2ra-763/18 — Protectia mărcii

2ra-763/18 — Protectia mărcii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-763/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – A. Miron

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

Î N C H E I E R E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de The adidas International

Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de The adidas

International Marketing B.V. către Hirstioagă Cristina cu privire la constatarea

încălcării dreptului asupra mărcii comerciale, interzicerea folosirii mărcii

comerciale, obligarea de a distruge produsele, repararea prejudiciului material și

moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de The adidas International Marketing B.V.,

prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2015, The adidas International Marketing B.V., prin

intermediul avocatului Dorian Chiroșca, s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată către Hirstioagă Cristina, solicitând: constatarea faptului că produsele

inscripționate cu semnele identice cu mărcile companiei The adidas International

Marketing B.V., comercializate de Hirstioagă Cristina în buticul amplasat în Piața

Centrală, încalcă drepturile exclusive ale reclamantei asupra mărcilor; interzicerea

folosirii neautorizate de către Hirstioagă Cristina, prin acte de comerț (import/

export, distribuție și orice alt act comercial), a mărfurilor cu mărcile The adidas

International Marketing B.V.; obligarea pârâtei să distrugă pe cont propriu

produsele aflate în buticul din Piața Centrală, administrat de Hirstioagă Cristina;

obligarea pârâtei la plata despăgubirilor materiale în mărime de 110 000 lei și a

despăgubirilor morale mărime de 110 000 lei; obligarea pârâtei de a publica în

presă, pe cont propriu, dispozitivul hotărârii judecătorești în două publicații de

circulație națională; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor în sumă de 2 500 lei

1

pentru întocmirea procesului-verbal de constatare a faptelor și stărilor de fapt și

plata onorariului avocatului în cuantum de 25 000 lei.

În motivarea cererii The adidas International Marketing B.V. a indicat că,

dispune de câteva mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special

marca verbală ADIDAS cu nr. 487580 și marca figurativă cu nr. 836756. Prin

multitudinea de produse de bună calitate, destinate unor categorii diverse ale

publicului consumator, reclamanta ocupă printre primele locuri pe piața produselor

de sport și igienă corporală, iar volumul său de activitate este în continuă creștere.

Pârâta Hirstioagă Cristina, care deține patenta de întreprinzător ce-i permite să

practice activitatea de antreprenoriat, dispune de un butic amplasat în Piața Centrală

din mun. Chișinău, situată pe str. M. Varlaam nr. 63. Pârâta a organizat comerțul cu

amănuntul a articolelor de îmbrăcăminte sport care poartă mărcile companiei

reclamante, fără a încheia cu reclamanta un contract de distribuție a produselor de

marca ADIDAS, neavând niciodată relații comerciale cu The adidas International

Marketing B.V.

Potrivit reclamantei, Hirstioagă Cristina nu este la prima abatere de acest sens,

or, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, Hirstioagă

Cristina a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 97

Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 2 000 lei. Mărfurile

ridicate în cadrul controlului au fost supuse confiscării speciale. În dosarul

respectiv, Hirstioagă Cristina a recunoscut că vinde produse contrafăcute ce poartă

marca ADIDAS. Astfel, la solicitarea reclamantei, executorul judecătoresc Catan

Tatiana s-a deplasat la fața locului și a întocmit procesul-verbal nr. 129-4C/15 de

constatare a faptelor și a stărilor de fapt, prin care se constată că în buticul

administrat în baza patentei de întreprinzător, ce aparține pârâtei, se comercializează

produse ce poartă marca ADIDAS.

Reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 16 alin. (1) al

Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț

(TRIPS) ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 218-XV din 01 iunie 2000,

potrivit căruia titularul unei mărci de fabrică sau de comerț înregistrate va avea

dreptul exclusiv de a împiedica orice terți acționând fără consimțământul său să

utilizeze în cadrul operațiunilor comerciale semne identice sau similare pentru

produse sau servicii identice sau similare celor pentru care marca de fabrică sau de

comerț a fost înregistrată, în cazul în care o astfel de utilizare ar genera un risc de

confuzie. În caz de folosință a unui semn identic pentru produse sau servicii

identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumată.

Cu referire la norma citată, reclamanta susține că în incinta buticului

administrat de Hirstioagă Cristina au fost depistate mai multe articole de

îmbrăcăminte care poartă mărcile verbale și figurative ADIDAS, semne identice cu

cele ale reclamantei. Astfel, prin modalitatea respectivă de valorificare, se aduce o

gravă atingere dreptului de proprietate intelectuală a companiei The adidas

2

International Marketing B.V., cererea de chemare în judecată fiind justificată

potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 38-XVI privind protecția mărcilor, deoarece, în

principal, este folosit un semn identic cu marca protejată pentru produse identice cu

cele pentru care marca a fost înregistrată (lit. a), iar în subsidiar, este folosit un

însemn care, dată fiind identitatea ori similitudinea cu marca protejată ori dată fiind

identitatea sau similitudinea produselor cărora li se aplică semnul cu produsele

pentru care marca a fost înregistrată, produce în percepția publicului un risc de

confuzie care include și riscul de asociere (lit. b). Mai mult, deoarece mărcile

reclamantei au dobândit un renume în Republica Moldova, prin folosirea unor

semne identice cu acestea fără motive întemeiate, se profită de caracterul distinctiv

ori de renumele mărcii sau folosirea semnului și cauzează titularului mărcii un

prejudiciu, fapta pârâtei încadrându-se și în prevederile lit. (c) a art. 9 alin. (1) al

Legii privind protecția mărcii.

