2ra-1400/23 — Ridicarea sechestrului

La 23 august 2017, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.24), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, intervenienți accesorii C.C.L. nr. 307 și executorul judecătoresc Iacob Miron, solicitând revocarea răspunsului la cererea prealabilă nr. 01-05/526 din 09 august 2017 privind refuzul înregistrării dreptului de proprietate, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (mansarda) nr. xxxxx, cu suprafața de 107 mp, situat în blocul locativ nr.xxxxx, str. xxxxx, xxxxx, or. Durlești, mun. Chișinău, obligarea atribuirii numărului cadastral la nivel de încăpere a mansardei, obligarea efectuării rectificărilor în Registrul bunurilor imobile prin înscrierea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (mansarda) în baza contractului de investiții nr. 22 din 25 ianuarie 2007 și a actului de primire-predare din 01 februarie 2007 și anularea interdicțiilor aplicate pe bunul imobil menționat.

La 28 noiembrie 2017, în cadrul ședinței de judecată, Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, concretizând cercul participanților. Prin cererea înaintată, reclamantul a formulat pretențiile împotriva C.C.L. nr. 307 și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Iacob Miron.

Prin cererea depusă la 23 martie 2018, prin intermediul poștei terestre (Vol.I, f.d.115), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a concretizat pretențiile formulate împotriva C.C.L. nr. 307, Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă. Suplimentar la cerințele inițiale a solicitat anularea deciziei din 28 iulie 2017 emisă la cererea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și a dreptului asupra lor.

În cadrul ședinței de judecată din 23 octombrie 2018, Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare, reiterând cerințele, iar în pct. 7 a solicitat eliberarea de sub sechestru și de sub interdicție a bunului imobil (mansarda nr. xxxxx), cu suprafața de 107 mp, situat în blocul locativ din or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, nr.xxxxx, aplicate prin: încheierea executorului judecătoresc Ion Butucea nr. 14- 1 399/10 din 10 august 2010, prin încheierea executorului judecătoresc Ion Furdui nr. 14-399/10 din 11 aprilie 2011, prin încheierea executorului judecătoresc Ion Furdui nr.R032-221/11 din 19 iulie 2011, prin încheierea executorului judecătoresc Iacob Miron nr. 010-1963/16 din 04 octombrie 2016.

Prin cererea depusă la 26 noiembrie 2019, Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, concretizând cerințele și înaintându-le împotriva C.C.L. nr. 307, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă, a solicitat scoaterea de sub sechestru și de sub interdicție bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat în or. Durlești, str. xxxxx nr. xxxxx, nr.xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate.

În motivarea cererilor enunțate s-a invocat că la 25 ianuarie 2007 a încheiat contractul complex (contract de investiții) nr. 22, cu C.C.L. nr. 307, privind efectuarea lucrărilor și prestare a serviciilor în domeniul construcției imobilului pe cote-parți. Conform dispozițiilor generate a contractului sus numit, pârâtul s-a obligat la finisarea, construcția și darea în exploatare a bunului imobil (mansarda) cu suprafața de 107 mp, amplasat în or. Durlești, str. xxxxx, ap.xxxxx, iar el s-a obligat să achite plata pentru construcție și dobândește dreptul de a solicita transmiterea în proprietate a bunului imobil (mansarda) nr. 21, amplasată la et. 6 al blocului locativ

În pct. 2.1 lit. e) din contract, pârâtul s-a obligat ca după darea în exploatare a blocului locativ și după efectuarea achitării integrale, să transmită în proprietate comandatarului bunul imobil prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, iar în temeiul pct. 2.3. lit. b), ultimul urma să primească de la executant, prin act de primire-predare, bunul imobil cu efectuarea înregistrării dreptului de proprietate.

Pct. 7.1 din contract stipulează că după executarea obligațiunilor asumate de către părți, executantul transmite bunul imobil în proprietate liber de orice interdicții și conform legislației în vigoare. Drept urmare, la 01 februarie 2007 a fost întocmit actul de primire-predare a bunului imobil, prin care i s-a transmis încăperea cu suprafața de 107 mp, care se afla la mansarda blocului locativ din or. Durlești, str. xxxxx, nr. xxxxx.

Ulterior în anul 2010 a aflat despre interdicțiile existente asupra blocului locativ în care este amplasat și apartamentul său în care a investit.

Suplimentar a menționat că la 05 septembrie 2019, Agenția Servicii Publice i-a înregistrat dreptul de proprietate asupra încăperii izolate (mansarda), număr cadastral xxxxx. Respectiv, au fost executate cerințele formulate în acțiunea inițială și a decăzut necesitatea de a solicita instanței obligarea Agenția Servicii Publice de a executa cerințele înaintate.

