2ra-1407/18 — cu privire la constatarea faptului că mărfurile sunt contrafăcute și aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală, interzicerea importului și comercializării neautorizate a mărfurilor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, obligarea de a publica în presă dispozitivul hotărârii, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea de a anula din oficiu declarația vamală, constatarea faptului că mărfurile nu aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală

2ra-1407/18 — cu privire la constatarea faptului că mărfurile sunt contrafăcute și aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală, interzicerea importului și comercializării neautorizate a mărfurilor, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral, obligarea de a publica în presă dispozitivul hotărârii, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea de a anula din oficiu declarația vamală, constatarea faptului că mărfurile nu aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Arabadji dosarul nr. 2ra-1407/18

instanța de apel: I. Cotruță, G. Dașchevici, S. Gîrbu

ÎNCHEIERE

25 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Individuală „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Anatolie

Ceachir

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a companiei The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG, reprezentată de avocatul Dorian

Chiroșca împotriva Întreprinderii Individuale „Cepoi Sergiu” și Serviciului Vamal

al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului că mărfurile reținute de

organul vamal cu inscripția BROSS sunt contrafăcute și aduc atingere drepturilor

exclusive de proprietate intelectuală, interzicerea importului și a comercializării

neautorizate a produselor importate cu inscripția BROSS, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral, obligarea de a publica în presă dispozitivul

hotărârii judecătorești în două publicații de circulație națională, încasarea

cheltuielilor de judecată, obligarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova să

anuleze din oficiu declarația vamală depusă de Întreprinderea Individuală „Cepoi

Sergiu”, să organizeze și coordoneze cu alte instituții interesate distrugerea

produselor contrafăcute

și la cererea reconvențională a Întreprinderii Individuale „Cepoi Sergiu”,

reprezentată de avocatul Alexandru Lipcan împotriva companiei The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG cu privire la constatarea faptului

că mărfurile cu marca „BROSS COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI” nu

aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală deținute de compania The

HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG asupra mărcii BOSS,

repararea prejudiciului material și prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2018 prin care a

fost respins apelul declarat de Întreprinderea Individuală „Cepoi Sergiu”,

reprezentată de avocatul Anatolie Ceachir și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani din 14 iulie 2017

constată:

1

La 21 februarie 2014, compania The HUGO BOSS Trade Mark

Management GmbH & Co.KG, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca a depus

cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Cepoi Sergiu” și Serviciului Vamal al

RM cu privire la constatarea faptului că mărfurile reținute de organul vamal cu

inscripția BROSS sunt contrafăcute și aduc atingere drepturilor exclusive de

proprietate intelectuală, interzicerea importului și a comercializării neautorizate a

produselor importate cu inscripția BROSS, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral, obligarea de a publica în presă dispozitivul hotărârii

judecătorești în două publicații de circulație națională, încasarea cheltuielilor de

judecată, obligarea Serviciului Vamal al RM să anuleze din oficiu declarația

vamală depusă de ÎI „Cepoi Sergiu”, să organizeze și coordoneze cu alte instituții

interesate distrugerea produselor contrafăcute.

În motivarea acțiunii a invocat că la 31 ianuarie 2014, în temeiul art. 304

Codul vamal, autoritățile vamale din cadrul Postului Vamal Cricova a Biroului

Vamal Chișinău au reținut, ca fiind susceptibile să aducă atingere unui drept de

proprietate intelectuală, 330 de parfumuri inscripționate cu semnul BROSS.

Comunică că prin notificarea nr. 711 din 31 ianuarie 2014 a Biroului Vama

Chișinău au fost informați despre reținerea efectuată.

Relatează că produsele identificate în urma controlului și reținute de către

Serviciul Vamal al RM au fost vizualizate pe baza fotografiilor realizate și puse la

dispoziția titularului de drepturi.

