2ra-452/17 — partajul averii comune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajul averii comune
- Temei legal
- aprecierea arbitrara a circumstantelor cauzei si interpretarea eronata a normelor de drept
2ra-452/17 — partajul averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Dubăsari, Judecător – Ion Malanciuc
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavrilița
Dosar 2ra-452/17
DECIZIE
22 martie 2017 municipiul Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, – Vieru Tatiana,
Judecători – Oleg Sternioală, Nicolae Craiu,
Mariana Pitic, Svetlana Filincova,
examinînd recursul declarat de avocatul Viorelia Cechir, în interesele Carolinei
Ureti,
în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina
Ureti împotriva lui Mihail Ureti, privind partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a foștilor soți,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Carolina Ureti,
co ns tată :
La 22 martie 2016 Carolina Ureti a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Mihail Ureti, solicitînd partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a soților și recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte
din casa de locuit situată în raionul Dubăsari, satul Molovata Nouă cu nr. cadastral
3839100.100.01 și asupra ½ cotă- parte din terenul aferent casei situate în raionul
Dubăsari, satul Molovata Nouă, cu nr. cadastral 3839100.100.
În motivarea acțiunii sale a indicat că s-a căsătorit cu Mihail Ureti la 15
noiembrie 1993, iar prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 14 ianuarie 2013
căsătoria lor a fost desfăcută. La momentul desfacerii căsătoriei nu a invocat
pretenții patrimoniale în speranța soluționării lor pe cale amiabilă, în baza unui
acord privind partajarea bunurilor. Pînă în prezent, după mai multe discuții purtate
cu Mihail Ureti, nu s-a reușit atingerea unui compromis, motiv pentru care s-a
adresat prezenta cerere instanței de judecată
Astfel, în timpul căsătoriei a dobîndit bunuri proprietate comună în
deavălmășie, și anume casa de locuit din s. Molovata Nouă cu nr.cadastral
3839100.100.01 și terenul aferent construcției cu suprafața de 0.1642 ha, cu
numărul cadastral 3839100.100. Ținînd cont de principiul egalității cotelor-părți în
proprietate comună în devălmășie, înserat în art.26 din Codul familiei, a solicitat a
împărți bunurile proprietate comună în devălmășie și recunoașterea dreptului de
proprietate.
1
Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 28 aprilie 2016 a fost respinsă ca
neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Ureti.
Întru motivarea soluției, instanța de fond a reținut că la 18 ianuarie 2005
Carolina Ureti a încheiat cu Mihail Ureti un contract de vînzare-cumpărare a casei
de locuit și a terenului aferent, amplasat în r-ul Dubăsari, satul Molovata Nouă,
contractul fiind încheiat la biroul notarial. Astfel, Carolina Ureti și Mihail Ureti,
fiind coproprietari ai bunului imobil litigios, prin încheierea contractului respectiv
au decis să împartă bunul prin atribuirea acestuia lui Mihail Ureti.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016 a fost respins apelul
declarat de Carolina Ureti și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din
28 aprilie 2016.
Întru motivarea soluției, instanța de apel a reținut că bunul care se solicită a fi
partajat, în urma tranzacției de vînzare-cumpărare și-a schimbat regimul juridic din
proprietate comună în proprietate privată personală a lui Mihail Ureti. Prin faptul
că a fost încheiat contratul de vînzare cumpărare din 18 ianuarie 2005, Carolina
Ureti a recunoscut că bunul imobil vizat este proprietatea lui Mihail Ureti.
La 17 ianuarie 2017 avocatul Viorelia Cechir, în interesele Carolinei Ureti, a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016,
solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admise pretențiile Carolinei Ureti.
În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare în
mod eronat au ajuns la concluzia că cererea de chemare în judecată urmează a fi
respinsă, fiind aplicate în mod eronat normele de drept material care nu sunt
aplicabile speței.
