2ra-1400/23 — ridicarea sechestrului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- ridicarea sechestrului
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului; decizia instanţei de apel nu se contestă cu recurs
2ra-1400/23 — ridicarea sechestrului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ion Sochircă,
reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Serghei Lisnic împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 307,
intervenienți accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă
cu privire la ridicarea sechestrului,
împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1400/23
NR. PIGD 2-17192012-01-2ra-08092023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă
de la pronunțare.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Sv. Vîșcu
Curtea de Apel Chișinău, jud. Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Budăi,
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Ion Sochircă,
reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 august 2017, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.24),
Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, cerere de chemare
în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, intervenienți
accesorii C.C.L. nr. 307 și executorul judecătoresc Iacob Miron, solicitând
revocarea răspunsului la cererea prealabilă nr. 01-05/526 din 09 august 2017
privind refuzul înregistrării dreptului de proprietate, recunoașterea dreptului
de proprietate asupra bunului imobil (mansarda) nr. xxxxx, cu suprafața de
107 mp, situat în blocul locativ nr.xxxxx, str. xxxxx, xxxxx, or. Durlești,
mun. Chișinău, obligarea atribuirii numărului cadastral la nivel de încăpere
a mansardei, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile
prin înscrierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (mansarda) în
baza contractului de investiții nr. 22 din 25 ianuarie 2007 și a actului de
primire-predare din 01 februarie 2007 și anularea interdicțiilor aplicate pe
bunul imobil menționat.
La 28 noiembrie 2017, în cadrul ședinței de judecată, Serghei Lisnic,
reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare a
pretențiilor, concretizând cercul participanților. Prin cererea înaintată,
reclamantul a formulat pretențiile împotriva C.C.L. nr. 307 și Oficiul
Cadastral Teritorial Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Iacob Miron.
Prin cererea depusă la 23 martie 2018, prin intermediul poștei terestre
(Vol.I, f.d.115), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a
concretizat pretențiile formulate împotriva C.C.L. nr. 307, Agenției Servicii
Publice, Departamentul Cadastru, intervenienți accesorii executorul
judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă. Suplimentar la cerințele inițiale a
solicitat anularea deciziei din 28 iulie 2017 emisă la cererea cu privire la
înregistrarea bunurilor imobile și a dreptului asupra lor.
În cadrul ședinței de judecată din 23 octombrie 2018, Serghei Lisnic,
reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare,
reiterând cerințele, iar în pct. 7 a solicitat eliberarea de sub sechestru și de
sub interdicție a bunului imobil (mansarda nr. xxxxx), cu suprafața de 107
mp, situat în blocul locativ din or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, nr.xxxxx,
aplicate prin: încheierea executorului judecătoresc Ion Butucea nr. 14-
1
399/10 din 10 august 2010, prin încheierea executorului judecătoresc Ion
Furdui nr. 14-399/10 din 11 aprilie 2011, prin încheierea executorului
judecătoresc Ion Furdui nr.R032-221/11 din 19 iulie 2011, prin încheierea
executorului judecătoresc Iacob Miron nr. 010-1963/16 din 04 octombrie
2016.
Prin cererea depusă la 26 noiembrie 2019, Serghei Lisnic, reprezentat
de avocatul Valentina Moruz, concretizând cerințele și înaintându-le
împotriva C.C.L. nr. 307, intervenienți accesorii executorul judecătoresc
Iacob Miron și Ion Sochircă, a solicitat scoaterea de sub sechestru și de sub
interdicție bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat în or. Durlești,
str. xxxxx nr. xxxxx, nr.xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate.
În motivarea cererilor enunțate s-a invocat că la 25 ianuarie 2007 a
încheiat contractul complex (contract de investiții) nr. 22, cu C.C.L. nr. 307,
privind efectuarea lucrărilor și prestare a serviciilor în domeniul construcției
imobilului pe cote-parți. Conform dispozițiilor generate a contractului sus
numit, pârâtul s-a obligat la finisarea, construcția și darea în exploatare a
bunului imobil (mansarda) cu suprafața de 107 mp, amplasat în or. Durlești,
str. xxxxx, ap.xxxxx, iar el s-a obligat să achite plata pentru construcție și
dobândește dreptul de a solicita transmiterea în proprietate a bunului imobil
(mansarda) nr. 21, amplasată la et. 6 al blocului locativ
În pct. 2.1 lit. e) din contract, pârâtul s-a obligat ca după darea în
exploatare a blocului locativ și după efectuarea achitării integrale, să
transmită în proprietate comandatarului bunul imobil prin înregistrarea în
Registrul bunurilor imobile, iar în temeiul pct. 2.3. lit. b), ultimul urma să
primească de la executant, prin act de primire-predare, bunul imobil cu
efectuarea înregistrării dreptului de proprietate.