Afirmă că prin scrisoarea nr. 898 din 12 februarie 2014, prin intermediul

avocatului Dorian Chiroșca, compania a informat Serviciul Vamal al RM precum

că produsele reținute la 31 ianuarie 2014 aduc atingere dreptului de proprietate

intelectuală asupra mărcii BOSS, prin urmare sunt contrafăcute.

Remarcă că marca BOSS cu nr. 488013 este înregistrată în Republica

Moldova prin intermediul Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea

internațională a mărcilor, ratificat de Parlamentul RM prin Hotărârea nr. 1624-XII

din 26 octombrie 1993.

Susține că potrivit informației din baza de date Romarin, marca BOSS este

înregistrată pentru clasa 3 al clasificatorului internațional de produse și servicii,

adică pentru așa produse cum sunt: cosmeticele, uleiuri esențiale, produse de

parfumerie și se bucură de protecție pe teritoriul Republicii Moldova până pe data

de 14 august 2014.

Relevă că prin demersul nr. 950 din 10 februarie 2014, reprezentantul

companiei a fost informat de către Biroul Vamal Chișinău despre faptul că ÎI

„Cepoi Sergiu” prin cererea prealabilă a contestat măsurile de reținere a mărfii,

suspendarea operațiunilor de vămuire din 31 ianuarie 2014.

Menționează că potrivit prevederilor art. 303 Cod vamal, Serviciul Vamal

al RM a acordat protecție la frontieră mărcilor companiei The HUGO BOSS Trade

Mark Management GmbH & Co.KG pentru o perioadă de 1 an, respectiv acestea

se bucură de asistență vamală la importul mărfurilor pe care sunt aplicate mărcile

sale.

Evidențiază că deoarece marca BOSS reprezintă un drept de proprietate

intelectuală al companiei The HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH &

2

Co.KG, importul și comercializarea neautorizată a produselor ce poartă mărci

identice sau similare cu marca BOSS aduce atingere drepturilor exclusive de

proprietate intelectuală deținute asupra acestei mărci, fapt care reiese din

prevederile art. 9 din Legii nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecția

mărcilor. Or, pârâtul a declarat la vamă un import de produse de parfumerie pe

care este aplicat semnul BROSS care este identic cu marca BOSS și care aparține

companiei The HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG.

Cu referire la riscul de confuzie, menționează că pârâtul folosește marca

companiei The HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG pentru

același tip de produse, parfumuri și acestea sunt de natură să sugereze existența

unei legături comerciale între pârât și companie, concretizate în forma unui

contract de licență, contract de know-how sau orice alt tip de acord privind

folosirea unei mărci. Astfel, consumatorul are impresia că există cel puțin o

autorizare a titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze

produse sub aceeași marcă.

Consideră că prin acțiunile sale directe, săvârșite de pârât, acesta a dorit să

aducă prejudicii grave imaginii profesionale și de calitate asupra mărcii BOSS pe

care compania le-a obținut în urma promovării acesteia pe piața RM.

Prin urmare, un prejudiciu simbolic estimat la valoarea de 20 lei (o unitate

convențională) pentru fiecare produs ar fi o recompensă echitabilă pentru acțiunile

ilegale săvârșite de pârât prin încercarea de import ilegal a acestui lot de mărfuri.

Astfel, prejudiciul material este estimat de titularul de drepturi la o sumă de

6600 lei.

Remarcă că pârâtul a cauzat companiei și daune morale prevăzute de art. 72

alin. 1 lit. a) din Legea privind protecția mărcii, care se manifestă prin simplu fapt

că au fost folosite mărcile companiei The HUGO BOSS Trade Mark Management

GmbH & Co.KG de maniera a induce în eroare consumatorul privind originea

produselor.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor din Capitolul XII Cod Vamal

cu privire la aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecției proprietății

intelectuale, art. 6, 9, 61, 66, 69, 72, 73 și 83 din Legea privind protecția mărcilor,

art. 166-168 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, constatarea faptului că mărfurile reținute de

