2ac-116/18 — Anularea mărcii nationale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea mărcii nationale
- Temei legal
- Conflict de competentă
2ac-116/18 — Anularea mărcii nationale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ac–116/18
Î N C H E I E R E
31 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând conflictul de competență jurisdicțională dintre Judecătoria
Chișinău (sediul Rîșcani) și Curtea de Apel Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks
Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din
drepturi asupra mărcii naționale,
c o n s t a t ă:
La 20 martie 2015, GSH Trademarks Limited reprezentată de avocatul
Chetraru Dragoș și mandatarul autorizat Tatiana Simanenkova, s-a adresat la
Curtea de Apel Chișinău cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL
„Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății
Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra
mărcii naționale.
Potrivit Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor cererea de chemare în
judecată înaintată de GSH Trademarks Limited, la 30 martie 2015, a fost
redistribuită automat-aleatoriu Judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nicolae
Craiu.
La 11 mai 2016, în legătură cu faptul că, prin Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 80 din 27 aprilie 2016, Judecătorul Nicolae Craiu a fost
numit în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, cererea de chemare în
judecată înaintată de GSH Trademarks Limited a fost redistribuită automat-
aleatoriu Judecătorului Curții de Apel Chișinău, Nina Cernat.
Potrivit Programului Integrat de Gestionare, la 24 martie 2017, în baza
încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 decembrie 2016, cererea de chemare în
judecată înaintată de GSH Trademarks Limited a fost redistribuită automat-
aleatoriu Judecătorului Domnica Manole, iar la 31 octombrie 2017, în baza
încheierii Curții de Apel Chișinău din 06 septembrie 2017, cererea de chemare în
judecată înaintată de GSH Trademarks Limited fost redistribuită automat-aleatoriu
Judecătorului Iulia Cimpoi.
Prin încheierea din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă
strămutarea spre examinare a cererii de chemare în judecată înaintată de GSH
1
Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de
Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la
decăderea din drepturi asupra mărcii naționale, după competență la Judecătoria
Chișinău (sediul Rîșcani).
Prin încheierea din 20 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a
fost suspendată examinarea cauzei și s-a transmis dosarul Curții Supreme de
Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că competentă de examinarea
cererii de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL
„Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății
Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra
mărcii naționale este Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) unde urmează a fi
remisă, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9) al Codului de procedură civilă,
conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de
aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de
apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de competență
soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o
încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.
Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă,
instanțele judecătorești judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor
fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor,
libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea
nu prevede competența altor organe.
Instanțele judecătorești judecă cauzele cu participarea organizațiilor și
cetățenilor din Republica Moldova, a cetățenilor străini, apatrizilor, organizațiilor
străine, organizațiilor cu capital străin, organizațiilor internaționale dacă prin lege
sau prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu este
stabilită competența instanțelor judecătorești străine sau a altor organe.
Articolul 331 al Codului de procedură civilă expres prevede că judecătoriile
examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede
altfel.
Conform art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, în redacția în
vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată, litigiile care apăreau la
aplicarea prezentei legi se soluționau de Comisia de contestații a AGEPI, de Curtea
de Apel Chișinău sau de un arbitraj specializat, iar potrivit prevederilor art. 3 alin.
(1) al Codului de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale
civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau
executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe),
precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.
Astfel, în opinia Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) deși ulterior a fost
modificat art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, fiind stabilită
competența jurisdicțională în materia respectivă a judecătoriilor, reținându-se
prevederile art. 43 alin. (1) al Codului de procedură civilă, cauza urmează a fi
2
examinată în continuare de către Curtea de Apel Chișinău.
În context, art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor, în vigoare la
momentul actual, prevede că litigiile care apar la aplicarea prezentei legi se
soluționează de Comisia de contestații a AGEPI, de judecătoria în a cărei
jurisdicție este sediul AGEPI sau de un arbitraj specializat.
Colegiul atestă că în speță Codul de procedură civilă și Legea privind
protecția mărcilor promovează soluții diferite în materie de competență
jurisdicțională.
Conform art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative, normele
juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi
sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală
și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică
norma specială, iar potrivit art. 7 alin. (3) al aceleiași legi, în cazul în care între
două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică
prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor
prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).
În conformitate cu art. 12 alin. (2) al Codului de procedură civilă, dacă, la
judecarea pricinii civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu
corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară,
instanța aplică normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică
superioară.
Având în vedere că art. 83 alin. (1) din Legea privind protecția mărcilor a fost
modificat prin Legea nr. 162 din 30 iulie 2015 și este o Lege ulterioară Codului de
procedură civilă, precum și faptul că în ceea ce ține competența jurisdicțională,
este o lege specială față de Codul de procedură civilă, urmează a fi aplicate
prevederile Legii privind protecția mărcilor, care stabilește competența
jurisdicțională a judecătoriei în a cărei jurisdicție este sediul AGEPI.
Totodată, în conformitate cu art. 32 alin. (1) al Codului de procedură civilă,
nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei
sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență pricina respectivă
este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. Având în
vedere că Curtea de Apel Chișinău nu este competentă să examineze în primă
instanță litigiile care apar la aplicarea Legii privind protecția mărcilor, cererea de
chemare în judecată depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL
„Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății
Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra
mărcii naționale urmează a fi remisă spre judecare la Judecătoria Chișinău (sediul
Rîșcani).
În conformitate cu art. 44 alin. (3) și alin. (9), art. 269-270 al Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se constată competența Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), la judecarea
cauzei civile depusă de GSH Trademarks Limited împotriva SRL „Biopetrol”,
intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății Intelectuale a
3
Republicii Moldova cu privire la decăderea din drepturi asupra mărcii naționale.
Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de GSH Trademarks
Limited împotriva SRL „Biopetrol”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru
Protecția Proprietății Intelectuale a Republicii Moldova cu privire la decăderea din
drepturi asupra mărcii naționale, se remite spre judecare în fond la Judecătoria
Chișinău (sediul Rîșcani)
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
4