2ra-763/18 — Protectia mărcii

Dosarul nr. 2ra-763/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – A. Miron Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 10 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de The adidas International Marketing B.V.

către Hirstioagă Cristina cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra mărcii comerciale, interzicerea folosirii mărcii comerciale, obligarea de a distruge produsele, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017, c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2015, The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Dorian Chiroșca, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Hirstioagă Cristina, solicitând: constatarea faptului că produsele inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International Marketing B.V., comercializate de Hirstioagă Cristina în buticul amplasat în Piața Centrală, încalcă drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcilor; interzicerea folosirii neautorizate de către Hirstioagă Cristina, prin acte de comerț (import/ export, distribuție și orice alt act comercial), a mărfurilor cu mărcile The adidas International Marketing B.V.; obligarea pârâtei să distrugă pe cont propriu produsele aflate în buticul din Piața Centrală, administrat de Hirstioagă Cristina;

obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale în mărime de 110 000 lei și a despăgubirilor morale mărime de 110 000 lei; obligarea pârâtei de a publica în presă, pe cont propriu, dispozitivul hotărârii judecătorești în două publicații de circulație națională; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor în sumă de 2 500 lei 1 pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a faptelor și stărilor de fapt și plata onorariului avocatului în cuantum de 25 000 lei. În motivarea cererii The adidas International Marketing B.V. a indicat că, dispune de câteva mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special marca verbală ADIDAS cu nr. 487580 și marca figurativă cu nr. 836756. Prin multitudinea de produse de bună calitate, destinate unor categorii diverse ale publicului consumator, reclamanta ocupă printre primele locuri pe piața produselor de sport și igienă corporală, iar volumul său de activitate este în continuă creștere.

Pârâta Hirstioagă Cristina, care deține patenta de întreprinzător ce-i permite să practice activitatea de antreprenoriat, dispune de un butic amplasat în Piața Centrală din mun. Chișinău, situată pe str. M. Varlaam nr. 63. Pârâta a organizat comerțul cu amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei reclamante, fără a încheia cu reclamanta un contract de distribuție a produselor de marca ADIDAS, neavând niciodată relații comerciale cu The adidas International Marketing B.V. Potrivit reclamantei, Hirstioagă Cristina nu este la prima abatere de acest sens, or, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, Hirstioagă Cristina a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 97 Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2 000 lei.

Mărfurile ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul respectiv, Hirstioagă Cristina a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă marca ADIDAS. Astfel, la solicitarea reclamantei, executorul judecătoresc Catan Tatiana s-a deplasat la fața locului și a întocmit procesul-verbal nr. 129-4C/15 de constatare a faptelor și a stărilor de fapt, prin care se constată că în buticul administrat în baza patentei de întreprinzător, ce aparține pârâtei, se comercializează produse ce poartă marca ADIDAS.

Reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 16 alin. (1) al Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț (TRIPS) ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 218-XV din 01 iunie 2000, potrivit căruia titularul unei mărci de fabrică sau de comerț înregistrate va avea dreptul exclusiv de a împiedica orice terți acționând fără consimțământul său să utilizeze în cadrul operațiunilor comerciale semne identice sau similare pentru produse sau servicii identice sau similare celor pentru care marca de fabrică sau de comerț a fost înregistrată, în cazul în care o astfel de utilizare ar genera un risc de confuzie. În caz de folosință a unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumată.

Cu referire la norma citată, reclamanta susține că în incinta buticului administrat de Hirstioagă Cristina au fost depistate mai multe articole de îmbrăcăminte care poartă mărcile verbale și figurative ADIDAS, semne identice cu cele ale reclamantei.

Astfel, prin modalitatea respectivă de valorificare, se aduce o gravă atingere dreptului de proprietate intelectuală a companiei The adidas 2 International Marketing B.V., cererea de chemare în judecată fiind justificată potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor, deoarece, în principal, este folosit un semn identic cu marca protejată pentru produse identice cu cele pentru care marca a fost înregistrată (lit. a), iar în subsidiar, este folosit un însemn care, dată fiind identitatea ori similitudinea cu marca protejată ori dată fiind identitatea sau similitudinea produselor cărora li se aplică semnul cu produsele pentru care marca a fost înregistrată, produce în percepția publicului un risc de confuzie care include și riscul de asociere (lit. b). Mai mult, deoarece mărcile reclamantei au dobândit un renume în Republica Moldova, prin folosirea unor semne identice cu acestea fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului și cauzează titularului mărcii un prejudiciu, fapta pârâtei încadrându-se și în prevederile lit. (c) a art. 9 alin. (1) al Legii privind protecția mărcii.