Postul Vamal Cricova a Biroului Vamal Chișinău în baza notificării nr. 711 din 31

ianuarie 2014 și anume, 330 de parfumuri cu inscripția BROSS aduc atingere

drepturilor exclusive de proprietate intelectuală deținute de compania The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG asupra mărcii cu nr. 488013

BOSS înregistrată pe teritoriul RM, prin urmare sunt contrafăcute, interzicerea

importului și a comercializării neautorizate de către pârât a produselor importate de

către acesta cu inscripția BROSS, repararea prejudiciului material în valoare de

6600 lei, a prejudiciului moral în valoare de 6600 lei, obligarea pârâtului de a

publica în presă, pe cheltuiala sa, dispozitivul hotărârii judecătorești în două

publicații de circulație națională, încasarea cheltuielilor de judecată în valoare de

12000 lei și a altor cheltuieli de depozitare, manipulare, de păstrare a mărfurilor

sub supraveghere vamală, precum și cheltuielile de distrugere sau alte cheltuieli

3

aferente ori similare, obligarea Serviciului Vamal al RM să anuleze din oficiu

declarația vamală depusă de ÎI „Cepoi Sergiu”, să organizeze și coordoneze cu alte

instituții interesate (Ministerul Ecologiei, Ministerul Sănătății etc.) distrugerea

produselor contrafăcute importate de ÎI „Cepoi Sergiu”.

La 28 iulie 2014, ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Alexandru

Lipcan a depus cerere reconvențională împotriva companiei The HUGO BOSS

Trade Mark Management GmbH & Co.KG, intervenient accesoriu Serviciul Vamal

al RM cu privire la constatarea faptului că mărfurile cu marca „BROSS

COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI” nu aduc atingere drepturilor de

proprietate intelectuală deținute de compania The HUGO BOSS Trade Mark

Management GmbH & Co.KG asupra mărcii BOSS, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral, precum și obligarea Serviciului Vamal al RM și

Biroului Vamal Chișinău să dispună eliberarea mărfurilor și acordarea liberului de

vamă a mărfurilor reținute.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 3 noiembrie 2014 a fost respins,

din lipsă de temei, demersul reprezentantului ÎI „Cepoi Sergiu” cu privire la

primirea cererii reconvenționale.

A fost restituită cererea reconvențională depusă de ÎI „Cepoi Sergiu”,

deoarece instanța nu este competentă să judece pricina.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 1 decembrie 2014 a fost admisă

acțiunea.

A fost constatat faptul că mărfurile reținute, în baza notificării nr. 711 din

31 ianuarie 2014, de Postul Vamal Cricova a Biroului Vamal Chișinău și anume

330 unități de parfumuri cu inscripția „BROSS” aduc atingere drepturilor exclusive

de proprietate intelectuală deținute de HUGO BOSS Trade Mark Management

GmbH & Co.KG asupra mărcii cu nr. 488013 „BOSS” înregistrată pe teritoriul

RM, prin urmare sunt contrafăcute.

A fost interzis importul și comercializarea neautorizată de către pârât a

produselor importate de ÎI „Cepoi Sergiu” și anume a 330 unități de parfumuri cu

inscripția BROSS.

Au fost încasate din contul ÎI „Cepoi Sergiu” în folosul HUGO BOSS

Trade Mark Management GmbH & Co.KG următoarele sume: pentru repararea

prejudiciilor materiale în valoare de 6600 lei, pentru repararea prejudiciilor morale

în valoare de 6600 lei, pentru plata cheltuielilor de judecată în valoare de 12000

lei, iar în total în sumă de 25200 lei.

A fost obligat ÎI „Cepoi Sergiu”, de a publica în presă, pe cheltuiala sa,

dispozitivul hotărârii judecătorești în două publicații de circulație națională.

A fost pus în seama ÎI „Cepoi Sergiu” și obligat să achite toate cheltuielile

de depozitare, manipulare și de păstrare a mărfurilor sub supraveghere vamală,

precum și cheltuielile de distrugere sau alte cheltuieli aferente ori similare produse

după pronunțarea prezentei hotărâri.