În așa mod, identitatea sau similitudinea semnului folosit de Hirstioagă

Cristina cu mărcile protejate, fiind examinat prin prisma art. 9 alin. (1) lit. b) al

Legii privind protecția mărcii, se demonstrează prin faptul, că pe articolele de

îmbrăcăminte și accesorii expuse spre comercializare se regăsesc în mod identic

mărcile de renume aparținând reclamatei.

Referitor la riscul de confuzie, reclamanta a susținut că Hirstioagă Cristina

folosește mărcile The adidas International Marketing B.V. pentru același tip de

produse, și anume articolele de îmbrăcăminte sport și accesorii. Astfel, acestea sunt

de natură să sugereze existența unei legături comerciale între Hirstioagă Cristina și

The adidas International Marketing B.V., concretizate în forma unui contract de

licență sau orice alt tip de acord privind folosirea unei mărci, ceea ce nu există în

realitate. Respectiv, consumatorul are impresia că există cel puțin o autorizare a

titularului pentru ca întreprinderea respectivă să comercializeze produse sub

aceleași mărci. Această confuzie aduce prejudicii însemnate titularului mărcii,

consumatorul neavând posibilitatea de a distinge produsele și serviciile unui

comerciant de cele ale altui comerciant. Consecința modalității respective de

folosire a mărcilor The adidas International Marketing B.V. este diluarea mărcilor,

ceea ce echivalează cu prejudicierea titularului, având în vedere că produse mai

slabe din punct de vedere calitativ apar pe piață sub același semn. În așa mod,

Hirstioagă Cristina profită de renumele mărcilor care aparțin reclamantei, fără a

avea temei legitim în acest sens, obținând un profit în mod vădit ilicit, prin urmare

singurul motiv este asocierea ilicită cu mărcile în cauză și atragerea clientelei.

Dat fiind faptul că reclamanta dispune pe teritoriul Republicii Moldova de

drepturi exclusive asupra mărcilor verbale și figurative ADIDAS, în conformitate cu

prevederile art. 9 alin. (2) al Legii privind protecția mărcii, în aplicarea alin. (1) al

aceluiași articol, titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acțiuni ale

terților: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum și utilizarea lui în

calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre

3

comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz,

oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor

sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri și în publicitate.

Consideră The adidas International Marketing B.V. că, prin folosirea de către

Hirstioagă Cristina, fără acordul său, a unor însemne identice cu mărcile înregistrate

aparținând reclamantei pentru produse identice, se aduce atingere dreptului de

proprietate intelectuală a reclamantei. Atingerile se resimt și prin pierderile de ordin

material și moral suferite, care nu pot fi compensate decât prin plata unor

despăgubiri reprezentând prejudiciile suferite de reclamantă ca urmare a actelor de

contrafacere săvârșite de către pârâtă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017,

acțiunea înaintată de The adidas International Marketing B.V., prin intermediul

avocatului Chiroșca Dorian, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017, a fost respinsă

cererea de apel declarată de The adidas International Marketing B.V., prin

intermediul avocatului Chiroșca Dorian, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 22 februarie 2017.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca incontestabil faptul că

drepturile asupra unei mărci sunt protejate, iar titularul mărcii este în drept să ceară

apărarea acestor drepturi prin intentarea uneia acțiuni civile în instanța de judecată.

Însă, prin prisma prevederilor art. 71 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind

protecția mărcilor, acordarea despăgubirilor titularului mărcii este condiționată de

mai mulți factori, în primul rând de faptul dacă dreptul asupra mărcii a fost încălcat

cu bună-știință sau când pârâtul a avut motive rezonabile de a ști acest lucru. De

asemenea, acordarea despăgubirilor este condiționată și de consecințele economice

negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe

nedrept de pârât.

La fel, instanța de apel a considerat drept declarative alegațiile apelantei

referitor la faptul că mărfurile realizate de intimată la piață conțin semne identice

celor pentru care a fost înregistrată marca ADIDAS și că o astfel de utilizare

generează un risc de confuzie. Or, faptul că produsele cu marca originală ADIDAS

se comercializează în magazine, dar nu la piață, este unanim cunoscut, fiind de

notorietate publică și, prin prisma art. 123 alin. (1) CPC, nu se mai cere a fi dovedit.

În opinia instanței de apel, pentru a cere despăgubiri, apelanta urma să

prezinte instanței dovezi că îmbrăcămintea, comercializată de intimată la Piața

Centrală din mun. Chișinău, este confundată cu îmbrăcămintea de marca originală

ADIDAS, ori că există riscul unei atare confuzii. Reieșind din circumstanțele

cauzei, existenta riscului de confuzie nici nu poate fi prezumată, deoarece locurile

în care intimata comercializează mărfuri este diferit de locul în care se

comercializează mărfurile cu marca originală ADIDAS.

4

La 29 decembrie 2017, The adidas International Marketing B.V., prin

intermediul avocatului Chiroșca Dorian, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de The adidas

International Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian,

neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al

aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 09 noiembrie 2017, fiind expediată participanților la proces la data de 06

decembrie 2017 (f. d. 125), însă la materialele cauzei nu există dovezi privind

recepționarea acesteia de către părți. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2017 a fost

depus la 29 decembrie 2017, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă,

acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă

5

obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări

esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de The adidas International Marketing B.V., prin

intermediul avocatului Chiroșca Dorian.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de The adidas International

Marketing B.V., prin intermediul avocatului Chiroșca Dorian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

6