Pct. 7.1 din contract stipulează că după executarea obligațiunilor
asumate de către părți, executantul transmite bunul imobil în proprietate liber
de orice interdicții și conform legislației în vigoare. Drept urmare, la 01
februarie 2007 a fost întocmit actul de primire-predare a bunului imobil, prin
care i s-a transmis încăperea cu suprafața de 107 mp, care se afla la mansarda
blocului locativ din or. Durlești, str. xxxxx, nr. xxxxx.
Ulterior în anul 2010 a aflat despre interdicțiile existente asupra
blocului locativ în care este amplasat și apartamentul său în care a investit.
Suplimentar a menționat că la 05 septembrie 2019, Agenția Servicii
Publice i-a înregistrat dreptul de proprietate asupra încăperii izolate
(mansarda), număr cadastral xxxxx. Respectiv, au fost executate cerințele
formulate în acțiunea inițială și a decăzut necesitatea de a solicita instanței
obligarea Agenția Servicii Publice de a executa cerințele înaintate.
Totodată, la 30 octombrie 2019, Agenția Servicii Publice a aplicat
interdicția asupra bunului imobil în baza procesului-verbal de sechestru din
04 august 2017, întocmit de executorul judecătoresc Iacob Miron. Agenția
2
Servicii Publice l-a informat despre interdicția aplicată și i-a comunicat că a
înregistrarea primară a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx nu au
existat impedimente sau încălcări a legislației.
Prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017, întocmit de
executorul judecătoresc Iacob Miron, s-a dispus aplicarea sechestrului pe
bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat or. Durlești, str. xxxxx, nr.
48/1, ce aparține cu drept de proprietate C.C.L. nr.307 și anume subsolul
construcției și asupra încăperilor de tip mansardă nr. xxxxx și nr.xxxxx.
Procesul-verbal menționat a fost întocmit de executorul judecătoresc Iacob
Miron în baza documentului executoriu nr. 2-1382/10 din 19 aprilie 2010,
emis de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de la C.C.L.
nr. 307 în beneficiul lui Ion Sochircă a sumei de 569 981 de lei. În procedura
dată de executare nu are nicio calitate și nu are obligații față de Ion Sochircă.
Reclamantul a afirmat că aplicarea interdicției pe bunul imobil cu
număr cadastral xxxxx, prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017,
contravine legii. În procedura de executare C.C.L. nr.307 are calitatea de
debitor, iar ultimul are în proprietate bunul imobil cu număr cadastral xxxxx
–teren și cu număr cadastral xxxxx-construcție, amplasate or. Durlești, str.
xxxxx, nr. xxxxx.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, corectată prin încheierea din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare depusă
de Serghei Lisnic împotriva Agenției Servicii Publice, C.C.L. nr. 307, terți
executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă cu privire la scoaterea
de sub sechestru și interdicție a bunului imobil din or. Durlești, str. xxxxx,
nr.xxxxx, nr.xxxxx.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 martie 2020, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,
f.d.84), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei
instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis apelul declarat de Serghei Lisnic și s-a casat hotărârea din 17 martie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a remis cauza Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, spre rejudecare, în alt complet de judecată.
La 14 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.III,
f.d.29), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus
cerere de concretizare a pretențiilor împotriva C.C.L. nr. 307, intervenienți
3
accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă, solicitând
excluderea din cercul participanților a Agenției Servicii Publice, Serviciul
Cadastral Teritorial Chișinău și scoaterea de sub sechestru și de sub
interdicție bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat în or. Durlești,
str. xxxxx nr. xxxxx, nr.xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate, aplicate
prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017 de către executorul
judecătoresc Iacob Miron.
Cererea a fost motivată prin prisma art. 46 din Constituția Republicii
Moldova, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO, art. 164 din Codul
de executare.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Lisnic
și s-a ridicat sechestrul și interdicțiile aplicate prin procesul-verbal de
sechestru nr. 010259r/17 din 04 august 2017, de executorul judecătoresc
Iacob Miron, pe bunul imobil apartamentul nr. xxxxx, număr cadastral
xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxx, nr.xxxxx, ce
aparține cu drept de proprietate lui Serghei Lisnic.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 noiembrie 2022, Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie
Tatarciuc, a depus cerere de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea
hotărârii primei instanței, respingerea acțiunii.