A fost respinsă din lipsă de temei cerința cu privire la obligarea Serviciului

Vamal al RM să anuleze din oficiu declarația vamală depusă de ÎI „Cepoi Sergiu”,

să organizeze și coordoneze cu alte instituții interesate (Ministerul Ecologiei,

Ministerul Sănătății etc.) distrugerea produselor contrafăcute importate de

4

ÎI „Cepoi Sergiu”.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015 a fost admis

recursul declarat de ÎI „Cepoi Sergiu”, casată hotărârea Curții de Apel Chișinău din

1 decembrie 2014 cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în

alt complet de judecători.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2015 a fost

strămutată pricina civilă pentru examinare în fond după competență Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016 a fost respins

recursul declarat de avocatul Dorian Chiroșca în interesele HUGO BOSS Trade

Mark Management GmbH & Co.KG și menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2015.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

1 februarie 2016 a fost admis demersul reprezentantului companiei The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG și atrasă în calitate de

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a RM în

baza prevederilor art. 67 CPC.

La 21 octombrie 2016, ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul

Alexandru Lipcan a depus cerere reconvențională împotriva companiei The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG, intervenient accesoriu Serviciul

Vamal al RM cu privire la constatarea faptului că mărfurile cu marca „BROSS

COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI” nu aduc atingere drepturilor de

proprietate intelectuală deținute de compania The HUGO BOSS Trade Mark

Management GmbH & Co.KG asupra mărcii BOSS, repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral.

În motivarea cererii reconvenționale a invocat că la 4 februarie 2014, ÎI

„Cepoi Sergiu” a fost informată prin notificarea nr. 030214/709 din 31 ianuarie

2014 emisă în baza dispoziției Serviciului Vamal al RM nr. 04-d din

3 ianuarie 2014, despre decizia de reținere a mărfurilor susceptibile să aducă

atingere drepturilor de proprietate intelectuală și suspendarea operațiunii de

vămuire.

Comunică că mărfurile au fost reținute în baza declarației vamale

3019111163 din 30 ianuarie 2014 la Biroul Vamal Chișinău, Postul Vamal

Cricova.

Menționează că produsul de marca „BROSS COLLECTIONE VITTORIO

BELLUCCI” conform facturii nr. 198/01/2014/Ex este importat de către ÎI „Cepoi

Sergiu” din Uniunea Europeană (Polonia), unde produsele sunt înregistrate

conform prevederilor legale existente în UE.

Remarcă că produsul respectiv a fost cumpărat legal de către ÎI „Cepoi

Sergiu” în baza contractului nr. MO 5/11/2012 de la compania „Verona Product

Professional”.

Evidențiază că la declarație au fost anexate certificatul de calitate,

certificatul de origine, lista mărfurilor în care se regăsește și „BROSS

COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI”, factura externă și alte documente

5

însoțitoare, care confirmă legalitatea producerii/vinderii mărfii prezentate la Biroul

Vamal Chișinău.

Relatează că la 4 martie 2014, cu nr. 28/11-1927, ÎI „Cepoi Sergiu” a primit,

prin intermediul Oficiului Poștal, răspunsul Serviciului Vamal al RM la cererea

prealabilă prin care a fost informată că reprezentantul titularului de drept al mărcii

comerciale „Boss”, în conformitate cu prevederile art. 304 Cod vamal, a confirmat

prin scrisoarea nr. 898 din 12 februarie 2014 faptul că produsele reținute aduc

atingere drepturilor de proprietate intelectuală.

Evidențiază că autorul scrisorii nr. 898 din 12 februarie 2014 adresată

Serviciului Vamal al RM nu aduce nicio probă și nu încearcă să demonstreze prin

ce anume este încălcat dreptul de proprietate intelectuală.

