2r-790/18 — încasarea datoriei

Dosarul nr.2r-790/18

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

D E C I Z I E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Maxim Chișca în interesele lui

Galușca Igor și Galușca Marina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Flocea Andrei

împotriva lui Galușca Igor și Galușca Marina cu privire la încasarea datoriei și

acțiunea reconvențională depusă de Galușca Igor și Galușca Marina împotriva lui

Flocea Andrei cu privire la declararea nulității actului juridic.

împotriva încheierii din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit cererea de apel declarată de Galușca Igor și Galușca Marina,

c o n s t a t ă:

La 18 mai 2017, Flocea Andrei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Galușca Igor și Galușca Marina solicitând încasarea sumei de 40000 de

euro cu titlu de datoriei și 6552 euro cu titlu de dobândă de întârziere.

La 14 februarie 2018, Galușca Igor și Galușca Marina au depus acțiunea

reconvențională împotriva lui Flocea Andrei cu privire la declararea nulității actului

juridic.

Prin hotărârea din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central, cererea

de chemare în judecată depusă de Flocea Andrei, a fost admisă.

S-a încasat în mod solidar de la Galușca Igor și Galușca Marina în beneficiul

lui Flocea Andrei 40000 de euro cu titlu de datoriei, 6552 euro cu titlu de dobândă de

întârziere, convertiți în lei moldovenești, conform cursului Băncii Naționale a

Moldovei, la data executării hotărârii și 2500 de lei cu titlu de taxă de stat.

Acțiunea reconvențională depusă de Galușca Igor și Galușca Marina împotriva

lui Flocea Andrei cu privire la declararea nulității actului juridic, s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 31 mai 2018, avocatul

Maxim Chișca în interesele lui Galușca Igor și Galușca Marina a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 04 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Central,

solicitând admiterea apelului. Totodată, a solicitat și scutirea de la plata taxei de stat.

1

Prin încheierea din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis parțial

demersul avocatului Maxim Chișca în interesele lui Galușca Igor și Galușca Marina

privind scutirea de la plata taxei de stat fiind scutiți parțial apelanții Galușca Igor și

Galușca Marina de la plata taxei de stat. În rest, demersul a fost respins.

Nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Maxim Chișca în interesele

lui Galușca Igor și Galușca Marina.

S-a comunicat apelanților despre necesitatea prezentării cererii de apel

motivate și dovada achitării taxei de stat în mărime de 5000 lei, acordându-lu termen

până la 25 iulie 2018, pentru înlăturarea neajunsurilor.

S-a explicat apelanților că în cazul în care nu vor îndeplini indicațiile instanței

de apel, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele

anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 26 iulie a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit apelul

declarat de avocatul Maxim Chișca în interesele lui Galușca Igor și Galușca Marina.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că apelanții nu au îndeplinit în

termen indicațiile instanței și anume nu au prezentat apelul motivat și dovada plății

taxei de stat în mărime de 5000 de lei, în termenul stabilit de instanță.

La 26 iulie 2018, avocatul Maxim Chișca în interesele lui Galușca Igor și

Galușca Marina a declarat recurs împotriva încheierii din 26 iulie 2018 Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și transmiterea cauzei în

instanța de apel, pentru examinarea apelului.

În motivare, a reiterat că încheierea prin care s-a restituit cerere de apel este

emisă cu aplicarea greșită a normelor de drept procesual. În perioada 03 iulie 2018-31

iulie 2018, s-a aflat în concediul anul de odihnă, fapt atestat prin ordinul cu privire la

acordarea concediului anual de odihnă.

Recurentul a indicat că la 06 iulie 2018, ora 1356 a ieșit peste hotarele țării, și a

revenit în țară la 31 iulie 2018, fapt confirmat prin extrasul din sistemul informațional

al Poliției de Frontieră.

La 06 iulie 2018, ora 1817, Curtea de Apel Chișinău a expediat prin poșta

electronică copia încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Avocatul a invocat că în acea perioada se afla la odihnă peste hotarele țării și

astfel, era în imposibilitatea de a vizualiza mesajul instanței expediat pe poșta

electronică.

Totodată, și apelanții Galușca Igor și Galușca Marina se află peste hotarele țării

și nici apelanții și nici reprezentantul acestora, nu au recepționat încheierea din 28

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Recurentul susține că prin soluția emisă de instanța de apel li se încalcă

drepturile procesuale, garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată că

Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 26 iulie 2018.

2

Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Recurentul susține că a recepționat încheierea instanței de apel, prin

intermediul oficiului poștal, la 21 august 2018, fapt demonstrat prin copia plicului

poștal (f.d.162).

Cererea de recurs a fost înregistrată la 05 septembrie 2018, respectiv recursul

este depus în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă,

recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a

fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.

