2ra-1867/18 — Încasarea compensației
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea compensaţiei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1867/18 — Încasarea compensației (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1867/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S.Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Simciuc, I.Cotruță, I.Țurcan) Î N C H E I E R E 3 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Artiom Zabrian împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la încasarea compensației legale de întârziere pentru reținerea plății salariului și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Artiom Zabrian și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, c o n s t a t ă: La 3 octombrie 2017, Artiom Zabrian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la încasarea compensației legale de întârziere pentru reținerea plății salariului și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată a lui Artiom Zabrian împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” privind încasarea salariului, penalităților, prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Întreprindere de Stat „CRIS Registru” în beneficiul lui Artiom Zabrian salariul mediu lunar pentru absență forțată de la muncă pentru perioada 13 mai 2011 - 04 februarie 2013, în sumă de 83 742,84 de lei, penalitatea pentru reținerea salariului din vina angajatorului începând cu 26 ianuarie 2013, în sumă de 33 162,16 lei și prejudiciul moral în sumă de 3 000 de lei.
Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a fost sancționată pe cale judiciară, fiind constatat cu certitudine că acesta nu a executat obligațiile care rezultă din lege, contract și din natura obligației, prin acțiunile sale ilicite a prejudiciat grav drepturile și interesele legale ale angajatului Artiom Zabrian, cauzându-i prejudiciu patrimonial și moral, cu obligarea restabilirii drepturilor salariale cuvenite reclamantului. 1 Prin cererea din 18 aprilie 2014, a solicitat Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” executarea hotărârii judiciare, menținută prin decizia definitivă din 12 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Însă, această cerere a rămas fără un răspuns. Prin încheierea din 5 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău, s-a obligat executorul judecătoresc la examinarea cererii creditorului Artiom Zabrian privind calcularea, indexarea și încasarea din contul debitorului Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” în folosul său a altor sume rezultate din întârzierea executării hotărârii din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău. Prin încheierea executorului judecătoresc nr. 003-723/15 din 05 noiembrie 2015, a fost admisă cererea creditorului Artiom Zabrian în partea calculării penalității prevăzute de art. 330 alin. (2) din Codul muncii, rezultate din întârzierea achitării de către debitorul Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a salariului mediu lunar pentru absență forțată de la muncă în sumă totală de 83 742, 84 de lei, stabilită prin documentul executoriu nr. 2-2361/2014 din 14 aprilie 2014, emis de Judecătoria Rîșcani, mun.
Chișinău, pentru perioada 14.04.2014-12.11.2014. A indicat că, prin hotărârea din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a admis contestația debitorului Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, fiind anulată încheierea executorului judecătoresc nr. 003-723/15 din 05 noiembrie 2015. Prin decizia din 7 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost menținută hotărârea Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2017. A solicitat Artiom Zabrian admiterea acțiunii, încasarea de la Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” în beneficiul său a compensației de întârziere în mărime de 0,3% pentru reținerea din vina angajatorului a salariului cuvenit, repararea prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 3 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Artiom Zabrian, prin intermediul avocatului Victor Mazniuc și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. La 19 iulie 2018, Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc a declarat recurs împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. A solicitat Artiom Zabrian, admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 9 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Prin referința din 11 septembrie 2018, Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a solicitat respingerea recursului declarat de Artiom Zabrian ca neîntemeiată. 2 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Din actele cauzei se constată că, decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost contestată cu recurs de către Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc la data de 19 iulie 2018. Astfel, recursul declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, este în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Artiom Zabrian în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă 3 că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.
Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Tamara Chișca-Doneva Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.