2ra-1681/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ra-1681/18 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia (jud: I. Palade) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) Î N C H E I E R E 3 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Aurica Borgan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Auricăi Borgan împotriva lui Victor Negru cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, încasarea unei sulte bănești, încasarea a 1/2 cotă-parte din veniturile Întreprinderii Individuale „Negru Victor” pentru perioada anilor 2012 - 2015 și a cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională a lui Victor Negru împotriva Auricăi Borgan cu privire la delimitarea cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie, acordarea unei sulte bănești echivalentă cu valoarea cotei-părți corespunzătoare, cu transmiterea dreptului exclusiv de proprietate asupra imobilelor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei suplimentare din 13 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea lui Victor Negru și s-a casat hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia în partea încasării taxei stat, c o n s t a t ă : La 16 aprilie 2015 Aurica Borgan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Negru cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie, încasarea unei sulte bănești,

încasarea a 1/2 cotă-parte din veniturile ÎI „Negru Victor” pentru perioada anilor 2012 - 2015 și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în perioada anilor 2001 - 2010 a fost căsătorită cu pârâtul, iar la 19 aprilie 2010 prin hotărâre judecătorească a fost desfăcută căsătoria, divorțul fiind trecut în Registrul de stare civilă cu nr. 71 din 13 mai 2010. A menționat că, în cadrul examinării cauzei de desfacere a căsătoriei nu a solicitat partajul averii, deoarece urma să fie realizat pe cale amiabilă. Aurica Borgan a invocat că în timpul căsătoriei a dobândit în comun cu soțul următoarele bunuri imobile: teren cu numărul cadastral XXXX cu suprafața de 1 0,0986 ha și construcțiile cu numerele cadastrale XXXX cu suprafața de 163,1 m.p.

și XXXX cu suprafața de 49,1 m.p., amplasate pe str. XXXX, or. XXXX. A relevat că la 20 februarie 2002, în timpul căsătoriei, pârâtul a înființat ÎI „Negru Victor”, iar conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 680 din 26 februarie 2002 a fost procurat terenul cu numărul cadastral XXXX cu suprafața de 0,252 ha și construcția cu numărul cadastral XXXX, amplasate în or. XXXX, str. XXXX, unde activează o brutărie și o moară, din activitatea cărora ea, în calitate de coproprietar, beneficia de venituri. Reclamanta a susținut că, după desfacerea căsătoriei, au estimat cu pârâtul că, proprietatea lor comună valorează 250 000 de euro, totodată, acesta obligându-se să procure 1/2 cotă-parte a reclamantei la suma de 125 000 de euro, însă i-a achitat doar suma de 75 000 de euro, ulterior, urmând să-i achite încă 50 000 de euro.

A afirmat că, ÎI „Negru Victor” a înregistrat în anul 2012 un venit în sumă de 40 000 de lei, în anul 2013 în sumă de 180 000 de lei și în anul 2014 în sumă de 70 000 de lei. Aurica Borgan a solicitat partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, prin atribuirea lui Victor Negru a tuturor bunurilor și încasarea din contul lui Victor Negru în beneficiul Auricăi Borgan a unei sulte bănești în mărime de 50 000 de euro, precum și 1/2 cotă-parte din veniturile ÎI „Negru Victor” pentru perioada anilor 2012 - 2015 și a cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei reclamanta și-a concretizat cerințele solicitând încasarea din contul pârâtului a sumei de 36 000 de euro pentru bunurile proprietate comună în devălmășie, neachitată conform înțelegerii amiabile privind partajarea proprietății comune la momentul divorțului, precum și 1/2 cotă-parte din veniturile ÎI „Negru Victor” pentru perioada anilor 2012-2015 și a cheltuielilor de judecată.

La 1 septembrie 2015 și ulterior la 17 decembrie 2015 Victor Negru a depus cerere reconvențională împotriva Auricăi Borgan cu privire la delimitarea cotelor- părți din proprietatea comună în devălmășie, acordarea unei sulte bănești echivalentă cu valoarea cotei-părți corespunzătoare, cu transmiterea dreptului exclusiv de proprietate asupra imobilelor și compensarea cheltuielilor de judecată . A menționat că nu recunoaște pretinsa înțelegere dintre părți referitoare la partajul averii comune privind achitarea sultei de 125 000 de euro, deoarece, valoarea acestora este mai mică, invocând rapoartele de evaluare a bunurilor imobile dobândite în timpul căsătoriei cu reclamanta, întocmite în anul 2015. Victor Negru a invocat că, potrivit recipiselor, a achitat Auricăi Borgan suma de 89 000 de euro, în contul a 1/2 cotă-parte din proprietatea comună, sumă care este cu mult mai mare decât costul real al acesteia.

