2ra-1867/18 — Încasarea compensației
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea compensaţiei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1867/18 — Încasarea compensației (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 2ra-1867/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. S.Dimitriu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Simciuc, I.Cotruță, I.Țurcan)
Î N C H E I E R E
3 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de
Victor Mazniuc,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Artiom Zabrian
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la încasarea
compensației legale de întârziere pentru reținerea plății salariului și încasarea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins
apelul declarat de Artiom Zabrian și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 3 octombrie 2017, Artiom Zabrian a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la încasarea
compensației legale de întârziere pentru reținerea plății salariului și încasarea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată a lui Artiom Zabrian
împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS Registru” privind încasarea salariului,
penalităților, prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de
la Întreprindere de Stat „CRIS Registru” în beneficiul lui Artiom Zabrian salariul
mediu lunar pentru absență forțată de la muncă pentru perioada 13 mai 2011 - 04
februarie 2013, în sumă de 83 742,84 de lei, penalitatea pentru reținerea salariului din
vina angajatorului începând cu 26 ianuarie 2013, în sumă de 33 162,16 lei și prejudiciul
moral în sumă de 3 000 de lei.
Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a fost sancționată pe cale judiciară, fiind
constatat cu certitudine că acesta nu a executat obligațiile care rezultă din lege, contract
și din natura obligației, prin acțiunile sale ilicite a prejudiciat grav drepturile și
interesele legale ale angajatului Artiom Zabrian, cauzându-i prejudiciu patrimonial și
moral, cu obligarea restabilirii drepturilor salariale cuvenite reclamantului.
1
Prin cererea din 18 aprilie 2014, a solicitat Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”
executarea hotărârii judiciare, menținută prin decizia definitivă din 12 noiembrie 2014
a Curții de Apel Chișinău. Însă, această cerere a rămas fără un răspuns.
Prin încheierea din 5 octombrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a
obligat executorul judecătoresc la examinarea cererii creditorului Artiom Zabrian
privind calcularea, indexarea și încasarea din contul debitorului Întreprinderea de Stat
„CRIS Registru” în folosul său a altor sume rezultate din întârzierea executării hotărârii
din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.
Prin încheierea executorului judecătoresc nr. 003-723/15 din 05 noiembrie 2015,
a fost admisă cererea creditorului Artiom Zabrian în partea calculării penalității
prevăzute de art. 330 alin. (2) din Codul muncii, rezultate din întârzierea achitării de
către debitorul Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a salariului mediu lunar pentru
absență forțată de la muncă în sumă totală de 83 742, 84 de lei, stabilită prin
documentul executoriu nr. 2-2361/2014 din 14 aprilie 2014, emis de Judecătoria
Rîșcani, mun. Chișinău, pentru perioada 14.04.2014-12.11.2014.
A indicat că, prin hotărârea din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău, s-a admis contestația debitorului Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”,
fiind anulată încheierea executorului judecătoresc nr. 003-723/15 din 05 noiembrie
Prin decizia din 7 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost menținută hotărârea
Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2017.
A solicitat Artiom Zabrian admiterea acțiunii, încasarea de la Întreprinderea de
Stat „CRIS Registru” în beneficiul său a compensației de întârziere în mărime de 0,3%
pentru reținerea din vina angajatorului a salariului cuvenit, repararea prejudiciului
moral pe care îl estimează la suma de 3 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat
de Artiom Zabrian, prin intermediul avocatului Victor Mazniuc și s-a menținut
hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
La 19 iulie 2018, Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc a declarat recurs
împotriva deciziei din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
A solicitat Artiom Zabrian, admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii din
20 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și decizia din 23 mai 2018 a
Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de
Victor Mazniuc, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării
referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 9 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Prin referința din 11 septembrie 2018, Întreprinderea de Stat „CRIS Registru” a
solicitat respingerea recursului declarat de Artiom Zabrian ca neîntemeiată.
2
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de
Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, în raport cu materialele cauzei civile,
consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Din actele cauzei se constată că, decizia din 23 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău
a fost contestată cu recurs de către Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc la
data de 19 iulie 2018. Astfel, recursul declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor
Mazniuc, este în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.
La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Artiom Zabrian în
cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII
Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă
3
că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța
de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,
modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut
cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Artiom
Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Artiom Zabrian, reprezentat de Victor Mazniuc, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Valeriu Doagă
Judecători Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
4