3ra-1274/18 — anularea actului, restabilirea la serviciu, incasarea platilor salariale

3ra-1274/18 — anularea actului, restabilirea la serviciu, incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3ra-1274/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Al. Gafton)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

26 septembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Marina Davidova

reprezentată de avocatul Veaceslav Scripnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Davidova

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

privind anularea actului de sancționare disciplinară, restabilirea la serviciu,

încasarea plăților salariale,

și cererea reconvențională depusă de Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne împotriva Marinei Davidova privind încasarea

cheltuielilor pentru dezvoltare profesională,

împotriva deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 12 mai 2016, Marina Davidova reprezentată de avocatul

Veaceslav Scripnic a depus cu cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne privind

anularea ordinului cu privire la sancționarea disciplinară nr.222 ef din 20 aprilie

2016, ca fiind ilegal, restabilirea în funcția de inspector inferior al Secției

Supraveghere contravențională a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului național de

patrulare al IGP, încasarea salariului ratat din data de 20 aprilie 2016 și pînă în ziua

pronunțării hotărîrii precum și plățile pentru concediul nefolosit pentru a.2016.

În motivarea acțiunii reclamata a indicat că la 02 decembrie 2013 a fost

angajată în cadrul Inspectoratului General al Poliției al MAI, în baza de contract,

fiindu-i acordat gradul special de sergent inferior. Drept urmare a fost încadrată în

Secția supraveghere contravențională a Brigăzii de Patrulare a Inspectoratului

Național de Patrulare al IGP.

1

Potrivit funcției, se ocupa cu evidența contravențiilor și a persoanelor care le-

au săvârșit, în perioada anului 2015. Secția în care activa a fost supusă controlului

pentru perioada a.2014 și careva încălcări nu au fost depistate.

Conform prevederilor Dispoziției Inspectoratului Național de Patrulare al IGP

nr.39 din 01 martie 2016, în perioada 02-03 martie 2016 de către comisia special

formată a fost verificată activitatea de serviciu a Secției de supraveghere

contravențională a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului național de patrulare al

IGP.

În urma verificării a fost constatat că, sergentul Marina Davidova contrar

prevederilor art.34 alin.(4) Cod contravențional și cap.II compartimentul

„Atribuțiilor de serviciu”, pct.1 din fișa postului, începând cu luna decembrie

2015, nu a expediat în adresa executorilor judecătorești pentru executare silită

șaptesprezece decizii de aplicare a sancțiunilor pe cauze contravenționale aflate în

gestiunea sa, neachitate de către contravenienți în termenul stabilit.

La fel, nu a efectuat analiza și respectiv nu a informat despre rectificările

admise la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr.xxxxxx din 27

ianuarie 2016.

De asemenea luând la evidență procesele-verbale cu privire la contravenție

nr.xxxxxxx din 16 decembrie 2015 și xxxxxxx din 04 decembrie 2015 nu a

depistat și nu a informat conducerea despre acumularea de către contravenienți a

15 și 17 puncte de penalizare, pentru a asigura examinarea acestora în conformitate

cu prevederile art 36 alin. (2) Cod contravențional.

A menționat că în ordinul de sancționare s-a mai menționat că Marina

Davidova contrar prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.320 din 27 decembrie

2012 neîntemeiat a modificat în Sistemul Informațional de evidență a

contravențiilor și a persoanelor care le-au săvârșit, norma legală din codul

contravențional și sancțiunile aplicate sub formă de amendă în privința

contraveniților la procesele-verbale cu privire la contravenție nr.xxxxx din 24

noiembrie 2015, xxxxx din 29 noiembrie 2015, xxxx xxxxxx din 04 decembrie

2015 și xxxxxxx din 05 februarie 2016, astfel încât amenzile aplicate și punctele de

penalizare au fost înlocuite cu avertisment.

Totodată a fost constatată lipsa proceselor-verbale cu privire la contravențiile

menționate mai sus în original în cadrul secției supraveghere contravențională.

Astfel, prin acțiunile sale Marina Davidova a încălcat prevederile art. 26 alin. (1)

lit. b) și d) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012.

A mai menționat că, în ordine, sunt invocate încălcarea prevederilor unor

norme care contrar pct.14 al Hotărârii Guvernului RM nr.502 din 09 iulie 2013 cu

privire la aprobarea Statutului Disciplinar al Polițistului precum și art.55 alin. (4) al

Legii nr.320 din 27 februarie 2012 cu privire la activitatea Poliției și Statutului

Polițistului, care nu au fost comunicate reclamantei atât la momentul angajării cât

și în perioada nemijlocită a anchetei de serviciu și la finalizarea acesteia.

Consideră că ordinul de sancționare contestat conține date generale fără

specificarea încălcărilor admise în fiecare caz în parte, mecanismul și etapele de

înregistrare, documentele și transmiterea în arhivă a materialelor în procesul de

supraveghere contravențională.

A afirmat că, neîntemeiat potrivit aceluiași ordin de sancționare contestat s-a

invocat faptul încălcării admise în cazul documentării și luării la evidență a

2

contravenientului Rîbac Vasilii precum și dispariției din cadrul Secției

Supraveghere contravențională a permisului de conducere de deținerea căruia

ultimul a fost privat. Aceste încălcări fiind imputate ignorându-se faptul existenței

Raportului din 21 februarie 2015 potrivit căruia permisul de conducere a

contravenientului Rîbac Vasilii a fost transmis persoanelor responsabile.

Consideră că, pârâtul nu a ținut cont de prevederile pct.87 al Hotărârii

Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013 și anume faptul că ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare sub formă de concediere se aplică cu respectarea art.81

alin.(3) Codul muncii.