Totodată, la 30 octombrie 2019, Agenția Servicii Publice a aplicat interdicția asupra bunului imobil în baza procesului-verbal de sechestru din 04 august 2017, întocmit de executorul judecătoresc Iacob Miron. Agenția 2 Servicii Publice l-a informat despre interdicția aplicată și i-a comunicat că a înregistrarea primară a bunului imobil cu număr cadastral xxxxx nu au existat impedimente sau încălcări a legislației.

Prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017, întocmit de executorul judecătoresc Iacob Miron, s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat or. Durlești, str. xxxxx, nr. 48/1, ce aparține cu drept de proprietate C.C.L. nr.307 și anume subsolul construcției și asupra încăperilor de tip mansardă nr. xxxxx și nr.xxxxx. Procesul-verbal menționat a fost întocmit de executorul judecătoresc Iacob Miron în baza documentului executoriu nr. 2-1382/10 din 19 aprilie 2010, emis de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, privind încasarea de la C.C.L. nr. 307 în beneficiul lui Ion Sochircă a sumei de 569 981 de lei. În procedura dată de executare nu are nicio calitate și nu are obligații față de Ion Sochircă.

Reclamantul a afirmat că aplicarea interdicției pe bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017, contravine legii. În procedura de executare C.C.L. nr.307 are calitatea de debitor, iar ultimul are în proprietate bunul imobil cu număr cadastral xxxxx –teren și cu număr cadastral xxxxx-construcție, amplasate or. Durlești, str. xxxxx, nr. xxxxx.

La 14 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.29), Serghei Lisnic, reprezentat de avocatul Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare a pretențiilor împotriva C.C.L. nr. 307, intervenienți 3 accesorii executorul judecătoresc Iacob Miron și Ion Sochircă, solicitând excluderea din cercul participanților a Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău și scoaterea de sub sechestru și de sub interdicție bunul imobil cu număr cadastral xxxxx, amplasat în or. Durlești, str. xxxxx nr. xxxxx, nr.xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate, aplicate prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017 de către executorul judecătoresc Iacob Miron.

Cererea a fost motivată prin prisma art. 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO, art. 164 din Codul de executare.

La 14 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.45), executorul judecătoresc Iacob Miron a depus cerere de alăturare la apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe din 14 noiembrie 2022, Ion Sochircă și executorul judecătoresc Iacob Miron au contestat-o cu apel, invocând argumentele expuse.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. 4

Cu trimitere la prevederile art. 290 alin. (1), art. 315 alin. (1), art. 316 alin. (1), (2), art.320, art. 321 alin. (2) din Codul civil (în redacție până la 01 martie 2019), instanța de apel a remarcat că în mod temeinic instanța de fond a stabilit asupra bunei-credințe a intimatului Serghei Lisnic, care a achitat costul integral al bunului imobil în temeiul contractului privind investiție în construcție nr. 22 din 25 ianuarie 2007. Iar la 05 septembrie 2019, urmare a prezentării procurii eliberate lui Serghei Lisnic de către intimatul C.C.L. nr. 307 în vederea executării lucrărilor și efectuarea procedurilor în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil – mansarda nr. xxxxx din or. Durlești str. xxxxx xxxxx, urmare inspectării bunului și prezentării actului de recepție finală și a planului încăperii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău a înregistrat dreptul de proprietate a lui Serghei Lisnic asupra bunului imobil menționat.

Prin urmare, în mod just instanța de fond a conchis asupra necesității de a ridica sechestrul și interdicțiile aplicate prin procesul-verbal de sechestru din 04 august 2017 de către executorul judecătoresc Iacob Miron asupra bunului imobil nr. xxxxx, nr. cadastral xxxxx, amplasat în or. Durlești, str. xxxxx nr. xxxxx bl.xxxxx, mun. Chișinău. Prin respingerea cererii de chemare în judecată apare riscul violării art. 1 al Primului Protocol la CEDO pe baza existenței unui „interes patrimonial” al ultimului, dreptul tratat și garantat ca un drept de proprietate.

Potrivit prevederilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.

În sensul art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

În același timp, instanța de fond corect a apreciat drept neîntemeiate alegațiile apelantului Ion Sochircă precum că pretențiile reclamantului/intimat nu pot fi admite atât timp cât C.C.L. nr. 307 nu a stins datoria față de Ion Sochircă, or, creanțele pârâtului/debitor C.C.L. nr. 307 față de Ion Sochircă nu-i sunt opozabile lui Serghei Lisnic.