La 14 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.III,
f.d.45), executorul judecătoresc Iacob Miron a depus cerere de alăturare la
apel.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Ion Sochircă și cerere de la alăturare la apel depusă de
executorul judecătoresc Iacob Miron și s-a menținut hotărârea din 14
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că exprimându-și
dezacordul cu hotărârea primei instanțe din 14 noiembrie 2022, Ion Sochircă
și executorul judecătoresc Iacob Miron au contestat-o cu apel, invocând
argumentele expuse.
Instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat corect
raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor
prezentate le-a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate
aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea
drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
4
Cu trimitere la prevederile art. 290 alin. (1), art. 315 alin. (1), art. 316
alin. (1), (2), art.320, art. 321 alin. (2) din Codul civil (în redacție până la 01
martie 2019), instanța de apel a remarcat că în mod temeinic instanța de fond
a stabilit asupra bunei-credințe a intimatului Serghei Lisnic, care a achitat
costul integral al bunului imobil în temeiul contractului privind investiție în
construcție nr. 22 din 25 ianuarie 2007. Iar la 05 septembrie 2019, urmare a
prezentării procurii eliberate lui Serghei Lisnic de către intimatul C.C.L. nr.
307 în vederea executării lucrărilor și efectuarea procedurilor în vederea
înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil – mansarda nr.
xxxxx din or. Durlești str. xxxxx xxxxx, urmare inspectării bunului și
prezentării actului de recepție finală și a planului încăperii Agenția Servicii
Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău a înregistrat dreptul de
proprietate a lui Serghei Lisnic asupra bunului imobil menționat.
Prin urmare, în mod just instanța de fond a conchis asupra necesității
de a ridica sechestrul și interdicțiile aplicate prin procesul-verbal de
sechestru din 04 august 2017 de către executorul judecătoresc Iacob Miron
asupra bunului imobil nr. xxxxx, nr. cadastral xxxxx, amplasat în or.
Durlești, str. xxxxx nr. xxxxx bl.xxxxx, mun. Chișinău. Prin respingerea
cererii de chemare în judecată apare riscul violării art. 1 al Primului Protocol
la CEDO pe baza existenței unui „interes patrimonial” al ultimului, dreptul
tratat și garantat ca un drept de proprietate.
Potrivit prevederilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova,
dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt
garantate.
În sensul art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, orice persoană fizică sau
juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile
prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În același timp, instanța de fond corect a apreciat drept neîntemeiate
alegațiile apelantului Ion Sochircă precum că pretențiile
reclamantului/intimat nu pot fi admite atât timp cât C.C.L. nr. 307 nu a stins
datoria față de Ion Sochircă, or, creanțele pârâtului/debitor C.C.L. nr. 307
față de Ion Sochircă nu-i sunt opozabile lui Serghei Lisnic.
Instanța de apel a apreciat drept nefondate afirmațiile executorului
judecătoresc Miron Iacob expuse în cererea de alăturare la apel, or, acțiunea
privind ridicarea sechestrului de la art. 164 din Codul de executare este una
distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc,
stabilită la art. 161 – 163 Cod de executare. Este esențial de stabilit că în
cazul cererilor privind contestarea actelor executorului judecătoresc
pretenția se referă strict la motive de ilegalitate a încheierii emise. În mod
corelativ, în cazul acțiunilor privind ridicarea sechestrului obiecția de fond
nu vizează motive de ilegalitate a sechestrului aplicat, se referă doar la faptul
că a fost aplicat în privința unui bun, care de fapt nu aparține debitorului.
5
Astfel, pretențiile din aceste categorii de acțiunii nu se suprapun și constituie
două metode diferite de apărare a drepturilor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 septembrie 2023, prin intermediul poștei (Vol.III, f.d.127), Ion
Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, respingerea acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a
admis următoarele încălcări grave, valabil și pentru legea nouă procesuală și
pentru legea veche procesuală. Hotărârea sau decizia este arbitrară ori se
bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
temei prevăzut la art.432, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă.
Instanța nu a aplicat legea pe care trebuia să o aplice în sensul art.386 alin.
(1), lit. d) CPC coroborat cu art.387 alin.(1), (2) lit.a) din Codul de procedură
civilă, în redacția veche. La fel, a pretins că circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin,
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe care prima instanță
le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente și
concluziile primei instanțe, expuse în hotărîre, sunt în contradicție cu
circumstanțele.
