2ra-1580/18 — partajarea averii comune, recunoasterea nulitătii actului juridic si repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-1580/18 prima instanță: Judecătoria Criuleni (sediul Dubăsarii), judecătorul: I. Malanciuc instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc Î N C H E I E R E 26 septembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean examinând admisibilitatea recursului declarat de către Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Teacă împotriva lui Roman Teacă, Galina Teacă, intervenienți accesorii Primăriei s. Ustia r-nul.

Dubăsari, notarul Petru Chirtoacă cu privire la partajarea averii comune, recunoașterea nulității actului juridic și repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de apel declarată de către Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, c o n s t a t ă : La 10 februarie 2014, Rodica Teacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Roman Teacă, Galina Teacă, intervenienți accesorii Primăria s. Ustia r-nul. Dubăsari și notarul Petru Chirtoacă cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, recunoașterea nulității contractului de donație, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a înregistrat căsătoria cu Roman Teacă la 24 noiembrie 2007, la Primăria s. Ustia, r-ul Dubăsari.

După căsătorie ea cu pârâtul duceau o gospodărie comună, inclusiv viață familială ca soț și soție. În timpul căsătoriei, la XXXXXX în familia lor s-a născut copilul XXXXXX. Reclamanta a menționat că, în timpul căsătoriei împreună cu pârâtul au procurat, acumulat, primit cu titlu de cadouri bunuri materiale comune, iar din banii din bugetul familiei, au construit o casă cu suprafața totală de aproximativ 300 m2, cu un nivel, mansardă și două subsoluri, casă mai mică sarai și/sau construcție accesorie, cu suprafața totală de aproximativ - 50 m2 , cu un nivel, o fântână, au procurat un automobil de model XXXXXX, un teren de construcții în satul Ustia, cu suprafața totală de 0,1538 ha de la mama reclamatului Galina Teacă, tot cu gospodărie, adică cu casă bătrânească și două construcții accesorii.

La fel, în timpul căsătoriei au fost procurate/acumulate bunuri materiale cum sunt legume, fructe, conserve, păsări, animale domestice e.t.c., inclusiv frigider; motor de apă, furtun, ceainic electric, fier de călcat, borcane, e.t.c. Concomitent, în 1 timpul căsătoriei au fost primite cu titlu de cadou de la rudele ambilor părți și invitați la nuntă multiple bunuri în asortiment/diverse. Rodica Teacă a precizat că de la sfârșitul anului 2011, începutul anului 2012 relațiile familiale s-au înrăutățit, periodic cu reclamatul nu mai duce o viață familială, iar la 08 iunie 2012 prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari căsătoria dintre ea și Roman Teacă a fost desfăcută, fapt conformat prin certificatul de divorț Seria XXXXXX nr. XXXXXX din XXXXXX, eliberat de OSC Dubăsari.

Reclamanta a afirmat că, în baza aceleași hotărâri, Roman Teacă a fost obligat să plătească lunar câte 1000 lei pensia de întreținere a copilului minor, care a rămas la întreținerea și îngrijirea ei. Rodica Teacă a punctat că, la depunerea cererii de desfacere a căsătoriei ea cu pârâtul au ajuns la un numitor comun privind împărțirea averii/bunurilor în mod amiabil, în afara procesului de judecată. Ulterior după desfacerea căsătoriei, a înțeles că pârâtul, a dus-o în eroare, referitor la împărțirea amiabilă a averii. Reclamanta a menționat că, după desfacerea căsătoriei Roman Teacă a devenit mai agresiv și grosolan în comportamentul său față de dânsa, respectiv pentru a nu lua careva bunuri din gospodăria lor, ultimul a alungat-o propriu zis cu copilul din casa unde a locuit în timpul căsătoriei.

Rămânând în drum cu copilul, în sensul direct al cuvântului, a fost nevoită să plece cu traiul la părinții săi, Ana Vataman și Gheorghe Vataman, care locuiesc în salul XXXXXX, r-nul. XXXXXX, unde domiciliază și în prezent împreună cu fiul. Reclamanta a punctat că, în casa unde locuiau împreună, au rămas bani comuni din bugetul familiei în sumă de 1300 dolari SUA, din care nu pârâtul a refuzat să-i dea partea ei egală. Acești bani, fiind surse financiare comune, care au fost obținute de fiecare dintre soți prin activitatea de muncă, câștigați în or. Moscova, cât și în urma vinderii bunurilor din gospodărie, a animalelor cum ar fi pureci, găini etc. Fiind alungată împreună cu copilul în hainele cu care erau îmbrăcați, Roman Teacă i-a interzis reclamantei să-și i-а hainele sale și a copilului, pentru toate anotimpurile.

Ulterior, de multiple ori în convorbiri directe și/sau telefonice cu pârâtul, încercând în mod amiabil să-și recupereze de la domiciliul precedent bunurile personale, hainele ei și a copilului, i s-a refuzat categoric. La fel, rugând pârâtul să-i dea careva bunuri acumulate în timpul căsătoriei, din categoria alimentelor, inclusiv animale domestice etc., pentru a se întreține pe dânsa și copilul lor, ultimul a refuzat categoric și în mod brutal, inclusiv jignind-o cu cuvinte necenzurate și umilitoare, iar convorbirile despre partajarea în general a averii comune, de fiecare dată se finisa cu amenințări din partea pârâtului în privința sa.