Astfel, a susținut că, a achitat reclamantei în plus suma de 34 880 de euro, aceasta îmbogățindu-se fără justă cauză, sumă care urmează să-i fie restituită. Reclamantul a relevat că, între părți nu a fost încheiată vreo înțelegere în privința achitării a 1/2 din veniturile brutării și morii, or, el personal investea în această afacere atât până la desfacerea căsătoriei cât și după. Prin hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, acțiunea inițială a fost admisă parțial și a fost partajată averea comună a părților prin atribuirea Auricăi 2 Borgan a sultei bănești în sumă de 125 000 de euro și lui Victor Negru i-au fost atribuite toate bunurile imobile și mobile dobândite în timpul căsătoriei.

S-a încasat de la Victor Negru în beneficiul Auricăi Borgan sulta bănească în sumă de 36 000 de euro pentru cota-parte din averea comună în devălmășie, ce aparține Auricăi Borgan, acumulată pe parcursul căsătoriei, care constituie 34,7 % din suma de 125 000 de euro asupra căreia au convenit părțile în momentul divorțului și suma de 71 680 de lei cota-parte din veniturile ÎI „Negru Victor” pentru perioada anilor 2012- 2014, proporțional achitării anterioare de către Victor Negru a sultei bănești convenite inițial de către părți precum și taxa de stat în sumă de 5 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 17 200 de lei. În partea încasării cotei- părți din veniturile întreprinderii pentru perioada anului 2015 a fost admisă cererea în principiu cu stabilirea ulterioară a sumei concrete după formula: venitul anual al întreprinderii urmează să fie împărțit la doi și rezultatul înmulțit cu 0,347.

S-a încasat de la Victor Negru taxa de stat în sumă de 21 405,40 de lei și de la Aurica Borgan taxa de stat în sumă de 4 050 de lei. În rest, cerințele din acțiunea inițială au fost respinse. A fost respinsă acțiunea reconvențională. Prin decizia din 22 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Victor Negru, casată hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia în partea admiterii acțiunii inițiale și respingerii acțiunii reconvenționale și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea inițială și admisă acțiunea reconvențională. S-au delimitat cotele-părți din proprietatea în devălmășie formată din bunurile cu numerele cadastrale XXXX, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX și a fost atribuit Auricăi Borgan o sultă bănească în suma totală de 1 145 474,32 de lei sau echivalentul a 54 119,88 de euro.

S-a încasat de la Aurica Borgan în beneficiul lui Victor Negru suma de 34 880 de euro echivalentul în lei moldovenești la data executării hotărârii, cu titlu de îmbogățire fără justă cauză și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 18 750 lei. În rest hotărârea primei instanțe, a fost menținută. Prin încheierea din 4 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Aurica Borgan a fost considerat inadmisibil. La 20 noiembrie 2017 Victor Negru a depus o cerere privind emiterea unei deciziei suplimentare, prin care să fie casată hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia în partea încasării taxei de stat de la Victor Negru în cuantum de 21 405,40 de lei.

Prin decizia suplimentară din 13 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea lui Victor Negru, a fost casată hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia în partea încasării taxei de stat de la Victor Negru în cuantum de 21 405,40 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța care a pronunțat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

3 În conformitate cu art.82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii, iar art.94 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede că , instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut cîștig de cauză toate cheltuielile de judecată. La caz, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 februarie 2017, a omis să se expună asupra casării parțiale a hotărârii și în partea încasării taxei de stat în sumă de 21 405,40 de lei de la Victor Negru. Or, ultimul este eliberat de achitarea taxei de stat atât timp cât apelul său împotriva hotărârii din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, a fost admis, iar recursul declarat de către Aurica Borgan împotriva deciziei instanței de apel a fost declarat ca fiind inadmisibil.

La 23 mai 2018, prin intermediul oficiului poștal, Aurica Borgan a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare din 13 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că în speță, Victor Negru nu a achitat taxa de stat în instanța de fond la depunerea acțiunii reconvenționale, și respectiv instanța de fond a dispus încasarea taxei de stat proporțional valorii acțiunii, pentru a nu prejudicia interesele statului. A susținut că Victor Negru nu a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe în partea ce vizează obligarea acestuia de a achita taxa de stat, iar prin urmare Curtea de Apel Chișinău nu era în drept să caseze hotărârea din 15 februarie 2016 a Judecătoriei Cimișlia în această parte.

Aurica Borgan a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei suplimentare din 13 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii prin care cererea lui Victor Negru privind emiterea unei decizii suplimentare să fie respinsă. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 martie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 23 mai 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Aurica Borgan, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 4 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Aurica Borgan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Aurica Borgan.

5 În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Aurica Borgan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva 6