2ra-1402/18 — constatarea încălcării dreptului asupra mărcii naționale ș.a.

Dosarul nr. 2ra-1402/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Corneliu Guzun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Ion Muruianu, Valeri Efros)

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de societatea cu

răspundere limitată „Hidrochim”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu

răspundere limitată „Hidrochim” împotriva întreprinderii cu capital străin „HMI-

Higmed Industrie” societate cu răspundere limitată și societății cu răspundere limitată

„Dezmed-CV” cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra mărcii, obligarea

pârâților de a retrage și de a nu oferi produse spre comercializare, comercializarea ori

stocarea lor în aceste scopuri sau oferirea ori prestarea serviciilor, de a nu importa sau

exporta produse, de a nu utiliza marca națională pe documentele de afaceri și în

publicitate, în rețeaua de internet inclusiv în calitate de nume de domen,

cererea de chemare în judecată depusă de „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd

împotriva societății cu răspundere limitată „Hidrochim”, intervenienți accesorii

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și întreprinderea cu capital străin

„HMI-Higmed Industrie” societate cu răspundere limitată cu privire la anularea

mărcii, și

acțiunea reconvențională intentată la cererea depusă de societatea cu răspundere

limitată „Dezmed-CV” împotriva societății cu răspundere limitată „Hidrochim”,

intervenienți accesorii întreprinderea cu capital străin „HMI-Higmed Industrie”

societate cu răspundere limitată și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu

privire la anularea mărcii,

împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Hidrochim” și a fost

menținută hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

acțiunea depusă de societatea cu răspundere limitată „Hidrochim” a fost respinsă, iar

acțiunea depusă de „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd și acțiunea reconvențională

depusă de societatea cu răspundere limitată „Dezmed-CV” au fost admise, fiind

anulată marca națională nr. 1849,

constată:

La 15 martie 2016, societatea cu răspundere limitată „Hidrochim” (denumirea

prescurtată SRL „Hidrochim”), reprezentată de avocatul Radu Jigău, a depus cerere de

1

chemare în judecată împotriva întreprinderii cu capital străin „HMI-Higmed Industrie”

societate cu răspundere limitată (denumirea prescurtată ÎCS „HMI-Higmed

Industrie” SRL) și societății cu răspundere limitată „Dezmed-CV” (denumirea

prescurtată SRL „Dezmed-CV”) cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra

mărcii, obligarea pârâților de a retrage și de a nu oferi produse spre comercializare,

comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau oferirea ori prestarea serviciilor,

de a nu importa sau exporta produse, de a nu utiliza marca națională pe documentele

de afaceri și în publicitate, în rețeaua de internet inclusiv în calitate de nume de

domen.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 17 iulie 2008, a depus la Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală (denumirea prescurtată AGEPI) cererea de înregistrare a

mărcii „TABIDEZ 56”, care a adoptat decizia de înregistrare a mărcii date. Cererea a

fost publicată în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală. Deoarece nici o

contestație nu a fost depusă, AGEPI a adoptat decizia de înregistrare a mărcii în

Registrul național al mărcilor.

Totodată, datele referitoare la înregistrarea mărcii naționale „TABIDEZ 56” au fost

publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, AGEPI eliberându-i Certificatul

de înregistrare a mărcii nr. 18495 din 06 iulie 2009.

Astfel, SRL „Hidrochim” este titulara mărcii naționale „TABIDEZ 56” nr. 18495

din 06 iulie 2009, perioada de protecție a mărcii pe teritoriul Republicii Moldova fiind

de 10 ani, adică până la 01 septembrie 2018.

Marca națională „TABIDEZ 56” nr. 18495 din 06 iulie 2009 este înregistrată

pentru: „produse chimice destinate industriei științelor, fotografiei, agriculturii,

horticulturii și silviculturii; rășini artificiale în stare brută, materiale plastice în stare

brută; îngrășăminte pentru pământ; compoziții extinctoare; preparate pentru călire și

sudura metalelor; produse chimice destinate conservării alimentelor, materiale tanante;

adezivi (materiale de lipit) destinați industriei” din clasa a 30-a a Clasificatorului

International de Produse și Servicii (GIPS), produsele din clasa 05 CIPS „produse

farmaceutice și veterinare; produse igienice pentru medicină; substanțe dietetice de uz

medical, alimente pentru sugari; plasturi și materiale pentru pansamente; materiale

pentru plombarea dinților și pentru mulaje dentare; dezinfectante; produse pentru

distrugerea animalelor dăunătoare; fungicide, erbicide”, precum și produse din clasa 35

CIPS „publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; administrare comercială; lucrări de

birou; comercializarea produselor din clasele 01,05”.