În așa mod, identitatea sau similitudinea semnului folosit de Hirstioagă Cristina cu mărcile protejate, fiind examinat prin prisma art. 9 alin. (1) lit. b) al Legii privind protecția mărcii, se demonstrează prin faptul, că pe articolele de îmbrăcăminte și accesorii expuse spre comercializare se regăsesc în mod identic mărcile de renume aparținând reclamatei. Referitor la riscul de confuzie, reclamanta a susținut că Hirstioagă Cristina folosește mărcile The adidas International Marketing B.V. pentru același tip de produse, și anume articolele de îmbrăcăminte sport și accesorii. Astfel, acestea sunt de natură să sugereze existența unei legături comerciale între Hirstioagă Cristina și The adidas International Marketing B.V., concretizate în forma unui contract de licență sau orice alt tip de acord privind folosirea unei mărci, ceea ce nu există în realitate.

Respectiv, consumatorul are impresia că există cel puțin o autorizare a titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub aceleași mărci. Această confuzie aduce prejudicii însemnate titularului mărcii, consumatorul neavând posibilitatea de a distinge produsele și serviciile unui comerciant de cele ale altui comerciant. Consecința modalității respective de folosire a mărcilor The adidas International Marketing B.V. este diluarea mărcilor, ceea ce echivalează cu prejudicierea titularului, având în vedere că produse mai slabe din punct de vedere calitativ apar pe piață sub același semn. În așa mod, Hirstioagă Cristina profită de renumele mărcilor care aparțin reclamantei, fără a avea temei legitim în acest sens, obținând un profit în mod vădit ilicit, prin urmare singurul motiv este asocierea ilicită cu mărcile în cauză și atragerea clientelei.

Dat fiind faptul că reclamanta dispune pe teritoriul Republicii Moldova de drepturi exclusive asupra mărcilor verbale și figurative ADIDAS, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2) al Legii privind protecția mărcii, în aplicarea alin. (1) al aceluiași articol, titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acțiuni ale terților: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum și utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre 3 comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri și în publicitate.

Consideră The adidas International Marketing B.V. că, prin folosirea de către Hirstioagă Cristina, fără acordul său, a unor însemne identice cu mărcile înregistrate aparținând reclamantei pentru produse identice, se aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală a reclamantei. Atingerile se resimt și prin pierderile de ordin material și moral suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor despăgubiri reprezentând prejudiciile suferite de reclamantă ca urmare a actelor de contrafacere săvârșite de către pârâtă. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017, acțiunea înaintată de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, a fost respinsă cererea de apel declarată de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca incontestabil faptul că drepturile asupra unei mărci sunt protejate, iar titularul mărcii este în drept să ceară apărarea acestor drepturi prin intentarea uneia acțiuni civile în instanța de judecată. Însă, prin prisma prevederilor art. 71 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, acordarea despăgubirilor titularului mărcii este condiționată de mai mulți factori, în primul rând de faptul dacă dreptul asupra mărcii a fost încălcat cu bună-știință sau când pârâtul a avut motive rezonabile de a ști acest lucru.

De asemenea, acordarea despăgubirilor este condiționată și de consecințele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pârât. La fel, instanța de apel a considerat drept declarative alegațiile apelantei referitor la faptul că mărfurile realizate de intimată la piață conțin semne identice celor pentru care a fost înregistrată marca ADIDAS și că o astfel de utilizare generează un risc de confuzie. Or, faptul că produsele cu marca originală ADIDAS se comercializează în magazine, dar nu la piață, este unanim cunoscut, fiind de notorietate publică și, prin prisma art. 123 alin. (1) CPC, nu se mai cere a fi dovedit. În opinia instanței de apel, pentru a cere despăgubiri, apelanta urma să prezinte instanței dovezi că îmbrăcămintea, comercializată de intimată la Piața Centrală din mun.

Chișinău, este confundată cu îmbrăcămintea de marca originală ADIDAS, ori că există riscul unei atare confuzii. Reieșind din circumstanțele cauzei, existenta riscului de confuzie nici nu poate fi prezumată, deoarece locurile în care intimata comercializează mărfuri este diferit de locul în care se comercializează mărfurile cu marca originală ADIDAS. 4 La 29 decembrie 2017, The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 09 noiembrie 2017, fiind expediată participanților la proces la data de 06 decembrie 2017 (f. d. 125), însă la materialele cauzei nu există dovezi privind recepționarea acesteia de către părți.

Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 a fost depus la 29 decembrie 2017, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă 5 obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu 6