2rh-178/18 — revendicarea bunirilor și încasarea prejudiciului material

Dosar nr.2rh-178/18

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (D. Șușchevici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (G. Stratulat, i. Bejenaru, D. Mardari)

Î N C H E I E R E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de Sobieski-Camerzan Gheorghe,

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal

Chișinău împotriva lui Sobieski-Camerzan Gheorghe, intervenienții accesorii AO

”Sindicatul Colaboratorilor de Forță”, Ministerul Afacerilor Interne privind

revendicarea bunului imobil din posesie străină, evacuarea, repararea prejudiciului

material și cererea reconvențională a lui Sobieski-Camerzan Gheorghe împotriva

Consiliului municipal Chișinău privind restituirea bunului imobil, încasarea

despăgubirilor materiale și morale,

împotriva încheierii din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, prin care -au

declarat inadmisibile recursurile înaintate de Sobieski-Camerzan Gheorghe, Consiliul

municipal Chișinău și AO ”Sindicatul Colaboratorilor de Forță”,

a c o n s t a t a t:

La 23 decembrie 2011, Consiliului Municipal Chișinău s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Sobieski-Camerzan Gheorghe, intervenienți accesorii

Asociația Obștească Sindicatul Colaboratorilor Organelor de Forță al Ministerului

Afacerilor Interne privind revendicarea bunurilor din posesie străină, evacuarea din

imobil și încasarea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii s-a indicat că Consiliul Municipal Chișinău deține cu drept

de proprietate spațiile nelocuibile din str. Vasile Alecsandri 44, mun. Chișinău,

identificat în dosarul tehnic sub lit. „A” cu o suprafață de 74,6 m.p.

Prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 16/42-154 din 22 decembrie

2004, încăperile cu altă destinație decît cea locativă nr. 1-3 de la subsol și nr. 25, 25a,

25b, 25c, 26 și 27, cu o suprafață totală de 74,6 m.p. din str. Vasile Alecsandri 44a, au

fost transmise în locațiune Sindicatului Colaboratorilor Organelor de Forță din RM,

pentru amplasarea sediului.

După adoptarea deciziei, spațiile au fost ocupate fără careva temei juridic de

către o subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne.

1

La 31 ianuarie 2006, Consiliul Municipal Chișinău și Sindicatul Colaboratorilor

Organelor Interne s-au adresat în instanța de judecată cu o cerere prin care au solicitat

evacuarea Ministerului Afacerilor Interne din încăperile nelocuibile ocupate fără careva

temei juridic suprafața de 74,6 m.p.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 13 decembrie 2007

menținută fără modificări prin decizia Curții de Apel Economice din 15 aprilie 2008 și

Decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2008, a fost dispusă evacuarea

Ministerului Afacerilor Interne al RM din încăperile nelocuibile ocupate abuziv.

Consiliul Municipal Chișinău a relatat că imediat după instalarea în încăperile

litigioase, cu toate că documentul executoriu emis de către instanța de judecată în

privința Ministerului Afacerilor Interne nu prevedea și evacuarea unor terți care ocupă

spațiile în litigiu, Sobieski- Comerzan Gheorghe a schimbat în mod samavolnic iala de

la ușă și a ocupat astfel tot spațiul din subsolul imobilului amplasat pe str. Vasile

Alecsandri 44A, îngrădind accesul colaboratorilor AO „Sindicatul Colaboratorilor

Organelor de Forță.

Prin ocuparea integrală la 09 septembrie 2011, a încăperilor nr. 1-3 din subsolul

cu o suprafața de 29 m.p., înlocuirea lacătului de intrare și îngrădirea accesului în

încăperi, Sobiețki-Camerzan Gheorghe a cauzat un prejudiciu material autoritățile

publice locale prin ratarea încasării plății pentru chiria acestor spații de la АО

„Sindicatul Colaboratorilor Organelor de Forță”, care nu are acces în spațiile respective

și nu le poate folosi conform destinației specificate în contract.

Ulterior în cadrul examinării acțiunii inițiale la 17 februarie 2012 Sobieski-

Camerzan Gheorghe a înaintat o cerere reconvențională împotriva Consiliului municipal

Chișinău în care a solicitat restituirea bunurilor, evacuarea, încetarea tulburării

posesiunii, încasarea prejudiciului material și moral. Invocînd că, Consiliul Municipal

Chișinău nu este proprietarul bunului imobil litigios, prin hotărîrea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 14 aprilie 2009, a fost dispusă evacuarea Ministerului Afacerilor

Interne din încăperile litigioase cu instalarea reclamantului în aceste încăperi.