Reclamanta a relevat că, în perioada căsătoriei, împreună cu Roman Teacă au procurat un teren de construcții în satul Ustia, cu suprafața totală de 0,1538 ha de la mama pârâtului, de fapt acesta fiind teren tot cu gospodărie, adică cu casă bătrânească și două construcții accesorii, înțelegerea fiind de așa gen, ca ei să achite o sumă bănească, în jurul la 3500 euro, pentru terenul și construcțiile aflate pe suprafața acestuia, după care mama lui Roman urma a face contract de vânzare – cumpărare. Dar, ulterior a înțeles care au fost intențiile meschine, egoiste, josnice și murdare ale așa numitei mamă-soacră și a fostului soț, care pe ascuns, fără să cunoască ea, au făcut chipurile donație fiului Roman Teacă, însă de fapt, în realitate fiind altă tranzacție ascunsă de vânzare-cumpărare a imobilului 2 numit.

Deci, la acel moment ea credea că s-a efectuat tranzacția de vânzare-cumpărare a imobilului cu pricina, fiind liniștită, de procurarea imobilului, și de faptul că proprietar este ea și soțul/pârâtul. Anterior procurării, deoarece nu dispuneau în familie de suma necesară, pentru a se achita cu mama pârâtului, ambii în prima jumătate a anului 2009 au hotărât să meargă împreună în Federația Rusă, or. Moscova la lucru, pentru a obține surse financiare, în scopul procurării gospodăriei nominalizate. În primăvara și vara anului 2009 împreună cu pârâtul au lucrat la negru în or. Moscova la reparația apartamentelor, unde fiecare dintre ei câștiga lunar câte 1000 dolari SUA. Au lucrat în or. Moscova vreo 4 luni, respectiv au adunat împreună în jur de 8000 dolari SUA, însă când au revenit în țară, au adus/acumulat la bugetul familiei 6000 dolari SUA.

Afacerea privind vânzarea-cumpărarea lotului cu imobilele aliate pe suprafața acestuia, a avut loc la 27 octombrie 2009, adică la această dată, ea cu reclamatul din bugetul comun al familiei au transmis Galinei Teacă suma de 1900 euro și 1600 dolari SUA, în contul procurării gospodăriei/terenului sus-indicat din satul Ustia, pe care se aflau construite o casă bătrânească și două construcții accesorii. Rodica Teacă a menționat că, ulterior după desfacerea căsătoriei a aflat că în realitate a avut loc altă tranzacție, și anume, în loc să fie întocmit contractul de vânzare-cumpărare a fost întocmit, fără ca ea să cunoască, prin ducerea în eroare, contractul de donație nr.XXXXXX din XXXXXX, de notarul privat Petru Chirtoacă, între părțile Galina Teacă cu titlu de donator și Roman Teacă cu titlu de donatar.

Reclamanta a indicat că, după înregistrarea căsătoriei din anul 2007, ea cu pârâtul au început să locuiască împreună în casa bătrânească de pe terenul vizat, care era proprietatea soacrei sale Galina Teacă, cu reclamatul ducând o gospodărie comună, se străduiau să întrețină acest imobil, grădina de pe lângă casă de 14 ari, era prelucrată și îngrijită, sădeau legume etc., respectiv recoltau roadă. Totodată, ei prelucrau și alt lot de teren agricol cu suprafața de aproximativ 10 ari, care se află în satul Ustia, pe malul râului Nistru și recoltau roadă pentru familia lor. În primăvara anului 2008, cu acordul Galinei Teacă, au decis să demoleze cele două construcții-vechi, saraiuri accesorii și pe terenul nominalizat să construiască o casă nouă pentru familia lor, fapt care a fost început și ulterior pe parcursul anilor fiind realizat, dar până la desfacerea căsătoriei.

Așadar, la sfârșitul primăverii începutul verii anului 2008 au demolat cele două construcții vechi și au început construcția unei case noi/moderne, cu suprafața totală de aproximativ 300 m2, cu un nivel, mansardă și două subsoluri, respectiv sau cheltuit bani din bugetul familiei, ce sumă anume nu poate aprecia, deoarece au fost mai multe cheltuieli. Tot acea perioadă și ulterior în procesul căsătoriei ea cu pârâtul au demolat soba din casa veche bătrânească și au construit alta nouă, pentru care lucrări și materiale s-au cheltuit bani comuni din bugetul familiei în sumă de 1000 lei, au făcut reparație la bucătăria din casa veche și anume au tencuit pereții cu materiale corespunzătoare, au construit un cuptor-lejancă, au demolat un perete, precum și reparații și de alt ordin după necesitate și posibilități, pe care la fel sau cheltuit bani din bugetul familiei.

Rodica Teacă a specificat că, în timpul căsătoriei, și anume, în vara-toamna anului 2009, au construit pe lotul de teren vizat o fântână, pe care au achitat 1000 euro, o casa mai mică (sarai și/sau construcție accesoriei), cu suprafața totală de aproximativ 50 m2 , cu un nivel, pe care s-au cheltuit bani comuni din bugetul 3 familiei. Tot pe parcursul căsătoriei ea împreună cu pârâtul au construit pe lotul de teren vizat și un garaj, pe care s-au cheltuit bani comuni din bugetul familiei, în sumă de aproximativ 3000 euro, însă ce sumă concretă nu poate aprecia, deoarece au fost mai multe cheltuieli. Reclamanta a punctat că, la acest capitol, primăria satului Ustia la 23 februarie 2012 sub nr.276, a eliberat extrasul din registrul de evidență a gospodăriilor pe primăria satului Ustea, r-nul.