Susține că nefiind de acord cu reținerea acestui produs, la 10 februarie 2014,

ÎI „Cepoi Sergiu” a înaintat la Biroul Vamal Chișinău și Serviciul Vamal al RM un

dezacord/cerere prealabilă prin care a solicitat să i se elibereze marfa reținută

ilegal, care nu este contrafăcută, argumentând inclusiv și prin faptul că anterior

parfumul de marca „BROSS COLLECTIONE” a mai fost importată în RM,

inclusiv de ÎI „Cepoi Sergiu” de la compania „Verona Product Professional” din

Polonia.

Menționează că în cererea de chemare în judecată, The HUGO BOSS Trade

Mark Management GmbH & Co.KG nu aduce nicio dovadă a faptului pretins că

inscripția „BROSS” ar fi identică sau similară cu inscripția „BOSS”.

Mai mult ca atât, pârâtul nu prezintă nicio mostră cu marca BOSS care ar

putea fi contrapusă produsului de marca „BROSS COLLECTIONE VITTORIO

BELLUCCI” pentru a putea determina deosebirile și/sau similitudinile acestora,

prin aceasta abuziv inducând în eroare atât organele vamale, cât și instanța de

judecată.

Subliniază că observând doar prezența literei „R” în cuvântul BROSS,

pârâtul nu a luat în vedere produsul contestat în ansamblul său, inclusiv denumirea

completă „BROSS COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI”, ambalajul, sticla și

forma acesteia, volumul, conținutul ș.a.

Notează că aranjarea literelor în cuvântul BROSS nu permite o confuzie a

acestuia cu cuvântul BOSS.

În acest sens, pârâtul nu a prezentat instanței, nicio expertiză a Centrului

Național de Terminologie referitor la identitatea ori similitudinea celor două mărci.

Consideră că pârâtul urma să probeze că marca BROSS reprezintă o

reproducere, imitație sau traducere a mărcii sale, precum și faptul că acesta ar crea

o confuzie în rândul consumatorilor.

Accentuează că însuși reprezentantul companiei The HUGO BOSS Trade

Mark Management GmbH & Co.KG, în cererea de chemare în judecată, a remarcat

că marca BOSS cu nr. 488013 este înregistrată în RM și se bucură de protecție pe

teritoriul acesteia pană pe data de 14 august 2014.

Prin urmare, la momentul pronunțării hotărârii instanței de fond,

1 decembrie 2014, marca BOSS nu se mai bucura de protecție pe teritoriul RM.

Indică că pârâtul de asemenea nu a probat și faptul în ce mod

comercializarea de către importator a parfumului „BROSS COLLECTIONE

6

VITTORIO BELLUCCI” aduce atingere intereselor legale ale deținătorului

dreptului de proprietate intelectuală asupra mărcii BOSS și care este gradul de

confuzie a consumatorului atunci când acesta alege între mărcile BOSS și BROSS.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 172, 173 CPC, art. 304,

307 Cod vamal.

Solicită respingerea cererii de chemare în judecată depusă de compania The

HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG, constatarea faptului că

mărfurile cu marca „BROSS COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI” nu aduc

atingere drepturilor de proprietate intelectuală deținute de compania THE HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG asupra mărcii BOSS, încasarea

pagubei materiale suportate de importator în sumă de 6600 lei în legătură cu

expirarea termenului de valabilitate a 330 bucăți de parfum „BROSS

COLLECTIONE VITTORIO BELLUCCI”, mărfuri reținute ilegal de organele

vamale, precum și a pagubelor materiale suportate pentru achitarea costurilor

pentru serviciile de depozitare, conform calculelor, reieșind din costul de 4,70

lei/zi pentru 1 m.p. de suprafață, prevăzute de contractul de plasare a mărfurilor

sub regim de antrepozit vamal, precum și a pagubei morale în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 14 iulie 2017 a fost

admisă parțial acțiunea HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG.

A fost constatată încălcarea de către ÎI „Cepoi Sergiu” a dreptului de

proprietate intelectuală a HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG

asupra mărcii nr. 488013 BOSS prin contrafacerea mărfurilor reținute în baza

notificării nr. 711 din 31 ianuarie 2014 și anume 330 de parfumuri cu inscripția

BROSS.