Potrivit materialele dosarului rezultă că instanța de apel prin încheierea din 28

iunie 2018 nu s-a dat curs cererii de apel declarată de apelanții Galușca Igor și

Galușca Marina, fiindu-le acordat termen pentru prezentarea apelului motivat și

achitarea taxei de stat în mărime de 5000 de lei, până la 25 iulie 2018.

La 06 iulie 2018, instanța de apel a expediat atât apelanților cât și

reprezentantului acestora, avocatului Maxim Chișca citația și încheierea din 28 iunie

2018, prin care a comunicat apelanților că în cazul în care neajunsurile indicate în

încheiere nu vor fi înlăturare, cererea de apel va fi restituită, conform art. 369 alin.(1)

din Codul de procedură civilă

Tot la aceeași dată reprezentantului apelațiilor, avocatului Chișca Maxim,

citația și încheierea din 28 iunie 2018, i-a fost expediat și prin poșta electronică (128).

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Așadar, argumentul recurentului precum că nu a cunoscut despre conținutul

încheierii din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat. Or,

comunicarea actelor de procedură prin intermediul adresei electronice, este o

modalitate de citare legală, prevăzută de legea procesual civilă și pe care instanța a

aplicat-o în vederea respectării tuturor modalităților de citare legală a participanților

la proces.

3

Art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că

părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Apelantul depunând cerere de apel, fără a respecta prevederile art.364 și

art.365 din Codul de procedură civilă, și fiind partea cea mai cointeresată în

examinarea lui, în cazul în care nu a avut posibilitatea de a îndeplini indicațiile

instanței urma să înștiințeze instanța despre imposibilitatea recepționării

corespondenței în perioada concediului anual de odihnă.

Prin urmare, prin restituirea cererii de apel prin prisma prevederilor art. 369

alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel a procedat în strictă

conformitate cu legea procesuală.

Or, examinarea în instanța de apel a cererii de apel în care lipsesc motivele de

fapt și de drept pe care acestea se întemeiază, va conduce la emiterea unei decizii

ilegale, deoarece, decizia instanței de apel trebuie să fie clară și să răspundă într-un

mod sigur și expres la toate obiecțiile formulate în cererile de apel.

Sub acest aspect justificat, prin prisma art.10 Codul de procedură civilă,

apelantul este ținut să suporte consecințele nefavorabile, rezultate din necunoașterea

ori interpretarea viciată a prevederilor legii.

Astfel, neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul stabilit de

instanță, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul

legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 113 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța judecătorească (judecător).

În speță, termenul legal până la care apelanții puteau înlătura neajunsurile a

fost 25 iulie 2018, termen limită, dat fiind faptul că încheierea din 28 iunie 2018, a

fost comunicată reprezentantului apelaților prin intermediul poștei electronice, așa

cum rezultă din dovada de comunicare (128).

Faptul că în perioada în care urma să înlăture neajunsurile cererii de apel

reprezentantul apelanților se afla în concediu și nu avea posibilitatea depunerii

apelului motivat, nu l-a exonerat de la îndeplinirea obligațiunilor procesuale or,

acesta putea să solicite instanței de apel, prelungirea termenului pentru îndeplinirea

indicațiilor, însă din materialele dosarului se constată că o astfel de solicitarea în

adresa instanței nu a parvenit.

Potrivit jurisprudenței CtEDO comportamentul părților în procesul de judecată

este foarte important, întrucât comportamentul acestora constituie un element

obiectiv și de care trebuie să se țină cont pentru a se determina dacă a fost sau nu

depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție.

4

Potrivit jurisprudenței Curții, ceea ce li se pretinde părților este o „diligență

normală” în cadrul procesului național, având drept scop finalizarea acestuia.

Atunci când constată că părțile nu au dat dovadă de o asemenea diligență, Curtea

reține faptul că acest lucru reprezintă un element obiectiv, în favoarea statului-parte la

Convenție.

Prin urmare, Colegiul consideră că prin restituirea cererii de apel recurentului

nu i s-au îngrădit accesul liber la justiție protejat de art. 6 din Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale. Apelantul a avut suficient

termen pentru înlăturarea neajunsurilor, însă a făcut uz de obligațiile sale procesuale

și nu a îndeplinit indicațiile instanței în termenul acordat.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit.a) art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de avocatul Maxim Chișca în interesele lui

Galușca Igor și Galușca Marina.

Se menține încheierea din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Flocea Andrei împotriva lui

Galușca Igor și Galușca Marina cu privire la încasarea datoriei și acțiunea

reconvențională depusă de Galușca Igor și Galușca Marina împotriva lui Flocea

Andrei cu privire la declararea nulității actului juridic.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

5