Susține că instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat greșit
circumstanțele cauzei, fiind reținut eronat faptul că soții Ureti Carolina și Ureti
Mihail au partajat bunurile comune în timpul căsătoriei, în baza contractului de
vînzare-cumpărare din 18 ianuarie 2005, potrivit căruia Carolina Ureti i-a vîndut
lui Mihail Ureti casa de locuit din satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari, cu
nr.cadastral 3839100.100.01 și terenul aferent construcției, cu suprafața de 0,1642,
cu nr.cadastral 3839100.100. Inițial, Carolina Ureti a procurat aceste bunuri de la
Eudochia Loptiuc, în anul 2004, iar ulterior soții au decis să perfecteze contractul
de vînzare-cumpărare pentru ca Mihail Ureti să beneficieze de materiale de
construcție, ca fiind participant la conflictul armat de pe Nistru. Ambii soți au
întocmit un contract de vînzare-cumpărare a bunului imobil și nu au partajat averea
comună.
Studiind materialele dosarului, prin prisma argumentelor invocate în cererea de
recurs, raportate la prevederile Legii, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
2
avocatul Viorelia Cechir, în interesele Carolinei Ureti necesită a fi admis, din
considerentele ce urmează.
În speță, Carolina Ureti a inițiat acțiunea civilă în cauză în vederea partajării
bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, după desfacerea căsătoriei și
anume, recunoașterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de
locuit situată în raionul Dubăsari, satul Molovata Nouă cu nr. cadastral
3839100.100.01 și asupra ½ cotă- parte din terenul aferent casei situate în raionul
Dubăsari, satul Molovata Nouă, cu nr. cadastral 3839100.100 (f.d.5-7).
Din materialele dosarului reiese că, în perioada 15 noiembrie 1993 – 14
ianuarie 2013, Carolina Ureti și Mihail Ureti s-au aflat în relații de căsătorie.
Colegiul reține că, la 01 septembrie 2004, în temeiul contractului de vînzare-
cumpărare nr.2-1/3582, încheiat cu Eudochia Lopatiuc, Carolina Ureti a obținut
dreptul de proprietate asupra terenului cu nr.cadastral 3839100.100, cu suprafața de
0,1642 ha și asupra casei de locuit cu nr.cadastral 3839100.100.01, cu suprafața de
39,5 mp, situate în r-nul Dubăsari, com.Molovata Nouă, sat.Molovata Nouă
(f.d.10).
Conform art.20 alin.(1) din Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soți în
timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform
legislației.
Conform art.371 din Codul Civil, (1) bunurile dobîndite de soți în timpul
căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea
sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste
bunuri. (2) Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate
comună în devălmășie pînă la proba contrară.
Astfel, prin încheierea contractului de vînzare-cumpărare din 01.09.2004,
Carolina Ureti și Mihail Ureti, în temeiul normelor de drept citate supra, au obținut
dreptul de proprietate în devălmășie asupra terenului cu nr.cadastral 3839100.100,
cu suprafața de 0,1642 ha și asupra casei de locuit cu nr.cadastral 3839100.100.01,
cu suprafața de 39,5 mp, situate în r-nul Dubăsari, com.Molovata Nouă,
sat.Molovata Nouă (f.d.10).
Conform art. 315 alin.(2) din Codul Civil, dreptul de proprietate este perpetuu.
Analizînd decizia recurată, prin prisma criticilor invocate de recurent, Colegiul
consideră că soluția instanței de judecată ierarhic inferioară este neîntemeiată,
dictată de aprecierea arbitrară a circumstanțelor cauzei și interpretarea eronată a
normelor de drept.
În susținerea concluziei date Colegiul reține că, în speță, atît instanța de fond,
cît și instanța de apel, au apreciat contractul de vînzare-cumpărare din 18 ianuarie
2005, încheiat între Carolina Ureti și Mihail Ureti, privind înstrăinarea terenului cu
nr.cadastral 3839100.100, cu suprafața de 0,1642 ha și a casei de locuit cu
nr.cadastral 3839100.100.01, cu suprafața de 39,5 mp, situate în r-nul Dubăsari,
3
com.Molovata Nouă, sat.Molovata Nouă, drept dovadă a faptul că părțile au
partajat/împărțit bunurile imobile proprietate comună în devălmășie și că Carolina
Ureti a recunoscut aceste bunuri ca fiind proprietatea lui Mihail Ureti. O asemenea
aprecierea vine în contradicție cu însuși esența instituției dreptului de proprietate.