Succesiv, SRL „Hidrochim” a remarcat că este o companie producătoare, de

importare și comercializare a produselor chimice. Astfel, după obținerea autorizației

sanitare și a autorizației de funcționare, a inițiat procesul de ambalare și comercializare

pe piața internă a dezinfectanților (clorură de var) sub marca comercială „TABIDEZ

56”.

Clorura de var ambalată de către SRL „Hidrochim” este livrată de către

SC „Chimcomplex” SA (România). Acest produs este o substanță multi-constituient:

hipoclorit de sodiu, hidroxid de calciu, clorură de calciu, carbonat de calciu. Produsul în

cauză se vinde sub formă de praf în cutii de 0,5 kg.

Reclamanta a opinat că, dreptul de a înregistra o marcă este apărat atât de cadrul

legal național, cât și internațional și nici o autoritate publică sau privată nu poate îngrădi

dreptul cetățeanului de a-și exercita drepturile și de a deține o proprietate intelectuală.

Însă, din informația ce o deține, pârâtele importă și comercializează pe teritoriul

Republicii Moldova diverse produse chimice marcate sub denumirea „TABIDEZ 56”.

2

Respectiv, reclamanta a relevat că este în drept de a solicita pârâtelor încetarea

încălcării drepturilor sale exclusive asupra mărcii naționale „TABIDEZ 56” nr. 18495,

deoarece prin utilizarea de produse/ambalaje a mărcii SRL „Hidrochim” se denaturează

scopul înregistrării mărcii stabilit de Legea nr. 38 din 29 februarie 2008, dispare

caracterul distinctiv al produselor comercializate de către reclamantă și cele plasate pe

piață de pârâți.

SRL „Hidrochim” a solicitat constatarea încălcării de către ÎCS „HMI-Higmed

Industrie” SRL și SRL „Dezmed-CV” a dreptului SRL „Hidrochim” asupra mărcii

naționale „TABIDEZ 56” nr. 18495; și obligarea ÎCS „HMI-Higmed Industrie” SRL și

SRL „Dezmed-CV” de a retrage și de a nu oferi produse spre comercializare sau

comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea

serviciilor, de a nu importa sau exporta produse sub marca națională „TABIDEZ 56”, de

a nu utiliza marca „TABIDEZ 56” pe documentele de afaceri și în publicitate, precum și

în rețeaua de internet, inclusiv în calitate de nume de domen.

La 25 iulie 2016, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd, reprezentată de avocatul

Victoria Gamurari a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Hidrochim” și

Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, intervenient accesoriu ÎCS „HMI–

Higmed Industrie” SRL cu privire la anularea mărcii (vol. II, f.d. 3-5).

În motivarea acțiunii a menționat că „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd este

specializată în producerea și comercializarea produselor igienice (dezinfectante),

produsele căreia au o acoperire internațională, acestea fiind comercializate în diferite

tari ale lumii prin intermediul unor dealeri oficiali.

În privința produsului „TABIDEZ” a indicat că acesta a fost introdus în circuitul

comercial din Republica Moldova începînd cu anul 2006, iar reprezentantul autorizat

privind comercializarea produselor pe piața internă fiind desemnată compania

ÎCS „HMI-Higmed Industrie” SRL. Denumirea „TABIDEZ” fiind vestită pe teritoriul

statului datorită calității incontestabile a produselor marcate cu această denumire, iar

instituțiile care beneficiază de pe urma licitațiilor câștigate de către ÎCS „HMI-Higmed

Industrie” SRL sunt instituții de stat. Produsul „TABIDEZ” a dobândit încrederea celor

mai exigente instituții medicale din tara, iar pe parcursul ultimilor 10 ani de activitate au

fost comercializate volume considerabile de marfă sub denumirea acestui produs.

respectiv reputația și calitatea mărfii „TABIDEZ” fiind la cel mai înalt nivel.

Însă, la 06 iulie 2009, a fost înregistrată marca verbală „TABIDEZ 56” nr. 18495,

titular fiind SRL „Hidrochim”, pentru produsele cuprinse în clasele 01, 05, 35 CIPS.

