2r-759/18 — constatarea faptului incalcarii dreptului de folosire a retelei de apeduct, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2r-759/2018

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (A. Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Vera Pușcaș reprezentată de avocatul Ion

Negura,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Pușcaș

împotriva Asociației Obștești „Izvoraș” privind constatarea faptului încălcării

dreptului de folosire a rețelei de apeduct, repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2018, prin care s-a

respins cererea de repunere în termen și s-a restituit cererea de apel depusă de către

Vera Pușcaș,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2016 Vera Pușcaș, reprezentată de avocatul Ion Negura, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Asociației Obștești „Izvoraș” privind

înlăturarea obstacolelor de folosire a rețelei de apeduct, obligarea reconectării la

rețeaua de apeduct, încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

În procesul examinării cauzei Vera Pușcaș, reprezentată de avocatul Ion

Negura, a depus cerere de chemare în judecată concretizată prin care a solicitat

constatarea faptului încălcării dreptului de folosire a rețelei de apeduct în vederea

aprovizionării cu apă potabilă a casei de locuit individuale situată în xxxxxxx care-

i aparține cu drept de proprietate, încasarea prejudiciului moral în mărime de

50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea depusă de avocatul Ion Negura în interesele Verei Pușcaș împotriva

Asociației Obșești „Izvoraș” cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins

ca neîntemeiată.

La 27 aprilie 2018 Vera Pușcaș reprezentată de avocatul Ion Negura a declarat

apel împotriva hotărârii din 19 martie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

solicitînd repunerea în termen a apelului și casarea integrală a hotărîrii instanței de

fond cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acțiunii.

1

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de

Vera Pușcaș ca fiind depusă tardiv.

La 27 iulie 2018 Vera Pușcaș reprezentată de avocatul Ion Negura, a declarat

recurs împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd

admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu restituirea spre rejudecare a

cauzei.

În motivarea recursului s-a indicat că la data de 25 aprilie 2018, nefiind de

acord cu hotărîrea instanței de fond, a fost depusă cerere de apel nemotivată

solicitînd repunerea în termen a apelului, scutirea de la plata taxei de stat, casarea

integrală a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere

integrală a acțiunii.

A menționat că a contestat hotărîrea primei instanțe în termen de 5 zile de la

data cînd a aflat despre existența acesteia și anume la 20 aprilie 2018.

Consideră că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia de a respinge cererea

privind repunerea în termen a cererii de apel or, avocatul Ion Negura nu a cunoscut

și nici nu a putut să cunoască despre faptul că a fost emisă hotărîrea la 19 martie

2018, așa cum acesta nu a fost citat în ședința de judecată. La ultima ședință de

judecată la care a fost prezent avocatul, au avut loc susținerile verbale și urma să

fie pronunțată hotărîrea, însă instanța de fond a reluat examinarea cauzei în fond și

a stabilit o altă ședință de judecată.

Astfel, la 20 aprilie 2018 recepționînd hotărîrea primei instanțe a contestat-o

în termen de 5 zile de la comunicare, fapt pentru care a și solicitat repunerea în

termen a cererii de apel.

Consideră că prin restituirea cererii de apel, recurentei Vera Pușcaș se încalcă

drepturile și libertățile fundamentale, dreptul la apărare, dreptul la un proces

echitabil și acces liber la justiție.

A menționat că încheierea din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost

recepționată la data de 20 iulie 2018 din care motiv a depus recursul la 27 iulie

2018.