Dubăsari, prin care se confirmă că conform registrului numit, terenul pentru construcții cu suprafața totală de 0,1538 ha și construcțiile amplasate pe acest teren sunt: casa de locuit cu suprafața totală de 63,3 m2 , construcție accesorie cu suprafața totală de 28,7 m2 , construcție accesorie cu suprafața totală de 12,2 m2 . Concomitent, în extrasul nominalizat se indică că din 23 octombrie 2009 bunurile imobile sus-numite aparțin cu titlu de proprietate lui Roman Teacă, în baza contractului de donație înregistrat sub nr.XXXXXX din XXXXXX, întocmit la notarul Petru Chirtoacă, între părțile Galina Teacă (mama) cu titlu de donator și Roman Teacă (fiul) cu titlu de donatar. În același timp, în conținutul extrasului sus-vizat se mai face trimitere la faptul precum că careva înscrisuri despre alte construcții pe terenul cu suprafața de 0,1538 ha, nu sunt efectuate în registrul de evidență a gospodăriilor pe primăria satului Ustia.

Prin răspunsul OCT Dubăsari, se confirmă că în registrul bunurilor imobile sub nr. cadastral -XXXXXX, este înregistrat pe numele lui Roman Teacă cu titlu de proprietate obținut prin donație, aceleași imobile indicate și de primăria Ustia, adică sub nr.cadastral - XXXXXX suprafața terenului de - 0,1538 ha, sub nr.cadastral - XXXXXX.01 casa (veche) de locuit cu suprafața totală de 63,3 m2, sub nr.cadastral - XXXXXX.02 construcție (veche) accesorie cu suprafața totală de 28,7 m2 , sub nr.cadastral - XXXXXX.03 construcție (veche) accesorie cu suprafața totală de 12,2 m2 . Dat fiind faptul că, casa nou construită în timpul căsătoriei de către Rodica Teacă și Roman Teacă după anul 2007, n-a fost dată în exploatare, nu este efectuat înscrisul asupra acesteia în registrul de evidență a gospodăriilor pe primăria satului Ustia, r-nul.

Dubăsari, inclusiv din aceleași motive nu este efectuat înscrisul și în registrul OCT Dubăsari, însă de facto această casă există în natură și practic este finisată. Mai mult ca atât, construcțiile accesorii cu suprafața totală de 28,7 m2 și 12,2 m2 , de jure sunt înregistrate, iar de facto de mai mult timp sunt demolate și nu există asemenea imobile/construcții în natură, deoarece au fost demolate în timpul căsătoriei. Prin urmare de facto, pe suprafața totală a terenului cu pricina - 0,1538 ha, în afară de casa bătrânească (donată) de locuit cu suprafața totală de 63,3 m2 , este amplasată după anul 2007, de către soții Rodica Teacă și Roman Teacă o altă casă mai mică (sarai), cu suprafața totală de aproximativ - 50 m2 , inclusiv pe acest teren este construită si o fântână.

Reclamanta a indicat și faptul că, la 16 decembrie 2013 sub nr. 363, primăria satului Ustia a comunicat că pe terenul cu nr. cadastral XXXXXX, înregistrat pe numele lui Roman Teacă, există construcții noi compuse din casă de locuit cu mansardă, garaj, șură, fântână. La fel, primăria relatează că construcția veche, care n-a fost demolată, este compusă din casă de locuit cu suprafața de 63,3 m2 , beci, adică în mod indirect se confirmă și construcțiile vechi, două accesorii sunt demolate și sunt construite casă, fântână, sarai. Reclamanta consideră că este în drept de a cere partajarea averii, deoarece împreună cu reclamatul pe parcursul căsătoriei a contribuit activ la construcția casei de locuit noi, la construcția casei accesorii sarai-nou, care la moment nu sunt 4 date în exploatare, (finalizarea construcțiilor este de aproximativ 99%).

Totodată, a contribuit activ la construcția fântânii, garajului, respectiv și la reparațiile parțiale din casa bătrânească, unde s-au cheltuit sume mari de banii din bugetul comun al familiei. La fel, consideră că este în drept de a cere cota sa parte proprietate comună în devălmășie și/sau atribuirea tuturor/întregului imobil din cele indicate, în favoarea sa sau în favoarea pârâtului Roman Teacă, în schimbul unei compensații bănești ce va constitui contravaloarea cotei părți ideale stabilite. Reclamanta a menționat că, la 13 ianuarie 2014, a solicitat la OCT Dubăsari o informație privind valoarea bunului litigios, dar i s-a refuzat pe motiv că aceste informații sunt confidențiale. Conform informației eliberată de Bursa Imobiliară “Lara”, la construcțiile sus-vizate se constată că într-adevăr prețul real de piață constituie suma de aproximativ 50000 - 70000 euro.