Recurentul a considerat eronată concluzia instanței că Serghei Lisnic
a achitat deplin spațiul procurat. Hotărârea contestată este contrară
prevederilor legale imperative conform cărora: încăperile izolate sunt
obiecte ale înregistrării în Registrul bunurilor imobile, deci se consideră
bunuri imobile (Legea cadastrului bunurilor imobile); dreptul de proprietate
asupra bunurilor imobile se dobândește la data înregistrării în registrul
bunurilor imobile (codul civil și legea cadastrului bunurilor imobile); la data
aplicării sechestrului asupra ap.xxxxx, În registrul bunurilor imobile lipsea
înregistrarea dreptului de proprietate asupra ap.xxxxx pe numele intimatului
Serghei Lisnic.
Hotărârea judecătorească este contrară art. 63 din Codul de executare,
precum și principiului de executare a hotărârilor judecătorești. Prin decizia
contestată s-a admis ingerință în actul justiției. Potrivit practicii CtEDO,
executarea unei hotărâri judecătorești reprezintă o fază a procesului civil.
Odată fiind aplicat sechestru asupra bunului imobil, orice acte juridice
translative de proprietate datate ulterior aplicării sechestrului este lovit de
nulitate absolute, aceasta având scopul și efectul de a crea impedimente.
Despre aplicarea sechestrului asupra bunurilor supuse înregistrării de stat
executorul judecătoresc informează neîntârziat organele care efectuează
înregistrarea de stat pentru a se face în registrul respectiv o mențiune cu
privire la interdicția de înstrăinare a bunului sau de aplicare a sechestrului.
6
Cu trimitere la prevederile art. 162 alin. (1) din Codul de executare, a
menționat că terții care nu au participat la procesul de executare pot contesta
actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc, în termen de 15
zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte. Procesul-
verbal emis de executorul judecătoresc Iacob Miron nr.02590-259r/17 din
04 august 2017 indicat supra nu a fost contestat, nefiind anexată nicio
încheiere a instanței de judecată privind anularea acestuia, prin urmare actul
în cauză este executoriu.
Totodată art. 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede că
notarea se face la cererea părții interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau
la cererea autorității care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează
notarea. Notarea interdicțiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în
temeiul căruia s-a făcut intabularea dreptului se efectuează din oficiu de către
registrator. Potrivit art. 34 alin. (3) și (4) din Legea indicată supra, notarea se
radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă
stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor
juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de
înregistrare se radiază concomitent cu efectuarea înregistrării. Notarea
privind aplicarea/anularea măsurilor de asigurare în cadrul procedurii de
executare se efectuează de către executorii judecătorești prin acces în regim
de timp real la registrul bunurilor imobile.
Agenția Servicii Publice și-a exercitat dreptul discreționar conform
prevederilor art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ în limitele legale
prevăzute de Legea cadastrului bunurilor imobile și conform scopului
acordat prin lege, efectuând notarea interdicției de înstrăinare a subsolului
construcției și asupra încăperilor de tip mansardă cu nr. xxxxx și nr. xxxxx
din mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, având la bază procesul-
verbal nr. nr.02590-259r/17 din 04 august 2017, care nu a fost contestat, fiind
executoriu.
La materialele cauzei nu este anexat niciun document ce confirmă
stingerea dreptului de creanță indicat în documentul executoriu emis de
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, în temeiul căruia a fost emis procesul-
verbala executorului judecătoresc Iacob Miron nr. 02590-259r/17 din 04
august 2017, de aplicare a sechestrului asupra subsolului construcției, și
asupra încăperilor de tip mansardă cu nr. xxxxx și nr. xxxxx din mun.
Chișinău, or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, care ar servi ca temei de radiere a
notării. Astfel, cerința reclamantului împotriva executorului judecătoresc
privind ridicarea sechestrului și interdicțiilor a bunului imobil, urma a fi
respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată. pretenția față de C.C.L. nr. 307
privind scoaterea de sub sechestru și interdicție a bunului imobil, la fel, o
consideră neîntemeiată și pasibilă de respingere or, radierea notării din
registrul bunurilor imobile nu ține de competența C.C.L. nr. 307, ci a
executorilor judecătorești prin acces în regim de timp real la registrul
bunurilor imobile, conform art. 34 alin. (4) din Legea indicată supra.
7
Recurentul a afirmat că prin hotărârea din 18 noiembrie 2016 a
Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, menținută prin decizia din 31 ianuarie
2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de chemare în judecată
înaintată de Serghei Lisnic împotriva lui Ion Sochircă, C.C.L. nr. 307,
intervenienți accesorii executorul judecătoresc Ion Furdui și Î.S. „Cadastru”
cu privire la ridicarea sechestrului și interdicțiilor, obligarea radierii
sechestrului și interdicțiilor, ca neîntemeiată. Prin încheierea din 19 iulie
2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Serghei Lisnic și
Mihail Lavric s-a considerat inadmisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, cauza Beian vs Romania, Curtea
de Apel a admis, o încălcare gravă soluționând contrar acestor acte
judecătorești același litigiu, cu același obiect, între aceleași părți.