Instanța de apel a apreciat drept nefondate afirmațiile executorului judecătoresc Miron Iacob expuse în cererea de alăturare la apel, or, acțiunea privind ridicarea sechestrului de la art. 164 din Codul de executare este una distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc, stabilită la art. 161 – 163 Cod de executare. Este esențial de stabilit că în cazul cererilor privind contestarea actelor executorului judecătoresc pretenția se referă strict la motive de ilegalitate a încheierii emise. În mod corelativ, în cazul acțiunilor privind ridicarea sechestrului obiecția de fond nu vizează motive de ilegalitate a sechestrului aplicat, se referă doar la faptul că a fost aplicat în privința unui bun, care de fapt nu aparține debitorului. 5 Astfel, pretențiile din aceste categorii de acțiunii nu se suprapun și constituie două metode diferite de apărare a drepturilor.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a admis următoarele încălcări grave, valabil și pentru legea nouă procesuală și pentru legea veche procesuală. Hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, temei prevăzut la art.432, alin. (1), lit. e) din Codul de procedură civilă. Instanța nu a aplicat legea pe care trebuia să o aplice în sensul art.386 alin. (1), lit. d) CPC coroborat cu art.387 alin.(1), (2) lit.a) din Codul de procedură civilă, în redacția veche. La fel, a pretins că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, pe care prima instanță le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente și concluziile primei instanțe, expuse în hotărîre, sunt în contradicție cu circumstanțele.

Recurentul a considerat eronată concluzia instanței că Serghei Lisnic a achitat deplin spațiul procurat. Hotărârea contestată este contrară prevederilor legale imperative conform cărora: încăperile izolate sunt obiecte ale înregistrării în Registrul bunurilor imobile, deci se consideră bunuri imobile (Legea cadastrului bunurilor imobile); dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se dobândește la data înregistrării în registrul bunurilor imobile (codul civil și legea cadastrului bunurilor imobile); la data aplicării sechestrului asupra ap.xxxxx, În registrul bunurilor imobile lipsea înregistrarea dreptului de proprietate asupra ap.xxxxx pe numele intimatului Serghei Lisnic.

Hotărârea judecătorească este contrară art. 63 din Codul de executare, precum și principiului de executare a hotărârilor judecătorești. Prin decizia contestată s-a admis ingerință în actul justiției. Potrivit practicii CtEDO, executarea unei hotărâri judecătorești reprezintă o fază a procesului civil. Odată fiind aplicat sechestru asupra bunului imobil, orice acte juridice translative de proprietate datate ulterior aplicării sechestrului este lovit de nulitate absolute, aceasta având scopul și efectul de a crea impedimente. Despre aplicarea sechestrului asupra bunurilor supuse înregistrării de stat executorul judecătoresc informează neîntârziat organele care efectuează înregistrarea de stat pentru a se face în registrul respectiv o mențiune cu privire la interdicția de înstrăinare a bunului sau de aplicare a sechestrului. 6

Cu trimitere la prevederile art. 162 alin. (1) din Codul de executare, a menționat că terții care nu au participat la procesul de executare pot contesta actele de executare, întocmite de executorul judecătoresc, în termen de 15 zile de la data la care au aflat ori trebuie să afle despre aceste acte. Procesul- verbal emis de executorul judecătoresc Iacob Miron nr.02590-259r/17 din 04 august 2017 indicat supra nu a fost contestat, nefiind anexată nicio încheiere a instanței de judecată privind anularea acestuia, prin urmare actul în cauză este executoriu.

Totodată art. 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede că notarea se face la cererea părții interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea autorității care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează notarea. Notarea interdicțiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în temeiul căruia s-a făcut intabularea dreptului se efectuează din oficiu de către registrator. Potrivit art. 34 alin. (3) și (4) din Legea indicată supra, notarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cu efectuarea înregistrării. Notarea privind aplicarea/anularea măsurilor de asigurare în cadrul procedurii de executare se efectuează de către executorii judecătorești prin acces în regim de timp real la registrul bunurilor imobile.

Agenția Servicii Publice și-a exercitat dreptul discreționar conform prevederilor art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ în limitele legale prevăzute de Legea cadastrului bunurilor imobile și conform scopului acordat prin lege, efectuând notarea interdicției de înstrăinare a subsolului construcției și asupra încăperilor de tip mansardă cu nr. xxxxx și nr. xxxxx din mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, având la bază procesul- verbal nr. nr.02590-259r/17 din 04 august 2017, care nu a fost contestat, fiind executoriu.