Prin hotărârea din 03 iunie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a respins

cererea de chemare în judecată inițială înaintată de Consiliul municipal Chișinău

împotriva Sobieski-Camerzan Gheorghe, intervenienții accesorii AO ”Sindicatul

Colaboratorilor de Forță”, Ministerul Afacerilor Interne privind revendicarea bunului

imobil din posesie străină, evacuarea, repararea prejudiciului material și cererea de

chemare în judecată reconvențională înaintată de Sobiețchi-Camerzan Gheorghe

împotriva Consiliul municipal Chișinău privind restituirea bunului imobil, încasarea

despăgubirilor materiale și morale, încasat din contul lui Sobieski-Camerzan Gheorghe

taxa de stat în mărime de 2664 lei.

Prin decizia din 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererile

de apel declarate de Sobieski-Camerzan Gheorghe și Consiliul municipal Chișinău, s-a

menținut hotărârea din 03 iunie 2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

Prin încheierea din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-au declarat

inadmisibile recursurile înaintate de Sobieski-Camerzan Gheorghe, Consiliul municipal

Chișinău și AO ”Sindicatul Colaboratorilor de Forță”.

La 31 iulie 2014, Sobieski-Camerzan Gheorghe a depus cerere de revizuire,

împotriva încheierii din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie casată parțial hotărârea din 03 iunie

2

2013 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău în partea admiterii acțiunii înaintate de

Consiliul municipal Chișinău și admiterea integrală a cererii reconvenționale.

Prin încheierea din 17 septembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sobieski-Camerzan Gheorghe.

La 02 iulie 2018, Sobieski-Camerzan Gheorghe a depus cerere de revizuire,

împotriva încheierii din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanței de recurs și transmiterea

cauzei spre o nouă examinare în instanța de fond.

Ca temei de drept, revizuientul a invocat prevederile art.449 lit. h) Cod de

procedură civilă care reglementează că revizuirea se declară în cazul în care Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii

Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate

de o instanță de judecată națională.

În motivarea ei a reiterat că la 13 februarie 2018, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea nr.3792/02 în cauza Sobieski-Camerzan

Gheorghe vs Republica Moldova, unde Curtea a constatat violarea art.8, 13 și art.1

Protocolul nr. 1 din Convenție la examinarea cauzei civile depuse de Sobieski-

Camerzan Gheorghe împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

revendicarea dreptului de proprietate asupra bunurilor litigioase.

Însă chiar și după pronunțare hotărârii este nevoie să suporte consecințele

deoarece, nu poate fi repus în situația înainte de revendicarea bunurilor.

La moment bunurile imobile se află în posesia Ministerului Afacerilor Interne

în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.16/42-154 din 22 noiembrie 2004 și a

contractului de locațiune.

Examinând materialele dosarului, Colegiul consideră că cererea de revizuire

depusă de Sobieski-Camerzan Gheorghe, urmează a fi respinsă din următoarele motive.

Conform art.3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile

procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a

noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi

ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art.446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stabilesc

că pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d) precum și cele

prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

3

privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a

revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Art.448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Materialele dosarului atestă că prin încheierea din 09 aprilie 2014 a Curții

Supreme de Justiție, s-au declarat inadmisibile recursurile înaintate de Sobieski-

Camerzan Gheorghe, Consiliul municipal Chișinău și AO ”Sindicatul Colaboratorilor

de Forță” Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva deciziei din 28

noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că regulile speciale cu privire la competența Curții

Supreme de Justiție, la examinarea unor cereri de revizuire prevăzute de art. 448 alin.

(3) și din (4) Codul de procedură civilă, au fost abrogate prin Legea nr.17 din 05 aprilie

2018, în vigoare din 01 iunie 2018 și deja sunt aplicabile doar regulile generale stabilite

de art 448 alin. (1) și din (2).

Drept urmare, cererile de revizuire depuse împotriva deciziilor curților de apel în

privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat asupra inadmisibilității, se

examinează de către curțile de apel în calitate de instanțe care au soluționat fondul

apelului.

Așadar, ținând cont de faptul că prin modificările operate prin Legea nr.17 din

05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, încheierile de inadmisibilitate a Curții

Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii, Colegiul ajunge la concluzia de a

respinge ca drept inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sobieski-Camerzan

Gheorghe împotriva încheierii din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu prevederile art.270, 446 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca drept inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sobieski-

Camerzan Gheorghe împotriva încheierii din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de

Justiție.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

4