsește nicio dovadă a recepționării de către recurenți a deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, în afară de mențiunea reprezentantului acestora privind primirea deciziei recurate la 12 aprilie 2017 (f.d. 140), recursul se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiul recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul a fi inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. Art. 433 lit. a) stipulează că Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Pag. 4 Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2)-(3) Cod de procedură civilă, fiindcă argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CtEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs. Irlanda, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail, asemenea elemente nu se regăsesc.

Totodată, se explică faptul că prin prisma jurisprudenței Înaltei Curți, art. 6 par. 1 CEDO, nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995). Astfel, din considerentele nominalizate și având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordinea de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de Lisnic Serghei și Lavric Mihail se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Valentina Clevadî Judecător Tamara Chișca-Doneva Judecător Luiza Gafton Pag. 5