A fost interzisă ÎI „Cepoi Sergiu” folosirea neautorizată prin acte de import

și comerț a mărfurilor 330 de parfumuri cu inscripția BROSS și obligată ÎI „Cepoi

Sergiu” să distrugă, pe cheltuiala sa, 330 de parfumuri cu inscripția BROSS

reținute în baza notificării nr. 711 din 31 ianuarie 2014.

A fost încasată de la ÎI „Cepoi Sergiu” în beneficiul HUGO BOSS Trade

Mark Management GmbH & Co.KG cu titlu de prejudiciu material suma de 6600

lei, cu titlu de prejudiciu moral suma de 6600 lei, cât și cheltuielile de judecată în

sumă de 12000 lei, iar în total suma de 25200 lei.

A fost obligată ÎI „Cepoi Sergiu” să publice, pe cheltuiala sa, dispozitivul

hotărârii în două publicații de circulație națională.

În rest, a fost respinsă cererea HUGO BOSS Trade Mark Management

GmbH & Co.KG privind obligarea Serviciului Vamal al RM să anuleze din oficiu

declarația vamală depusă de ÎI „Cepoi Sergiu”, să organizeze și coordoneze cu alte

instituții interesate (Ministerul Ecologiei, Ministerul Sănătății etc.) distrugerea

produselor contrafăcute importate de ÎI „Cepoi Sergiu”, ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea reconvențională a ÎI „Cepoi Sergiu” ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 8 februarie 2018 a fost respins

apelul declarat de ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Anatolie Ceachir și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 21 mai 2018, ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Anatolie

Ceachir a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 februarie

7

2018, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, prin care să fie respinsă acțiunea The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG și admisă cererea

reconvențională a ÎI „Cepoi Sergiu”.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală, nemotivată și pasibilă casării.

Accentuează că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că ÎI „Cepoi

Sergiu” importă produsele de parfumerie în baza contractului nr. MO 5/11/2012 de

la compania „Verona Product Professional” din Polonia. Produsele de parfumerie

marca „VITTORIO BELLUCCI” cu denumirea BROSS sunt comercializate atât în

Polonia, cât și în alte state comunitare.

Cu toate aceste, nu există un litigiu dintre „BROSS COLLECTIONE

VITTORIO BELLUCCI” și The HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH &

Co.KG, în care ultima ar fi obținut câștig de cauză.

Evidențiază că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de

expertiza Centrului Național de Terminologie cu referire la similitudinea și

identitatea acestor două semne, având un grad de similitudine, însă potrivit

expertizei acestea nefiind identice.

Consideră că nu au fost aduse argumente care cu certitudine ar duce la

constatarea existenței riscului de confuzie între aceste două mărci, cât și a faptului

de existență a condițiilor de prejudiciere a imaginii, nu au fost aduse nici probe cu

privire la existența unui conflict între HUGO BOSS și BROSS.

Notează că decizia instanței de apel din 8 februarie 2018 este neîntemeiată,

luând în considerare și faptul că mărcile sunt distincte, fără existența riscului de

confuzie și asociere a produselor sau confundare a acestora.

În acest sens, menționează că potrivit informației din baza de date Romarin,

marca „VITTORIO BELLUCCI” este înregistrată conform clasificării

internaționale a produselor și serviciilor (CIPS), IR 015195191 din 27 iunie 2016.

La fel, nu pot fi confundate și din cauza ambalajelor acestora, care se

diferențiază prin culoare și prin font-ul textului.

Remarcă că argumentul instanței în sensul că se constată încălcarea de către

ÎI „Cepoi Sergiu” cu bună știință, a dreptului de proprietate intelectuală a The

HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH & Co. KG asupra mărcii BOSS

prin contrafacerea produselor, este unul nemotivat, or lipsește vreo expertiză sau

constatare tehnico-științifică care ar constata de fapt contrafacerea produselor.

Având în vedere prevederile art. 148 alin. (1) CPC, rezumă că reprezentantul

intimatului nu a prezentat dovezi sau vreo probă în acest sens instanței, prin

urmare, atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu aveau dreptul să invoce

argumentele neprobate, neverificate.