La materialele cauzei nu este anexat niciun document ce confirmă stingerea dreptului de creanță indicat în documentul executoriu emis de Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, în temeiul căruia a fost emis procesul- verbala executorului judecătoresc Iacob Miron nr. 02590-259r/17 din 04 august 2017, de aplicare a sechestrului asupra subsolului construcției, și asupra încăperilor de tip mansardă cu nr. xxxxx și nr. xxxxx din mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxx, xxxxx, care ar servi ca temei de radiere a notării. Astfel, cerința reclamantului împotriva executorului judecătoresc privind ridicarea sechestrului și interdicțiilor a bunului imobil, urma a fi respinsă ca fiind neîntemeiată. Totodată. pretenția față de C.C.L. nr. 307 privind scoaterea de sub sechestru și interdicție a bunului imobil, la fel, o consideră neîntemeiată și pasibilă de respingere or, radierea notării din registrul bunurilor imobile nu ține de competența C.C.L. nr. 307, ci a executorilor judecătorești prin acces în regim de timp real la registrul bunurilor imobile, conform art. 34 alin. (4) din Legea indicată supra. 7

Recurentul a afirmat că prin hotărârea din 18 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, menținută prin decizia din 31 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Lisnic împotriva lui Ion Sochircă, C.C.L. nr. 307, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Ion Furdui și Î.S. „Cadastru” cu privire la ridicarea sechestrului și interdicțiilor, obligarea radierii sechestrului și interdicțiilor, ca neîntemeiată. Prin încheierea din 19 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Serghei Lisnic și Mihail Lavric s-a considerat inadmisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, cauza Beian vs Romania, Curtea de Apel a admis, o încălcare gravă soluționând contrar acestor acte judecătorești același litigiu, cu același obiect, între aceleași părți.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin.(7) din Codul de procedură civil, decizia instanței de apei poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de prezentai cod.

Decizia contestată i-a fost comunicată la data de 06 iulie 2023 ora 13:46, prin intermediul poștei electronice. Acest act procesual nu corespunde legii, este contrar legii privind documentul electronic și semnătură electronica.

La 15 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (Vol.III, f.d.137-139).

Intimatul și intervenientul accesoriu nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință la cererea de recurs.

Recursul declarat de Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a fost depus după data de 01 septembrie 2023

Art. 164 din Codul de executare: „(1) Dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta în procedură contencioasă o acțiune de ridicare a sechestrului. (2) Prejudiciile cauzate ca urmare a anulării actului de sechestru, dacă nu rezultă din acțiunile debitorului prevăzute la art.44 alin.(3) din prezentul cod, sunt opozabile părții care a solicitat aplicarea sechestrului, cu excepția bunurilor dreptul de proprietate asupra cărora este supus înregistrării obligatorii de stat. (3) Acțiunea de ridicare a sechestrului (radierea din actul de inventar) se intentează împotriva debitorului și creditorului urmăritor. Dacă sechestrarea (inventarierea) bunurilor s-a făcut în temeiul unei hotărîri penale privind confiscarea bunurilor, persoana condamnată și organul financiar respectiv vor figura în calitate de pârât. (4) Acțiunea de ridicare a sechestrului depusă de terți se examinează în procedură contencioasă în condițiile Codului de procedură civilă. Hotărîrea judecătorească poate fi contestată cu apel. Decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la pronunțare.”

Art. 429 din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel. (4) Nu pot fi atacate cu recurs: c) deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5).”

Prin decizia menționată s-a respins apelul declarat de Ion Sochircă și cererea de la alăturare la apel depusă de executorul judecătoresc Iacob Miron și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Iar prin hotărârea din 14 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Lisnic și s-a ridicat sechestrul și interdicțiile aplicate prin procesul-verbal de sechestru nr. 010259r/17 din 04 august 2017, de executorul judecătoresc Iacob Miron, pe bunul imobil apartamentul nr. xxxxx, număr cadastral xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. xxxxxx, nr.xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Serghei Lisnic (Vol. III, f.d.42, 48-54).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la examinarea cauzei atât în prima instanță, cât și în ordine de apel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că pretențiile reclamantului sunt întemeiate în drept pe prevederile art. 164 din Codul de executare, de altfel, temeiul fiind reflectat expres inclusiv în ultima cerere de concretizare a pretențiilor reclamantului, depusă la 14 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice (Vol.III, f.d.31-32).

Prin prisma art. 164 alin. (4) din Codul de executare citat supra, decizia instanței de apel nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă de la pronunțare.

Drept urmare decade argumentul recurentului precum că este drept de a contesta decizia instanței de apel, în situația în care norma indică expres că decizia instanței de apel nu se supune recursului.

Adițional, se învederează că prevederile exprese privind categoriile de acte judecătorești susceptibile recursului sunt conforme standardelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant.

În atare circumstanțe, nu poate fi verificată temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel prin prisma argumentelor invocate în recurs, în condițiile în care recursul este declarat împotriva unui act judecătoresc care nu se supune recursului.

În conjunctura reliefată, în situația în care Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a contestat cu recurs decizia din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care în virtutea legii nu se supune acestei căi de atac, în temeiul art. 433 alin.(1) lit. a1) din Codul de procedură civilă, recursul urmează a fi considerat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 270, art. 431 alin.(1), (2), art. 433 alin. (1) lit. a1), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă 10 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul depus de Ion Sochircă, reprezentat de avocatul Ghenadie Tatarciuc, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 11