În conformitate cu art.425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea instanței de apel a fost pronunțată

la 27 iunie 2018 și expediată participanților la proces la 12 iulie 2018, însă date

referitor la recepționarea de către părți a încheierii la materialele cauzei lipsesc,

respectiv recursul declarat la 27 iulie 2018 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art.426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinînd recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art.427 lit.a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

2

În conformitate cu art.362 alin.(1) Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art.113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit

de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Din actele cauzei s-a stabilit că la examinarea cauzei în prima instanță

reclamanta Vera Pușcaș a fost reprezentată de avocatul Ion Negura, ambii fiind

citați legal în ședințele de judecată, avocatul participând nemijlocit în ședințele de

judecată din 16 septembrie 2016, 15 iunie 2017, 02 noiembrie 2017, 17 noiembrie

2017 (f.d.26-27, 52, 57-58,67-68, 71, 74-75, 78, 89-92, 96-97), iar la data de 19

martie 2018 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul

Central. La 05 aprilie 2018 copia dispozitivului hotărîrii a fost expediat în adresa

reclamantei Vera Pușcaș și a avocatului Ion Negura, fapt confirmat prin scrisoarea

de însoțire nr.5150-51 (f.d.103).

Așa fiind, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 20 martie

2018, ziua imediat următoare datei cînd a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

primei instanțe și a expirat la data de 18 aprilie 2018, aceasta fiind ultima zi de

depunere a apelului.

Contrar normelor procedurale enunțate mai sus, cererea de apel împotriva

hotărârii primei instanțe a fost depusă de recurentă și înregistrată abia la 27 aprilie

2018 (f.d.104-105), respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art.362 alin.(1)

Cod de procedură civilă.

Vera Pușcaș odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe

nu a prezentat careva probe în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului

procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

Potrivit art.116 alin.(1), (2) și (3) din Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care

efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea

lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Astfel, argumentele recurentei, precum că nu a avut posibilitate de a declara

apel în termen, deoarece hotărârea primei instanțe a fost emisă în lipsa unui

participant la proces, instanța de recurs le consideră declarative și fără suport legal,

în cazul în care termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul

comunicării dispozitivului hotărârii sau de la data comunicării hotărârii motivate,

dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului este cert că atît Vera Pușcaș,

cît și avocatul Ion Negura, au fost înștiinați legal și au cunoscut despre examinarea

3

cauzei, inclusiv pentru ședința de judecată din 19 martie 2018, fapt confirmat prin

avizul de recepție a citației (f.d. 96-97).

Prin urmare, instanța de apel corect a notat că, apelantul nu a motivat

necesitatea repunerii în termen a cererii de apel, motivele omiterii termenului de

contestare a hotărârii judecătorești or, simpla invocare de repunere în termen a

cererii nu este suficientă pentru a admite cerința dată.

La caz, Colegiul consideră necesar a menționa că, adresând cerere de chemare

în judecată și fiind cunoscută despre data, ora, locul ședințelor de judecată, Vera

Pușcaș și avocatul Ion Negura, care o reprezenta, urmau să întreprindă toate

măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (Van Ham versus

Germany nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de protejare a drepturilor sale de

acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt care a fost ignorat și a

generat omiterea fără motive a termenului prevăzut pentru depunerea apelului.

Mai mult ca atât, potrivit art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, participanții

la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi

dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Instanța de apel întemeiat a conchis asupra necesității respingerii cerinței de

repunere în termen a cererii de apel, în cazul în care nu au fost prezentate motive

întemeiate pentru repunerea în termen.

Soluția de respingere a cererii de repunere în termen este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și în așa mod ar implica încălcarea principiului securității

raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie

2008), Curtea Europeană a notat că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele

Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova, Melnic vs Moldova, în care s-a menționat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către părți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat

dreptul la un proces echitabil.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru

care au acceptat repunerea în termen. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui

să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în

principiul autorității de lucru judecat.

4

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis

încheierea din 27 iunie 2018, deoarece apelantul nu și-a exercitat fără motive

întemeiate drepturile sale procedurale, iar în consecință Curtea de Apel Chișinău a

curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile

art. 10 alin.1-3) Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale

sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care

survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de

activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea

actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în

termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul

îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea

amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele indicate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Vera Pușcaș reprezentată de avocatul Ion

Negura.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2018 în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Pușcaș împotriva

Asociației Obștești „Izvoraș” privind constatarea faptului încălcării dreptului de

folosire a rețelei de apeduct, repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5