Partajarea averii solicitate se referă la casa nouă/modernă, construită în timpul căsătoriei pe lotul de teren cu pricina, cu suprafața totală de aproximativ - 300 m2 ce se constituie din casă cu un nivel, mansardă și două subsoluri cu prețul aproximativ de 45000 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM la data de 30 ianuarie 2014 constituie suma de 821947,50 de lei și la casa/imobil mai mică (sarai și/sau construcție accesorie), cu suprafața totală de aproximativ - 50 m2 , ce se constituie din casă/sarai cu un nivel, cu prețul de aproximativ de 25000 euro, ceea ce conform cursului oficial al BNM la data de 30 ianuarie 2014, constituie suma de 456637,50 lei, fântâna construită pe terenul cu pricina, pentru care s-au cheltuit în total pentru materiale, lucruri etc., bani din bugetul comun al familiei, în sumă totală de 1000 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM la data de 30 ianuarie 2014, constituie suma de 18265,50 de lei, garaj construit pe terenul cu pricina, pentru care s-au cheltuit în total pentru materiale și lucru, bani din bugetul comun al familiei, în sumă totală de 3000 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM la data de 30 ianuarie 2014, constituie suma de 54796,50 de lei.

La fel, partajarea averii solicitate se referă la soba nou construită în incinta casei vechi bătrânească, pentru care s-au cheltuit în total pentru materiale/lucru etc., bani din bugetul comun al familiei, în sumă totală de 1000 lei, materialele de construcție folosite pentru construcția, reparația, lucrul efectuat la bucătăria din casa veche unde s-au tencuit pereții cu materiale corespunzătoare (reparație euro - reamenajare reconstrucție capitală), inclusiv materialele de construcție folosite pentru construcția/reparația/lucrul unui cuptor-lejancă, din casa veche și materialele/lucrul folosite/efectuat la demolarea unui perete, din casa veche și alte lucrări, pentru care s-au cheltuit banii din bugetul comun al familiei, în sumă totală de aproximativ 1000 euro, ceia ce conform cursului oficial al BNM la data de 30 ianuarie 2014, constituie suma de 18265,50 de lei.

Reclamanta a mai solicitat partajarea a: 1300 dolari SUA, care au fost câștigați atât de dânsa, cât și de reclamat în timpul căsătoriei și care au rămas în casă, după ce a fost alungată de către fostul soț, automobil de model XXXXXX, cu n/î XXXXXX cu prețul de 1700 Euro, frigider cu prețul de 300 dolari SUA, motor de apă cu prețul de 3100 lei, furtun de apă din cauciuc cu lungimea de 30 m., cu prețul de 800 lei, ceainic electric, cu prețul de 160 lei, fier de călcat, cu prețul de 350 lei, porc (scroafa) cu greutatea aproximativă de 130 kg și cu prețul total de 5600 lei, 12 purceluși (vârsta 2-3 luni), cu greutatea aproximativă de 15 kg (unu) și cu prețul total de 12000 lei, vițel (buhai), cu greutatea aproximativă de 250 kg și cu prețul total de 6250, lei, 6 găini și 4 cucoși, cu prețul total de 1800 lei, 8 rațe/rățoi 5 cu prețul total de 800 lei, 60 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, la prețul de 510 lei, 100 de borcane din sticlă cu volumul de 3 litri, la prețul de 900 lei, 110 de borcane din sticlă cu volumul de 3 litri, pline cu compot din mere, poamă, caise etc., în total la prețul de 4400 lei, 25 borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu carne de gâscă conservată la prețul total de 2500 lei, borcane cu volumul de 3 litri, pline cu roșii marinate, la prețul total de 1200 lei, 20 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu salată din roșii,

la prețul total de 500 lei, 20 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu ardei marinați la prețul total de 500 lei, 1500 kg de cartofi sădiți în timpul căsătoriei pe lotul de lângă casă și sotele de pe malul râului Nistru, la prețul total de 15000 lei, 100 kg de cărbune la prețul total de 300 lei, care au fost procurate în timpul căsătoriei din sursele financiare a bugetului familiei si/sau dobândite/obținute/crescute de ambele părți. Cu referire la automobilul de model XXXXXX, cu n/î XXXXXX care a fost procurat în timpul căsătoriei cu suma de 1700 euro, respectiv înregistrat oficial pe numele lui Roman Teacă la 01 februarie 2011, automobilul dat până la divorț și până la ziua de azi se află în posesia reclamatului Teacă Roman, adică acest bun mobil nu l-a părăsit niciodată.

Despre careva tranzacții de vindere a acestui automobil și/sau radierea acestuia din baza de date ea nu a cunoscut atât în timpul căsătoriei și nici până în prezent, niciodată n-a dat acordul de vindere și/sau radiere a acestui automobil din baza de date, ea se consideră proprietară în parte egală a acestui mijloc de transport ca și Roman Teacă, însă ultimul pe ascuns fără ca ea să cunoască ceva a înstrăinat acest bun, dar de facto continuă să se folosească de el ca un proprietar de bună-credință. Aceste circumstanțe demonstrează că acțiunile pârâtului au fost planificate din timp pentru a o lipsi de dreptul de proprietate asupra acestui automobil, ceia ce contravine legii.

În acest sens a solicitat instanței de judecată de a anula prin hotărâre judecătorească înscrisul efectuat în baza de date de către ÎS Cris “Registru”, Direcția înregistrare a transportului, prin care se atestă faptul că automobilul de model XXXXXX, cu n/î XXXXXX, înregistrat pe numele Roman Teacă, a fost radiat la 12 ianuarie 2012, adică a repune în poziție inițială înregistrarea acestui automobil pe numele pârâtului.

