2ra-1757/18 — inlaturarea obstacolelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1757/18 — inlaturarea obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2ra-1757/2018
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Martînenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc)
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Carolina Gonța și avocatul
Victor Constantinov,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica” împotriva Carolinei Gonța, intervenient accesoriu Primăria sat.
Ghidighici cu privire la înlăturarea obstacolelor și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 28 martie 2017 SA „Termoelectrica” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Carolinei Gonța, intervenient accesoriu Primăria sat. Ghidighici solicitând
obligarea pârâtei de a înlătura de pe rețelele termice, la distanța de cel puțin 2 metri de
la traseul termic, gardul din stâlpi de beton cu plasă metalică amplasat la marginea
terenului cu nr. cadastral xxxxx din xxxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată
compuse din taxa de stat în sumă de 100 de lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în urma unui control efectuat de
către reprezentanții SA „Termoelectrica” în xxxxx, mun. xxxxx, s-a constatat faptul
edificării unui gard din stâlpi de beton cu plasă metalică direct pe rețelele termice cu
diametrul de 133 mm. Gardul era edificat la marginea terenului cu nr. cadastral xxxxx,
ce aparține Carolinei Gonța. Prin amplasarea gardului în zona de protecție a
conductelor termice sunt încălcate prevederile art. 17 din Legea cu privire la energetică
nr. 1525 din 19.02.1998, art. 13 din Legea cu privire la energia termică și promovarea
cogenerării nr. 92 din 29 mai 2014 și pct. 40 din Regulamentul cu privire la furnizarea
și utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 434 din
09.04.1998.
Totodată, reclamantul a mai invocat că prin amplasarea gardului în zona de
protecție a rețelelor termice au fost încălcate și cerințele specificate în documentul
normativ NCM G.04.04:2014 „Rețelele termice”, aprobat prin ordinul Ministerului
Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nr.202 din 31.12.2014, care în tabelul A.2
„Distanțele pe orizontală de la construcțiile rețelelor termice” stabilește că distanța pe
orizontală de la rețelele termice subterane cu diametrul mai mic de 500 mm până la
construcții și instalații este necesară să fie nu mai mică de 2 metri. În cazul dat, gardul
se află direct pe rețelele termice, ceea ce exclude accesul reprezentanților și a tehnicii
1
întreprinderii energetice la rețelele inginerești (în vederea descoperirii, deservirii și
exploatării acestora). Ca urmare, în adresa pârâtei a fost expediată reclamația cu cerința
de înlăturare a gardului din zona de protecție a traseului termic, însă aceasta a refuzat
să se conformeze solicitărilor întreprinderii energetice.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a
fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de SA „Termoelectrica” împotriva
Carolinei Gonța, intervenient accesoriu Primăria sat. Ghidighici cu privire la
înlăturarea obstacolelor și compensarea cheltuielilor de judecată; s-a încasat de la SA
„Termoelectrica” în beneficiul Carolinei Gonța cheltuieli de judecată în sumă de 2500
de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3000 de lei.
Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de SA „Termoelectrica”; a fost casată hotărârea din 07 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care
acțiunea depusă de SA „Termoelectrica” a fost admisă: a fost obligată Carolina Gonța
de a înlătura de pe rețelele termice, la distanța de cel puțin 2 metri de la traseul termic,
gardul din stâlpi de beton cu plasă metalică, amplasat la marginea terenului cu nr.
cadastral xxxxx din xxxxx, mun. xxxxx; au fost încasate de la Carolina Gonța în
beneficiul SA „Termoelectrica” cheltuieli de judecată în sumă de 175 de lei.
Pentru a concluziona astfel instanța de apel a constatat că prin amplasarea gardului
din stâlpi de beton cu plasă metalică direct pe rețelele termice cu diametrul de 133 mm,
se limitează accesul reprezentanților și a tehnicii întreprinderii energetice la rețelele
inginerești, pentru deservirea și exploatarea acestora.
La 11 iulie 2018 Carolina Gonța și avocatul Victor Constantinov au declarat
recurs împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând
casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este neîntemeiată și
urmează a fi casată, deoarece în cadrul judecării cauzei nu au fost pe deplin constatate
și elucidate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, iar normele
de drept material și de drept procedural au fost aplicate eronat.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 25 aprilie 2018, iar Carolina Gonța și
avocatul Victor Constantinov au declarat recurs la 11 iulie 2018.
Materialele dosarului atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 07
iunie 2018 (f.d. 141) și recepționată de recurentă la 26 iunie 2018, conform copiei
plicului poștal anexat (f.d. 150).
Astfel, recursul declarat se consideră a fi în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Carolina Gonța și avocatul Victor
Constantinov, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
2
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Gonța și avocatul Victor
Constantinov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)
Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei
cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din
recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
3
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Carolina Gonța și avocatul Victor
Constantinov.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Carolina Gonța și avocatul Victor
Constantinov împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
4