Se cere a fi precizat că, la art.20 din Codul Familiei, legislatorul a prevăzut
expres excepții de la regula stabilită de art.19 alin.(1) și art.20 alin.(1) din aceeași
lege și anume, bunurile care au aparținut fiecăruia dintre soți pînă la încheierea
căsătoriei și bunurile primite în dar, obținute prin moștenire sau în baza altor
convenții gratuite de către unul dintre soți în timpul căsătoriei, sînt proprietate
personală a fiecăruia dintre soți. Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea,
încălțămintea și alte obiecte), cu excepția bijuteriilor de preț și altor obiecte de lux,
sînt proprietate personală a soțului care le folosește, indiferent de timpul și modul
de dobîndire.
O altă excepție de la regula stabilită de art.19 alin.(1) și art.20 alin.(1) din Codul
Familiei se regăsește în instituția contractului matrimonial, ori conform art.27 din
Codul Familiei, contractul matrimonial este convenția încheiată benevol între
persoanele care doresc să se căsătorească sau între soți, în care se determină
drepturile și obligațiile patrimoniale ale acestora în timpul căsătoriei și/sau în cazul
desfacerii acesteia.
Materialele dosarului atestă că, în speță, nu se regăsesc temeiuri pentru ca, atît
în partea ce ține de contractul din 01 septembrie 2004, încheiat între Carolina Ureti
și Eudochia Lopatiuc, cît în partea ce ține de contractul de vînzare-cumpărare din
18 ianuarie 2005, încheiat între Carolina Ureti și Mihail Ureti, să se deroge de la
art.20 alin.(1) din Codul Familiei și art.371 din Codul Civil, ori bunurile dobîndite
de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în
devălmășie.
În conformitate cu art.25 alin.(1) și (2) din Codul Familiei, împărțirea
proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și
după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate
fi împărțită în baza acordului dintre soți. Însă Colegiul notează că la materialele
dosarului nu se regăsesc asemenea probe, care să confirme împărțirea terenului cu
nr.cadastral 3839100.100, cu suprafața de 0,1642 ha și a casei de locuit cu
nr.cadastral 3839100.100.01, cu suprafața de 39,5 mp, situate în r-nul Dubăsari,
com.Molovata Nouă, sat.Molovata Nouă. Însuși contractul de vînzare-cumpărare
încheiat între Carolina Ureti și Mihail Ureti nu poate fi apreciat drept o tranzacție
de partajare/împărțire a averii (bunurilor imobile), ori aceasta nu întrunește
elementele esențiale și obligatorii ale unui asemenea act.
În altă ordine de idei, Colegiul notează că instanța de judecată ierarhic
inferioară, prin prisma art.217 alin.(1) din Codul Civil, a omis să se pronunțe
asupra validității tranzacției încheiate de Carolina Ureti și Mihail Ureti, deși
4
asemenea necesitate se evidențiază atît din argumentele invocate de Carolina Ureti
în cursul examinării cererii de apel, cît și nemijlocit de circumstanțele cauzei.
Respectiv, nici nu a fost elucidat aspectul ce ține de contractul de vînzare-
cumpărare din 18 ianuarie 2005, care în speță se pretinde a fi un act juridic prin
care un soț dobândește un bun care deja era în proprietatea sa (proprietate comună
în devălmășie), nefiind invocată împărțirea bunului sau obținerea/înstrăinarea/
cotelor părți ale acestui bun. Prin același înscris se pretinde că recurenta a renunțat
la întregul bun imobil și nu la cota-parte din acest imobil, deși prin prisma art.26
alin.(1) din Codul Familiei, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul
matrimonial nu prevede altfel.
Din aceste considerente, Colegiul recursul declarat de avocatul Viorelia Cechir,
în interesele Carolinei Ureti ca fiind întemeiat și care urmează a fi admis, cu
casarea deciziei recurate și remiterea pricinii la rejudecare, în vederea elucidării
tuturor circumstanțelor pricii și justei soluționări.
Conform art.445 alin.(1) lit.c) din Codul de Procedură Civilă, instanța, după ce
judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței
de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (3) Cod de Procedură
Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de avocatul Viorelia Cechir, în interesele Carolinei
Ureti.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, în pricina
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Ureti
împotriva lui Mihail Ureti, privind partajarea bunurilor proprietate comună în
devălmășie a foștilor soți și se remite cauza spre rejudecare în instanța de apel –
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
Tatiana Vieru
Judecători –
Oleg Sternioală
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Svetlana Filincova
5
6