Urmează a fi partajate și bunurile care au fost primite cu titlu de cadou de ambii soți la nuntă din partea rudelor, invitaților etc.,: mobilă moale cu prețul de 10000 lei, 2 pături mari de două persoane cu prețul de 800 lei/buc., 4 pături mici cu prețul de 100 lei/buc., aspirator mare de model “Aleksa”, cu prețul de 2800 lei, aspirator mic de model “Camcks”, cu prețul de 600 lei, 3 plapume mari, cu prețul de 200 lei/buc., plapumă mică cu prețul de 150 lei, 24 pahare mari cu prețul total de 400 lei, 30 pahare mici cu prețul total de 350 lei, un complet de castroane cu prețul de 800 lei, un complet de vase pentru jeleu cu prețul de 50 lei, 4 ulcioare cu prețul total de 280 lei, 89 de farfurii/veselă mari, cu prețul total de 1335 lei, 89 de farfurii/veselă mici cu prețul total de 890 lei, aragaz cu 4 arzătoare cu prețul de 5500 lei.

Valoarea bunurilor solicitate constituie 134870,11 lei.

Totodată, dat fiind faptul că unele bunuri, în mod obligatoriu urmau și/sau urmează a fi folosite în interesul direct al copilului minor lăsat la îngrijirea reclamantei, ultima consideră oportun și necesar ca instanța să determine cotele- părți diferențiat, ținându-se cont de prioritățile și interesele copilului, a bunurilor: 1300 dolari SUA, frigiderul cu prețul de 300 dolari SUA, ceainic electric cu prețul de 160 lei, fier de călcat, cu prețul de 350 lei, porc(scroafa) cu prețul total de 6 5600 lei, 12 purceluși cu prețul de 12000 lei, vițel cu greutatea aproximativă de 250 kg și cu prețul total de 6250 lei, 6 găini și 4 cucoși, cu prețul total de 1800 lei, 8 rațe cu prețul total de 800 lei, 110 de borcane din sticlă cu volumul de 3 litri, pline cu compot din mere, poamă, caise etc., în total la prețul de 4400 lei, 25 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu carne de gâscă conservată în total la prețul de 2500 lei, 30 de borcane din sticlă cu volumul de 3 litri, pline cu roșii marinate, în total la prețul de 1200 lei, 20 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu salată din roșii, în total la prețul de 500 lei, 20 de borcane din sticlă cu volumul de 1 litru, pline cu ardei marinați, în total la prețul de 500 lei, 1500 kg de cartofi în total la prețul de 15000 lei, 100 kg de cărbune în total la prețul de 300 lei, mobilă moale cu prețul de 10000 lei,

2 pături mari de două persoane în total cu prețul de 1600 lei, 4 pături mici în total cu prețul de 400 lei, aspirator mare de model “Aleksa” cu prețul de 2800 lei, 3 plapume mari în total cu prețul de 600 lei, 1 plapumă mică cu prețul de 150 lei, aragaz cu 4 arzătpare cu prețul de 5500 lei, în sumă totală de 93803,76 de lei. Prin urmare bunurile în suma de 93803,76 de lei, necesită a fi determinate prin diferențiere în 3 cote-părți, ținându-se cont de prioritățile și interesele copilului, respectiv această sumă de 93803,76 de lei împărțită la trei, constituie 31267,92 lei ceea ce înseamnă că ei și copilului îi revine în total bunuri/suma în valoare de 62535,84 de lei. Cât privește celelalte bunuri în valoare de 41066,35 lei, urmează a fi partajate prin determinarea cotei-părți a fiecărui soț în proprietate și devălmășie și/sau împărțirea acestora în natură, în mod egal, ceia ce ar constitui că fiecărui soț îi revine bunuri în sumă de 20533,17 lei.

Astfel, a constatat că lui Roman Teacă urmează ai fi stabilită/determinată cota-parte a bunurilor etc., în valoare de 51801,90 lei respectiv și copilului minor urmează а-i fi stabilită/determinată cota-parte a bunurilor etc., în valoare de 83069,10 lei. Reclamanta a mai solicitat determinarea cotelor-părți a fiecărui soț a averii/proprietății comune în devălmășie, precum și împărțirea averii în natură, cu stabilirea bunurilor ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre soți prin diferențiere, care constituie valoarea, suma totală de 134870,11 lei, adică a-i stabili lui Roman Teacă cota-parte a bunurilor în valoarea/sumă de 51801,90 lei și copilului minor XXXXXX cota-parte a bunurilor, în valoarea/sumă totală de 83069,10 lei, și/sau dacă unuia dintre soți i se va transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț, a stabili de către instanță o compensație bănească sau de altă natură.

De asemenea, a solicitat а-i fi recuperate/transmise din posesia ilegală a reclamatului, bunurile ei personale în suma totală de 17750 lei: scurtă de iarnă de culoare neagră, cu prețul de 1300 lei, scurtă de primăvară de culoare roșie, cu prețul de 1000 lei, un palton de culoare combinată alb cu negru cu prețul de 1500 lei, o rochie de culoare neagră, cu prețul de 1300 lei, o rochie de vară combinată cu mai multe culori - roșu, alb, verde și negru, cu prețul de 650 lei, un costum de dame (sacou, fustă și bluză), de culoare cafenie și bluza de culoare albă, cu prețul de 2000 lei, trei perechi de pantaloni-blugi de dame, de culoare albastră, cu prețul de 500 lei fiecare, două perechi de pantaloni sportivi, de culoare neagră, cu prețul de 400 lei fiecare, patru pulovere pentru dame din care unul de culoare oranj, cu prețul de 400 lei, unul de culoare albastră, cu prețul de 350 lei unul de culoare albă cu prețul de 350 lei unul de culoare neagră cu prețul de 300 lei, cinci maiouri de dame, din care două de culoare sură, două de culoare albă și una de culoare neagră, cu prețul de 200 lei bucata, ceia ce în total constituie suma de 7 1000 lei, o fustă lungă de culoare orange cu prețul de 700 lei, o pereche de cizme de iarnă, de dame de culoare neagră, cu prețul de 1500 lei, două perechi de adidași la prețul de 600 lei fiecare,