La fel nu s-a ținut cont de prevederile art.55 alin.(5) al Legii nr.320 din 27

decembrie 2012 și anume la individualizarea abaterii disciplinare, nu s-a ținut cont

de faptul că reclamanta este o persoană care educă singură un copil minor.

La 28 septembrie 2016, Inspectoratul General al Poliție al MAI a înaintat

cerere reconvențională împotriva Marinei Davidova solicitând încasarea din contul

acesteia a sumei de 25 157,02 lei, care constituie cheltuielile suportate pentru

dezvoltare profesională.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, prin ordinul INP nr.xxxx ef

din 27 noiembrie 2013, Marina Davidova a fost numită în funcția de inspector

inferior patrulare-interimar al Companiei nr.1, Măsuri în masă a Batalionului nr. 2

al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare a Inspectoratului

General al Politiei.

Pentru acumularea cunoștințelor teoretice și abilităților practice necesare

exercitării atribuțiilor de serviciu, la 02 decembrie 2013, în temeiul Dispoziției IGP

nr.34/3-5602 din 28 noiembrie 2013, Marina Davidova a fost delegată la cursuri de

formare profesională inițiate în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” al MAI pentru

perioada de la 02 decembrie 2013 – 30 mai 2014. Însă, la 20 aprilie 2016 prin

ordinul IGP nr.222 ef din aceeași dată în conformitate cu art. 47 alin. (1) lit. k) din

Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, a fost încetat serviciul și contractul individual de muncă cu Marina

Davidova, în urma aplicării acesteia a sancțiunii disciplinare, concediere.

A mai indicat Inspectoratul General a Poliției că, în conformitate cu pct.1 din

Anexa nr. 6 „Modul de întocmire a angajamentului scris al funcționarului public

privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare

profesionale” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, conform pct. 6

subpct. 3) din Anexa nr.6 al aceluiași act normativ, după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională, funcționarul public are obligația să activeze în serviciul

public de la 4 la 5 ani.

A menționat că la 14 aprilie 2014 Mariana Davidova a semnat angajamentul

nr. 240 al funcționarului public privind activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională conform căruia s-a

obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei

„Ștefan cel Mare” a MAI cu o durată de 180 de zile să activeze în cadrul MAI pe o

perioadă de 5 ani.

În același context a menționat că, Marina Davidova s-a obligat să restituie

integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea

profesională, inclusiv salariul încasat pentru perioada aflării la instruire calculate în

3

condițiile legislației în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul MAI, după

absolvire pentru întreaga perioada specificată în angajament.

Reieșind din faptul că Marina Davidova nu a activat în cadrul MAI după

absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională întreaga perioadă specificată în

angajament de 5 ani și că în perioada delegării la studii de către IGP i-a fost achitat

salariul în mărime de 25 157,02 lei, aceasta urmează să restituie suma respectivă.

Prin hotărârea din 19 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Marina Davidova împotriva

Inspectoratului General de Poliție al MAI cu privire la anularea ordinului cu privire

la sancționare disciplinară nr.222 ef din 20 aprilie 2016, restabilirea la serviciu și

încasarea plăților salariale, ca nefondată.

S-a admis integral cererea reconvențională depusă de Inspectoratul General de

Poliție al MAI împotriva Mariei Davidova cu privire la recuperarea cheltuielilor

pentru dezvoltarea profesională.

S-a încasat din contul Mariei Davidova, domiciliată în mun.Chișinău,

str.xxxxxxx în beneficiul Inspectoratului General de Poliție al MAI cu sediul

mun.Chișinău, xxxxxx suma de 25 157,02 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru

dezvoltarea profesională.

Prin decizia din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Marina Davidova și s-a menținut hotărîrea din 19

ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru adoptată în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Marina Davidova împotriva

Inspectoratului General de Poliție al MAI cu privire la anularea ordinului cu privire

la sancționare disciplinară nr.222 ef din 20 aprilie 2016, restabilirea la serviciu și

încasarea plăților salariale, și cererea reconvențională depusă de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne împotriva Marinei Davidova

privind încasarea cheltuielilor pentru dezvoltare profesională.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că concluzia primei

instanțe este una justă, avînd la bază cumulul de probe administrate, cărora le-a

fost dată o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele aduse de apelantă în

susținerea poziției sale, sunt declarative, fără suport legal și probatoriu, fiind

similare celora din prima instanță, asupra cărora instanța de fond s-a expus.

La 31 iulie 2018, Marina Davidova reprezentată de avocatul Veaceslav

Scripnic, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 06 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare.

Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art.432 alin.2 lit.a),

c) Cod de procedură civilă.

În susținerea recursului recurentul a indicat dezacordul său cu hotărîrile

adoptate de instanțele ierarhic inferioare și a redat circumstanțele de fapt și de

drept indicate pe parcursul examinării cauzei.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 06 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 13

martie 2018 (f.d.116, Vol.II) lipsind însă date privind recepționarea acesteia, în

4

circumstanțele menționate, recursul declarat de Marina Davidova reprezentată de

avocatul Veaceslav Scripnic la 12 iulie 2018, se consideră a fi depus în termenul

prevăzut de lege.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marina Davidova

reprezentată de avocatul Veaceslav Scripnic este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Marina Davidova

reprezentată de avocatul Veaceslav Scripnic, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2

octombrie 2014, parag.71-74).

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că

instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că necesită de a considera inadmisibil recursul

declarat de Marina Davidova reprezentată de avocatul Veaceslav Scripnic.

6

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Marina Davidova reprezentată

de avocatul Veaceslav Scripnic.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

7