Consideră că instanța de apel a neglijat prevederile art. 148 alin. (1) CPC.

Afirmă că instanțele de judecată incorect au constatat în pct. 13 a hotărârii,

precum că din conținutul împuternicirii reiasă că The HUGO BOSS Trade Mark

Management GmbH & Co.KG, a autorizat să furnizeze asistență juridică ÎCS

„Turcu & Turcu” SRL, dar nu este clar în conformitate cu care acte a avut

împuterniciri avocatul Dorian Chiroșca să reprezinte compania The HUGO BOSS

8

Trade Mark Management GmbH & Co.KG, dacă mandatul nr. 0189375 din 21

februarie 2014 este expirat și la fel nu se regăsesc împuternicirile The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG pentru prezenta cauză, conform

prevederilor art. 80, 81 CPC.

Evidențiază că procura din 06 ianuarie 2016 nu corespunde cerințelor legale,

nu este tradusă în limba în care se duce procesul, la fel este o fotocopie

neautentificată în modul legal, împuternicirile reprezentate prin actele prezentate

de către ÎCS „Turcu & Turcu” SRL expiră pentru avocatul Dorian Chiroșca la data

de 20 iunie 2016, fapt ce indică că instanța de fond urma să verifice împuternicirile

reale ale participanților la proces.

Indică că deși au fost invocate aceste argumente în instanțele de judecată,

instanța de apel nici nu a motivat acest argument în soluția sa.

Subliniază că la materialele dosarului nu se regăsește vreun act legal

(procură autentificată, mandatul avocatului contrasemnat de către intimat,

împuternicirile etc.) al companiei The HUGO BOSS Trade Mark Management

GmbH & Co.KG să-l împuternicească pe avocatul Dorian Chiroșca ca reprezentant

procedural pe cauza dată.

Obiectează că actele prezentate precum că ÎCS „Turcu & Turcu” SRL îl

împuternicește pe avocatul Dorian Chiroșca care au expirat la data de 20 iunie

2016, nu confirmă că ÎCS „Turcu & Turcu” SRL este reprezentantul oficial sau

careva acte ce ar confirma dreptul de a reprezenta compania The HUGO BOSS

Trade Mark Management GmbH & Co.KG pe teritoriul RM și în prezenta cauză.

Declară că contrar prevederilor art. 253 Cod civil, urma să fie o procură de

substituire, fapt ce lipsește în pricina dată, deși ÎI „Cepoi Sergiu” a menționat acest

moment important, iar instanța de apel nici nu s-a expus la acest temei.

Consideră că instanțele de judecată urmau să verifice și/sau să propună

intimatului de a prezenta actele de constituire a The HUGO BOSS Trade Mark

Management GmbH & Co.KG, sediul, adresa juridică, reprezentantul legal al

acestora.

Având în vedere prevederile art. 6 și 61 alin. (2) din Legea privind protecția

mărcilor, afirmă că instanța de judecată nu a stabilit și faptul dacă The HUGO

BOSS Trade Mark Management GmbH & Co.KG este titularul mărcii „BOSS”.

Subliniază că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat principiul

imparțialității, principiul egalității părților, cât și principiul legalității, prin urmare

fiind încălcat art. 6 CEDO.

La 4 iulie 2018, The HUGO BOSS Trade Mark Management GmbH &

Co.KG, reprezentată de avocatul Dorian Chiroșca a depus referință la cererea de

recurs declarată de ÎI „Cepoi Sergiu”, solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 7 martie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 217 vol. II), însă careva date care ar indica la recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

9

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 21 mai 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Cepoi Sergiu”,

reprezentată de avocatul Anatolie Ceachir nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Anatolie Ceachir, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de ÎI „Cepoi Sergiu”, reprezentată de avocatul Anatolie

Ceachir ca inadmisibil.

10

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Cepoi Sergiu”, reprezentată

de avocatul Anatolie Ceachir se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

11