două perechi de sandale una de culoare albă și alta de culoare sură, ceia ce în total constituie suma de 600 lei, două perechi de pantofi de dame de culoare neagră la prețul de 650 lei perechea.

A solicitat a-i fi recuperate/transmise din posesia ilegală a pârâtului, bunurile personale a copilului minor în suma totală de 8300 lei: trei scurte de iarnă una de culoare albastră închisă, cu prețul de 500 lei, una de culoare albastră deschisă cu prețul de 1500 lei și alta de culoare roșie combinată cu negru, cu prețul de 400 lei, două scurte de primăvară una de culoare albastră deschisă cu prețul de 300 lei și alta de culoare neagră, cu prețul de 400 lei, ceia ce în total constituie suma de 700 lei, pantaloni în asortiment aproximativ 18-20 bucăți, cu prețul mediu de 200 lei bucata, maiouri în asortiment aproximativ 25 - 30 bucăți, cu prețul mediu de 50 lei bucata, ștrampi în asortiment aproximativ 18-20 bucăți, cu prețul mediu de 60 lei bucata, două perechi de cizme de iarnă, una de culoare neagră și alta de culoare cafenie cu prețul de 800 lei fiecare, o pereche de pantofiori de culoare neagră la prețul de 500 lei, două perechi de adidași de culoare albă și alta de culoare albastră la prețul de 350 lei fiecare, pulovere asortiment aproximativ 10 bucăți, cu prețul mediu de 200 lei bucata, bluze în asortiment aproximativ 10 bucăți, cu prețul mediu de 170 lei bucata, două costume sportive, de culoare albastră deschisă cu prețul de 700 lei iar altul de culoare neagră combinat cu roșu, la prețul de 500 lei, două căciuli de iarnă, de culoare albastră,

combinat cu alb și roșu cu prețul de 250 lei și alta de culoare albastră la prețul de 250 lei, trei căciuli de primăvară de culoare verde, albastră deschisă și albastră închisă, cu prețul de 100 lei fiecare. Prin urmare, constată că bunurile cu titlu de proprietate personală, care nu se supun partajării în devălmășie a soților, inclusiv și bunurile copilului, constituie suma totală în valoare de 36050 lei, ce sunt ilegal reținute/deținute în posesia pârâtului, astfel solicită obligarea lui Roman Teacă, de a restitui în posesia ei bunurile nominalizate, sau contravaloarea lor în bani.

Referitor la contractul de donație nr.XXXXXX din XXXXXX, menționează că afacerea dată, privind vânzarea-cumpărarea lotului cu imobilele aflate pe suprafața lui a avut loc la 27 octombrie 2009, adică la această dată, ea cu reclamatul din bugetul comun al familiei au transmis Galinei Teacă suma de 1900 euro și 1600 dolari SUA, în contul procurării gospodăriei/terenului sus-indicat din satul Ustia, pe care se aflau construite o casă bătrânească și două construcții accesorii. Ulterior după desfacerea căsătoriei a aflat că în realitate a avut loc altă tranzacție și în loc să fie întocmit contractul de vânzare-cumpărare a fost întocmit, fără ca ea să știe, pe ascuns și prin ducere în eroare, adică contra voinței sale, contractul de donație nr.XXXXXX din XXXXXX, de notarul privat Petru Chirtoacă, între părțile Galina Teacă cu titlu de donator și Roman Teacă cu titlu de donatar.

Asemenea tranzacție în ce privește donația terenului numit cu construcțiile aliate pe suprafața acestuia, n-a avut loc în realitate, dar de facto a avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare, după cum a fost și dorința ei, dar nu donarea acestuia. Toate aceste circumstanțe luate în cumul, confirmă faptul că contractul de donație deține un caracter fictiv, dat fiind că ea împreună cu reclamatul din bugetul comun al familiei în timpul căsătoriei, au achitat bani cash, mamei ultimului, în contul procurării imobilului (gospodăriei sus vizate), însă fiind dusă în eroare și bazându-se pe încrederea unei bune credințe din partea rudelor sale, n-a pus la îndoială buna credință a acestora și 8 corectitudinea/legalitatea tranzacției, respectiv n-a verificat ulterior actele întocmite la notar asupra acestei tranzacții pînă la transmiterea banilor.

