2ac-116/18 — Anularea mărcii nationale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea mărcii nationale
- Temei legal
- Conflict de competentă
2ac-116/18 — Anularea mărcii nationale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ac–116/18 Î N C H E I E R E 31 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând conflictul de competență jurisdicțională dintre Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) și Curtea de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale, c o n s t a t ă: La 20 martie 2015, GSH Trademarks Limited reprezentată de avocatul Chetraru Dragoș și mandatarul autorizat Tatiana Simanenkova, s-a adresat la Curtea de Apel Chișinău cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale.
Potrivit Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor cererea de chemare în judecată înaintată de GSH Trademarks Limited, la 30 martie 2015, a fost redistribuită automat-aleatoriu Judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae Craiu. La 11 mai 2016, în legătură cu faptul că, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 80 din 27 aprilie 2016, Judecătorul Nicolae Craiu a fost numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, cererea de chemare în judecată înaintată de GSH Trademarks Limited a fost redistribuită automat- aleatoriu Judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat.
Potrivit Programului Integrat de Gestionare, la 24 martie 2017, în baza încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 decembrie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de GSH Trademarks Limited a fost redistribuită automat- aleatoriu Judecătorului Domnica Manole, iar la 31 octombrie 2017, în baza încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de GSH Trademarks Limited fost redistribuită automat-aleatoriu Judecătorului Iulia Cimpoi. Prin încheierea din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă strămutarea spre examinare a cererii de chemare în judecată înaintată de GSH 1 Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale, după competență la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).
Prin încheierea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a fost suspendată examinarea cauzei și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că competentă de examinarea cererii de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale este Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) unde urmează a fi remisă, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9) al Codului de procedură civilă, conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac. Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă, instanțele judecătorești judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competența altor organe.
Instanțele judecătorești judecă cauzele cu participarea organizațiilor și cetățenilor din Republica Moldova, a cetățenilor străini, apatrizilor, organizațiilor străine, organizațiilor cu capital străin, organizațiilor internaționale dacă prin lege sau prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu este stabilită competența instanțelor judecătorești străine sau a altor organe. Articolul 331 al Codului de procedură civilă expres prevede că judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, în redacția în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată, litigiile care apăreau la aplicarea prezentei legi se soluționau de Comisia de contestații a AGEPI, de Curtea de Apel Chișinău sau de un arbitraj specializat, iar potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) al Codului de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.
Astfel, în opinia Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) deși ulterior a fost modificat art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, fiind stabilită competența jurisdicțională în materia respectivă a judecătoriilor, reținându-se prevederile art. 43 alin. (1) al Codului de procedură civilă, cauza urmează a fi 2 examinată în continuare de către Curtea de Apel Chișinău. În context, art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, în vigoare la momentul actual, prevede că litigiile care apar la aplicarea prezentei legi se soluționează de Comisia de contestații a AGEPI, de judecătoria în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI sau de un arbitraj specializat. Colegiul atestă că în speță Codul de procedură civilă și Legea privind protecția mărcilor promovează soluții diferite în materie de competență jurisdicțională.
Conform art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială, iar potrivit art. 7 alin. (3) al aceleiași legi, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4). În conformitate cu art. 12 alin. (2) al Codului de procedură civilă, dacă, la judecarea pricinii civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanța aplică normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.
Având în vedere că art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor a fost modificat prin Legea nr. 162 din 30 iulie 2015 și este o Lege ulterioară Codului de procedură civilă, precum și faptul că în ceea ce ține competența jurisdicțională, este o lege specială față de Codul de procedură civilă, urmează a fi aplicate prevederile Legii privind protecția mărcilor, care stabilește competența jurisdicțională a judecătoriei în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI. Totodată, în conformitate cu art. 32 alin. (1) al Codului de procedură civilă, nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență pricina respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.
Având în vedere că Curtea de Apel Chișinău nu este competentă să examineze în primă instanță litigiile care apar la aplicarea Legii privind protecția mărcilor, cererea de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale urmează a fi remisă spre judecare la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani).
În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9), art. 269-270 al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se constată competența Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), la judecarea cauzei civile depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a 3 Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale. Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale, se remite spre judecare în fond la Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.