În acest sens, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a indicat că în speță,

SRL „Hidrochim” a sustras proprietatea intelectuală a sa și a înregistrat intenționat

marca sub o denumire ce nu-i aparține. Astfel, acesta dobândind dreptul exclusiv asupra

desemnării „TABIDEZ”, fapt ce-i permite să interzică oricărui agent economic din

Republica Moldova comercializarea, marcarea, importul, exportul produselor marcate

cu această denumirea.

În asemenea circumstanțe, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a opinat că speța

cade sub incidența prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 38/2008 privind

protecția mărcilor. Or, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a introdus în circuitul

comercial denumirea „TABIDEZ” cu doi ani mai devreme de data depunerii cererii de

înregistrare a mărcii de către SRL „Hidrochim”. Prin urmare, aceasta a cunoscut sau cel

puțin a putut ști despre existenta denumirii „TABIDEZ” pe teritoriul Republicii

Moldova. Respectiv, este incontestabil faptul că SRL „Hidrochim” intenționat a

înregistrat marca cu scopul de a bloca comercializarea mărfii „TABIDEZ” pe teritoriul

3

Republicii Moldova. Mai mult ca atât, acesta a înregistrat marca pentru tot rezumatul

clasei 01, 05, 35, blocând astfel posibilitatea de a înregistra această marcă de alți

producători.

Astfel, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a opinat că, prin acțiunile sale,

SRL „Hidrochim” încearcă în mod ilegal să blocheze comercializarea produselor sale,

folosind abuziv drepturile asupra unei mărci pe care a dobândit-o prin sustragere. Or,

aceasta nu a depus careva eforturi personale de a produce sau de a promova marfă

marcată cu denumirea „TABIDEZ”, acesta încercând doar să beneficieze pe seama unei

denumiri deja cunoscute consumatorului, încercând astfel să obțină venituri fără a

depune eforturi proprii.

Subsecvent, a evocat că SRL „Hidrochim” participa la aceleași licitații la care

participă și reprezentantul delegat al „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd – ÎCS „HMI-

Higmed Industrie” SRL, prezentând un produs similar ce poartă o altă denumire și

întrunește alte caracteristici tehnice. Însă, dorința de a elimina un concurent de pe piață,

a determinat SRL „Hidrochim” de a înregistra denumirea „TABIDEZ” în calitate de

marcă.

„Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a solicitat anularea mărcii naționale nr. 18495

a titularului SRL „Hidrochim”.

Prin cererea de completare a motivelor și temeiurilor din acțiune (vol. II, f.d. 192-

194) „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a indicat că prin avizul pozitiv acordat de

Ministerul Sănătății din Bulgaria, sub nr. 47-22-xt01147/ 07.12.2003, se certifică faptul

că produsul „TABIDEZ” a fost elaborat și produs de către Hygiene Medical Industry

Co.” Ltd. Astfel, se prezumă că SRL „Hidrochim” a avut posibilitatea reală de a

cunoaște despre existența acestei denumiri.

Mai mult decât atât, prin permisiunea nr. 0117-1/16.05.2006 eliberată de

Ministerul Sănătății din Bulgaria privind dreptul de a produce și comercializa preparatul

„TABIDEZ”, se atestă legalitatea utilizării semnului „TABIDEZ” de către „Hygiene

Medical Industry Co.” Ltd, precum și existența anterioară a semnului până la depunerea

spre înregistrare a mărcii de către SRL „Hidrochim”.

La fel, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a relevat că, anterior,

SRL „Hidrochim” a încercat, prin intermediul unor companii intermediare, să procure

de la ea preparatul „TABIDEZ”. Astfel, prin procura din 15 aprilie 2014 Andrei

Grițaenco a fost împuternicit de o companie ucraineană OOO „YKRHIMTRANS”.

Însă, din conținutul scrisorii din 22 noiembrie 2013, care este semnată de

administratorul Andrei Grițaenco, rezultă intenția de procurare a preparatului

„TABIDEZ” în sumă de 5 850 de dolari SUA. Acțiuni similare au fost întreprinse și

prin intermediul societății LUCAN TRADE LP, din numele căreia a acționat același

Andrei Grițaenco în baza unei procuri datate cu 15 aprilie 2015, și care a încercat să

achiziționeze produsul „TABIDEZ”.