În acest context solicită instanței de judecată de а-i apăra dreptul de proprietate, respectiv a recunoaște nul contractul de donație nr.XXXXXX din XXXXXX, a lotului de teren din satul XXXXXX cu suprafața de 0,1538 ha., înregistrat sub nr. cadastral XXXXXX și a construcțiilor vechi înregistrate sub nr. cadastral XXXXXX.02; XXXXXX.03 și XXXXXX.01, întocmit de notarul privat Petru Chirtoacă, între părțile Galina Teacă cu titlu de donator și Roman Teacă cu titlu de donatar, din motivul ilegalității încheierii acestei convenții, deoarece actul juridic (contractul de donație) a fost încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic, adică fiind simulat și de a recunoaște pe numele ei dreptul de coproprietar asupra bunurilor imobile, care se presupun a fi donate în condițiile sus relatate, adică a recunoaște cu titlu de proprietate în cotă egală a câte - 50% pe numele reclamantei Rodica Teacă si a pârâtului Roman Teacă, pe imobilele vizate.

Totodată, în urma împrejurărilor sus relatate și acțiunilor ilegale ale pârâtului Roman Teacă, ei i s-au creat daune considerabile morale, inclusiv materiale. Astfel, necitând la faptul că prin hotărârea instanței de judecată Roman Teacă, este obligat să plătească lunar câte 1000 lei pentru pensia alimentară de întreținere a copilului, el nu-și execută obligațiunile, având mereu restanțe de 3-4 luni la achitarea pensiei alimentare.

De asemenea, reclamatul a lipsit-o ilegal pe ea și pe copilul minor de sursele financiare care urmau a fi cheltuite pentru întreținerea, dar în special a copilului, de bunurile materiale de ordin alimentar, cât și casnice/industriale e.t.c, inclusiv situația ei financiară fiind grea, îngrijește de copilul minor, nu lucrează pentru a primi salariu, iar cheltuielile lunare pentru întreținerea fiului cum sunt procurarea alimentelor, cheltuieli pentru grădiniță, medicamente, cercuri suplimentare de școlarizare etc., sunt extrem de mari față de veniturile financiare ale familiei, respectiv îi creau daune considerabile morale, materiale, care uneori erau urmate atât de suferințe fizice și psihice.

De asemenea, în urma acțiunilor ilegale ale pârâtului, este impusă de judecată pentru soluționarea problemelor abordate, respectiv având cheltuieli neplanificate pentru achitarea contractului către avocat, în ce privește asistența juridică la cercetarea acestui caz, fapt care la fel îi creează prejudicii morale. Astfel i s-a cauzat un prejudiciu moral pe care îl estimează în sumă de 100000 lei, respectiv această compensație bănească îi poate aduce o compensare a suferințelor psihologice și o satisfacție morală, motiv din care a solicitat a fi încasată din contul lui Roman Teacă.

Reclamanta a solicitat și partajarea în cote părți egale, proprietatea comună în devălmășie, adică averea comună în devălmășie a soților și/sau atribuirea tuturor imobilelor neînregistrate în modul stabilit, în favoarea ei sau în favoarea lui Roman Teacă, în schimbul unei compensații bănești ce va constitui contravaloarea cotei părți ideale stabilite, cu posibilitatea înregistrării ulterioare pe cale administrativa a dreptului de proprietate a fiecărui titular (sau numai la unu) din construcții, după darea în exploatare a construcțiilor, și anume partajarea a următoarelor bunuri/imobile neînregistrate în modul stabilit: a) casa nouă/modernă, construită în timpul căsătoriei pe lotul de teren cu pricina, cu suprafața totală de aproximativ 300 m2, care are următoarele caracteristici: casă cu un nivel, mansardă și două subsoluri cu prețul de aproximativ de 45000 euro, b) casă/imobil mai mică (sarai și/sau construcție accesorie), cu suprafața totală de aproximativ 50 m2, cu prețul aproximativ de 25000 euro, c) fântâna construită pe terenul cu pricina, pentru care 9 s-au cheltuit în total pentru materiale/lucru etc., bani, în sumă totală de 1000 euro, d) garaj construit pe terenul vizat, pentru care s-au cheltuit în total pentru material, lucru, etc. bani în sumă totală de 3000 euro, e) soba nou construită în incinta casei vechi - bătrânești,

pentru care s-au cheltuit în total pentru material și lucru, bani, în sumă totală de 1000 lei, f) materialele de construcție folosite pentru construcția, reparația și lucrul efectuat la bucătăria din casa veche, unde s-au tencuit pereții cu materiale corespunzătoare (reparație euro,- reamenajare reconstrucție capitală), inclusiv materialele de construcție folosite pentru construcția, reparația și lucrul unui cuptor-lejancă din casa veche și materialele, lucrul efectuat la demolarea unui perete, din casa veche și alte lucrări, pentru care s-au cheltuit banii, în sumă totală de aproximativ 1000 euro, toate aceste sume constituind venituri din bugetul comun al familiei; A anula înscrisul efectuat în baza de date de către ÎS Cris “Registru”, Direcția înregistrare a transportului, prin care se atestă faptul că automobilul de model XXXXXX, cu n/î XXXXXX, înregistrat pe numele lui Roman Teacă, a fost radiat la 12 ianuarie 2012, adică a repune în poziție inițială înregistrarea acestui automobil pe numele pârâtului; A determina cota-parte a fiecărui soț a averii/proprietății comune în devălmășie, precum și împărțirea averii în natură, cu stabilirea bunurilor ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre soți prin diferențiere, care constituie valoarea/suma totală de 134870,11 lei, adică a stabili/determina pârâtului Roman Teacă,