În conformitate cu prevederile art. 389 alin.(7) din Codul de procedură
civil, decizia instanței de apei poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de
prezentai cod.
Decizia contestată i-a fost comunicată la data de 06 iulie 2023 ora
13:46, prin intermediul poștei electronice. Acest act procesual nu corespunde
legii, este contrar legii privind documentul electronic și semnătură
electronica.
La 15 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei
electronice, a expediat în adresa intimatului și intervenientului accesoriu
copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre examinare a
admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale
de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,
întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate
la materialele dosarului (Vol.III, f.d.137-139).
Intimatul și intervenientul accesoriu nu au făcut uz de dreptul
procedural și nu au depus referință la cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
8
Recursul declarat de Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie
Tatarciuc, a fost depus după data de 01 septembrie 2023
Art. 164 din Codul de executare:
„(1) Dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin
cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acțiune de ridicare
a sechestrului.
(2) Prejudiciile cauzate ca urmare a anulării actului de sechestru, dacă nu rezultă din
acțiunile debitorului prevăzute la art.44 alin.(3) din prezentul cod, sunt opozabile
părții care a solicitat aplicarea sechestrului, cu excepția bunurilor dreptul de
proprietate asupra cărora este supus înregistrării obligatorii de stat.
(3) Acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează
împotriva debitorului și creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea)
bunurilor s-a făcut în temeiul unei hotărîri penale privind confiscarea bunurilor,
persoana condamnată și organul financiar respectiv vor figura în calitate de pârât.
(4) Acțiunea de ridicare a sechestrului depusă de terți se examinează în procedură
contencioasă în condițiile Codului de procedură civilă. Hotărîrea judecătorească poate
fi contestată cu apel. Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă
și irevocabilă de la pronunțare.”
Art. 429 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.
(4) Nu pot fi atacate cu recurs:
c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
recursul este declarat de Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie
Tatarciuc, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Lisnic
împotriva Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 307, intervenienți
accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă cu privire la
ridicarea sechestrului (Vol.III, f.d.107-118).
9
Prin decizia menționată s-a respins apelul declarat de Ion Sochircă și
cererea de la alăturare la apel depusă de executorul judecătoresc Iacob Miron
și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
Iar prin hotărârea din 14 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei
Lisnic și s-a ridicat sechestrul și interdicțiile aplicate prin procesul-verbal de
sechestru nr. 010259r/17 din 04 august 2017, de executorul judecătoresc
Iacob Miron, pe bunul imobil apartamentul nr. xxxxx, număr cadastral
xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxxx, nr.xxxxx, ce
aparține cu drept de proprietate lui Serghei Lisnic (Vol. III, f.d.42, 48-54).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la
examinarea cauzei atât în prima instanță, cât și în ordine de apel, instanțele
ierarhic inferioare au reținut că pretențiile reclamantului sunt întemeiate în
drept pe prevederile art. 164 din Codul de executare, de altfel, temeiul fiind
reflectat expres inclusiv în ultima cerere de concretizare a pretențiilor
reclamantului, depusă la 14 octombrie 2022, prin intermediul poștei
electronice (Vol.III, f.d.31-32).
Prin prisma art. 164 alin. (4) din Codul de executare citat supra, decizia
instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la
pronunțare.
Drept urmare decade argumentul recurentului precum că este drept de
a contesta decizia instanței de apel, în situația în care norma indică expres că
decizia instanței de apel nu se supune recursului.
Adițional, se învederează că prevederile exprese privind categoriile de
acte judecătorești susceptibile recursului sunt conforme standardelor
procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare
juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută
autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant.
În atare circumstanțe, nu poate fi verificată temeinicia și legalitatea
deciziei instanței de apel prin prisma argumentelor invocate în recurs, în
condițiile în care recursul este declarat împotriva unui act judecătoresc care
nu se supune recursului.
În conjunctura reliefată, în situația în care Ion Sochircă, reprezentat de
avocatul Ghenadie Tatarciuc, a contestat cu recurs decizia din 20 iunie 2023
a Curții de Apel Chișinău, care în virtutea legii nu se supune acestei căi de
atac, în temeiul art. 433 alin.(1) lit. a1) din Codul de procedură civilă, recursul
urmează a fi considerat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 270, art. 431 alin.(1),
(2), art. 433 alin. (1) lit. a1), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă
10
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Ion Sochircă, reprezentat de
avocatul Ghenadie Tatarciuc, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
11