La caz, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a invocat și faptul că, prin constatarea

nr. 05/201-928 din 27 mai 2016, Consiliul Concurenței a notat că SRL „Hidrochim” nu

produce de fapt produse sub denumirea „TABIDEZ”. Mai mult ca atât, acesta nici nu

dispune de condiții sau echipamente necesare pentru a produce un asemenea preparat.

Dealtfel, Consiliul Concurenței a taxat că în cadrul litigiilor anterioare instanța de

judecată a constatat că nu au fost întreprinse acțiuni de blocare împotriva SRL

„Dezmed-CV” și ÎCS „HMI-Higmed Industrie” SRL, ba din contra, SRL „Hidrochim”

nu face altceva decât să folosească marca comercială pe care o deține în scopul blocării

activității altor agenți economici.

4

Succesiv, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a remarcat că, la 26 noiembrie

2007, de către Ministerul Sănătății a fost înregistrat preparatul „TABIDEZ” cu

certificatul nr.000033, prin care i-a fost oferită autorizația legală de introducere în

circuitul comercial produsul dat. La 24 mai 2013, Ministerului Sănătății a eliberat și

certificatul nr. 00189, prin care i-a oferit aviz sanitar pozitiv privind comercializarea

produsului „TABIDEZ”. Importarea produsului marcat cu desemnarea „TABIDEZ” în

circuitul comercial a fost efectuată și în anul 2006, deci până la înregistrarea mărcii pe

numele SRL „Hidrochim”. Respectiv, ultima a preluat, printr-o formalitate, denumirea

care deja se comercializa pe teritoriul Republicii Moldova.

În asemenea circumstanțe, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd a conchis că

SRL „Hidrochim” știa cu certitudine de existența produsului dat „TABIDEZ”. Cu atât

mai mult că, din conținutul scrisorii Agenției Medicamentului din 10 decembrie 2014,

rezultă cu certitudine că la licitațiile nr. 289/08 din 28 februarie 2008, nr. 893/09 din 15

iulie 2009 au participat mai multe companii, iar pe lângă cea a ÎCS „HMI-Higmed

Industrie” SRL, a participat și SRL „Orta”, administrator a căreia a fost desemnat

Andrei Grițaenco. Deopotrivă, și la licitația din 15 iulie 2009 nr. 893/09, pe lângă

compania SRL „Dezmed-CV” a participat și SRL „Galchim & Co”, fondatorul căreia și

asociatul cu 100%, la fel era Andrei Grițaenco. Totodată, existența preparatului litigios

până la înregistrarea mărcii pe numele SRL „Hidrochim” se confirmă și prin Certificatul

igienic nr. 541 din 06 martie 2006.

Prin încheierea din 06 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

(vol. II, f.d. 164 recto-verso) au fost conexate într-o singură procedură acțiunile civile

depuse de „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd și acțiunea depusă de SRL „Hidrochim”,

pentru a fi examinate concomitent.

La 16 februarie 2017, SRL „Dezmed-CV” a depus cerere privind intentarea

acțiunii reconvenționale împotriva SRL „Hidrochim”, intervenienți accesorii Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală și ÎCS „HMI-Higmed Industrie” SRL cu privire la

anularea mărcii naționale (vol. II, f.d. 170-173).

În motivarea acțiunii reconvenționale a reiterat circumstanțele invocate de

„Hygiene Medical Industry Co.” Ltd și a invocat suplimentar că, producătorul de

origine a produsului „TABIDEZ” este din Bulgaria, care oferă consumatorilor din

Republica Moldova un produs original, calitativ și competitiv. Titularul mărcii –

SRL „Hidrochim”, însă, încearcă să blocheze activitatea altor agenți economici prin

acțiuni mai puțin loiale, or, prin modul în care acesta acționează încearcă în final să

beneficieze pe seama unui produs deja bine cunoscut pe piața de desfacere.

Din data înregistrării mărcii SRL „Hidrochim” nu a utilizat vreodată produsul cu

denumirea „TABIDEZ”, ci doar a încercat, odată cu înregistrarea mărcii date, de a

prelua roadele investițiilor considerabile implementate într-un produs ce nu le aparține

și de a bloca activitatea SRL „Dezmed-CV”.

Mai mult decât atât, titularul mărcii „TABIDEZ”, SRL „Hidrochim” este de fapt

deținătorul și a altei companii – SRL „Galchim & Co”, administratorul căreia este

Andrei Grițaenco, și care activează în același domeniu ca SRL „Dezmed-CV”,

participând la aceleași tendere. Respectiv, aceștia încearcă prin orice mod de a înlătura

concurentul SRL „Dezmed-CV”.