cota-parte a bunurilor în valoare totală de 51801,90 lei și respectiv a determina reclamantei Rodica Teacă și copilului minor XXXXXX cota-parte a bunurilor în valoare totală de 83069,10 lei și dacă unuia dintre soți i se va transmite bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț, a stabili de către instanță o compensație bănească sau de altă natură; A-l obliga pe Roman Teacă, de a transmite în posesia sa bunurile care îi aparțin ei și copilului minor, cu titlu de proprietate personală, în caz contrar încasarea în beneficiul ei a contravalorii lor în bani, ceia ce constituie suma de 36050 lei; A apăra dreptul de proprietate a Rodicăi Teacă, respectiv a declara/recunoaște nul contractul de donație nr.XXXXXX din XXXXXX, a lotului de teren din satul XXXXXX, cu suprafața de 0,1538 ha, înregistrat sub nr. cadastral XXXXXX și a construcțiilor vechi (aflate pe suprafața acestuia, de fapt două erau deja demolate), înregistrate sub nr. cadastral XXXXXX.02, XXXXXX.03 și XXXXXX.01, întocmit de notarul privat Petru Chirtoacă, între părțile Galina Teacă cu titlu de donator și Roman Teacă cu titlu de donatar, din motivul ilegalității încheierii acestei convenții/tranzacții, deoarece actul juridic (contractul de donație) a fost încheiat cu intenția de a ascunde un alt act juridic, adică fiind simulat și de a recunoaște pe numele Rodicăi Teacă,

dreptul de coproprietar asupra bunurilor imobile, care se presupun a fi donate în condițiile sus relatate, adică a recunoaște cu titlu de proprietate în cotă egală a câte 50% pe numele reclamantei Rodica Teacă și pârâtului Roman Teacă, pe imobilele vizate; A încasa în beneficiul ei din contul lui Roman Teacă, suma de 100000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile referitor la serviciile de asistență juridică. În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor art.166-167 Cod de procedură civilă și normele Codului civil și ale Codului familiei al Republicii Moldova. Prin hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Teacă Rodica, încasată din contul lui Roman Teacă în beneficiul Rodicăi Teacă, suma de 10 78475 lei cu titlu de datorie, 2354 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

În rest acțiunea Rodicăi Teacă a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, s-a încasat din contul Rodicăi Teacă în beneficiul statului, 20125 lei. La 23 noiembrie 2017 Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea contestată cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea din 07 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, cu acordarea apelantului unui termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat și a dovezii achitării taxei de stat.

La 25 ianuarie 2018 Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas a depus cerere de apel motivată prin care a reiterat solicitările inițiale. Prin decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, modificată hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari), în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Teacă împotriva lui Roman Teacă și Galina Teacă, intervenienți accesorii Primăria s. Ustia, r-nul. Dubăsari, notarul Petru Chirtoacă, cu privire la partajarea averii comune, recunoașterea nulității actului juridic și repararea prejudiciului cauzat, în partea încasării din contul lui Rodica Teacă în beneficiul statului suma de 20125 lei cu titlu de taxă de stat, cu micșorarea sumei încasate până la 17780 lei.

În rest, hotărârea primei instanțe se menține. În susținerea soluției date Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a concluzionat că, în fond, hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) este întemeiată și legală, însă din motiv că la calcularea cuantumului taxei de stat, instanța de fond nu a luat în calcul taxa de stat achitată anterior de către reclamantă, instanța de apel urmează să admită apelul declarat și să modifice hotărârea primei instanțe, în partea cuantumului taxei de stat.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 iunie 2018 Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni (sediul Dubăsari) în partea contestată, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată și scutirea parțială a recurentei de la plata a taxei de stat (f.d.101-157, Vol. III). În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea hotărârii și respectiv a deciziei au încălcat și aplicat eronat normele de drept material, inclusiv au interpretat eronat legea.

Rodica Teacă a menționat că, atât instanța de fond cât și instanța de apel n-a intrat în esența circumstanțelor cauzei, respectiv n-a luat în calcul problemele abordate și pretențiile înaintate, n-au analizat toate argumentele în ansamblu, fapt care a dus la aprecierea greșită și eronată, neîntemeiată și neobiectivă, a 11 circumstanțelor cazului, respectiv neîntemeiat și neobiectiv s-a respins cerere de chemare în judecată, în partea neadmisă. Recurentul a menționat că, instanța de apel n-a luat în considerație faptul că, instanța de fond n-a pus la baza partajării bunurilor imobile alte obiecte indicate în pretenția nr. 1, cum ar fi garajul, fântâna soba, casa mai mică (sarai) și alte materiale de construcție, respectiv s-a diminuat neîntemeiat suma în bani, care urma a fi încasată din contul pârâtului și prețurile bunurilor ce urmau a fi partajate, fapt ce contravine legii, inclusiv drepturilor și intereselor legale ale reclamantei.

În opinia recurentei instanța de apel deși formal a admis apelul, nejustificat a ajuns la concluzia că, cererea de apel este neîntemeiată și precum că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, menținând-o fără modificări, cu excepția plății taxei de stat care a fost micșorată cu 2345 lei, care au fost încasați din contul pârâților. Prin încheierea din 18 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea depusă de Rodica Teacă cu privire la scutirea de la plata taxei de stat și a fost scutită recurenta de la plata restantă a taxei de stat la depunerea cererii de recurs în mărime de 8740 lei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 februarie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 11 aprilie 2018, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, la 11 iunie 2018, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar 12 lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

13 Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul, declarat de către Rodica Teacă reprezentată de avocatul Marin Afanas, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 14