Subsecvent, SRL „Dezmed-CV” a indicat că marca „TABIDEZ” nu a fost aleasă

arbitrat de către SRL „Hidrochim”, or, aceasta se bucură de succes. Prin urmare,

SRL „Hidrochim” a purces la înregistrarea mărcii pentru acest produs în scopul

eliminării unui concurent de pe piață.

5

SRL „Dezmed-CV” a solicitat anularea mărcii naționale nr. 18495, înregistrată

după titularul SRL „Hidrochim”.

Prin hotărârea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, (vol. III,

f.d. 24, 27-33 recto-verso) acțiunea depusă de SRL „Hidrochim” a fost respinsă ca

neîntemeiată, iar acțiunea depusă de „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd și acțiunea

reconvențională depusă de SRL „Dezmed-CV” au fost admise și s-a anulat marca

națională nr. 18495, titular SRL ”Hidrochim”.

Prin decizia din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 77, 78-

97) apelul declarat de SRL „Hidrochim” a fost respins și s-a menținut hotărârea din 22

mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe dispozițiile

art. 2, art. 14 alin. (1), art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008

privind protecția mărcilor (în redacția inițială și în redacția Legii nr. 162 din 30 iulie

2015, în vigoare din 28 august 2015), din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008; și art. 9

din Codul civil.

În consolidarea soluțiilor sale, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, și Curtea de

Apel Chișinău au reținut că, din suportul probator administrat și cercetat rezultă că,

începând cu 2006 și până în prezent, companiile autorizate ÎCS „HMI-Higmed

Industrie” SRL și SRL „Dezmed-CV” comercializează pe teritoriul Republicii Moldova

preparatul „TABIDEZ 56”, iar SRL „Hidrochim” deși este titularul acestei mărci, odată

cu înaintarea acțiunii inițiale încearcă de a utiliza marca doar în scop de blocaj.

Conform suportului probator administrat și cercetat, produsele inscripționate cu

marca „TABIDEZ 56” aparțin companiei „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd și se află

real în piața Republicii Moldova. Respectiv, acțiunile de blocare a pătrunderii și

utilizării în continuare pe piața Republicii Moldova a produselor marcate cu semnul

„TABIDEZ 56” al companiei „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd exercitate de către

SRL „Hidrochim” pot fi considerate o intimidare și perfidie inadmisibilă în relațiile

economice de piață libere.

Astfel, pretinderea SRL „Hidrochim” asupra mărcii „TABIDEZ 56” și la

recunoașterea produselor fabricate de către compania „Hygiene Medical Industry Co.”

Ltd cu marca în litigiu, după sine, constituie o acțiune de ducere a consumatorului în

eroare în privința calității și provenienței produsului.

La 25 mai 2018, SRL „Hidrochim” a declarat recurs împotriva deciziei din 15

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată,

aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a legii și

aplicarea în mod eronat a analogiei legii sau a analogiei dreptului.

În acest sens recurenta a menționat că, data de depozit a mărcii nr. 18495

„TABIDEZ 56” este 01 septembrie 2008, respectiv din această dată se oferă protecție

mărcii. Prin urmare, dovada existenței unui interes legitim sau a unui drept încălcat

urmează a fi probată până la această dată, iar evenimentele și acțiunile care au avut loc

după nu au relevanță.

La fel, a invocat că, SRL „Dezmed-CV” a fost înregistrată la 21 noiembrie 2008,

după data de depozit a mărcii. Astfel, la momentul depunerii cererii de înregistrare a

mărcii „TABIDEZ 56” SRL „Dezmed- CV” nu exista, respectiv aceasta nu poate

pretinde că i s-a încălcat vreun drept, or, neexistând aceasta nu putea desfășura activitate

economică și utiliza vreo marcă.

6

Succesiv, a evocat că „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd este persoană juridică

străină, fiind înregistrată în Bulgaria. Astfel, speța fiind un litigiu cu element de

extraneitate, la judecarea căruia instanțele de fond au omis să aplice normele

conflictuale.

Mai mult decât atât, „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd nu a prezentat vreun act

de la organul înregistrării persoanelor juridice din statul în care este înregistrată, care să

ateste existența și statutul acesteia, cu indicarea persoanelor cu atribuții de decizie.

Respectiv, în acest sens, instanța de judecată urmă să refuze primirea cererii de chemare

în judecată a depusă de aceasta.

Referitor la fondul cauzei, a relevat că „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd nu a

avut și nici nu are activitate pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele juridice străine

pot avea activitate nemijlocită pe teritoriul Republicii Moldova doar prin intermediul

reprezentanțelor sau filialelor, iar aceasta nu are înregistrată pe teritoriul Republicii

Moldova filială sau reprezentanță. În aceste circumstanțe, „Hygiene Medical Industry

Co.” Ltd nu putea utiliza vreo marcă pe teritoriul Republicii Moldova și nu este în drept

de a pretinde la marca „TABIDEZ 56”. Astfel, până la 01 septembrie 2008,

reprezentanții SRL „Hidrochim” nu puteau cunoaște că există un produs cu așa

denumire, or, acesta nu a fost promovat în Republica Moldova prin publicitate stradală,

TV, radio etc și nici nu se comercializa în magazine, fapt ce atestă că SRL „Hidrochim”

promova „TABIDEZ 56” prin încheierea contractelor de sponsorizare cu asociații

sportive, iar la meciurile acestora erau afișate bannere publicitare.

Recurenta a opinat că, odată ce nu cunoștea despre existența denumirii de produs,

nu putea acționa în scop de blocaj sau cu rea-credință.

SRL „Hidrochim” a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 15 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii depuse de

SRL „Hidrochim” și respingere a acțiunii depuse de „Hygiene Medical Industry Co.”

Ltd și a acțiunii reconvenționale depuse de SRL „Dezmed-CV”.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

7

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Astfel, instanța de recurs atestă că, în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită data

când i-a fost comunicată SRL „Hidrochim” decizia din 15 februarie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă

termenul de exercitare a dreptului acestuia de a ataca hotărârea judecătorească.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate. Or, conform

prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,

argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentei, propunerile respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de SRL „Hidrochim” completul de

admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esența lor, sunt similare

alegațiilor inserate în cererea de apel (vol. III, f.d. 45-49). Astfel se deduce că cererea de

recurs de facto este o transpunere a motivelor din cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate,

deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând

în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenta nu a evidențiat în cererea de

recurs formulată memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se

doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

8

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se

regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului. Ba mai mult ca

atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel prin

prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și,

prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece SRL „Hidrochim” nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalității deciziei instanței de apel. Astfel, se evidențiază caracterul

declarativ al recursului, deoarece este lipsit de conținut și desprinde simplul fapt al

dezacordului recurentei cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa

temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (Doorson

împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de recurs reține că

recursul declarat de SRL „Hidrochim” nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce

ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost

depusă după ce SRL „Hidrochim” a avut posibilitatea de a fi auzită de o instanță de

fond și de o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea

mutatis mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea

nr.21920/93 din 23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentei i-a fost asigurat dreptul de

acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. De

fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității procedurii din

perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în

fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în

vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea

nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

9

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a

aplicat și interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate,

ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de societatea cu răspundere

limitată „Hirdochim” împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de societatea cu răspundere limitată

„Hidrochim”, împotriva deciziei din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea

cu răspundere limitată „Hidrochim” împotriva întreprinderii cu capital străin „HMI-

Higmed Industrie” societate cu răspundere limitată și societății cu răspundere limitată

„Dezmed-CV” cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra mărcii, obligarea

pârâților de a retrage și de a nu oferi produse spre comercializare, comercializarea ori

stocarea lor în aceste scopuri sau oferirea ori prestarea serviciilor, de a nu importa sau

exporta produse, de a nu utiliza marca națională pe documentele de afaceri și în

publicitate, în rețeaua de internet inclusiv în calitate de nume de domen, cererea de

chemare în judecată depusă de „Hygiene Medical Industry Co.” Ltd împotriva

societății cu răspundere limitată „Hidrochim”, intervenienți accesorii Agenția de Stat

pentru Proprietatea Intelectuală și întreprinderea cu capital străin „HMI-Higmed

Industrie” societate cu răspundere limitată cu privire la anularea mărcii, și acțiunea

reconvențională intentată la cererea depusă de societatea cu răspundere limitată

„Dezmed-CV” împotriva societății cu răspundere limitată „Hidrochim”, intervenienți

accesorii întreprinderea cu capital străin „HMI-Higmed Industrie” societate cu

răspundere limitată și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la

anularea mărcii,

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Dumitru Mardari

10