3ra-996/18 — recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea furnizării informației

3ra-996/18 — recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea furnizării informației (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-996/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

ÎNCHEIERE

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul național de patrulare al

Inspectoratului General al Poliției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Microcell” împotriva Inspectoratului național de patrulare al

Inspectoratului General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și

obligarea furnizării informației,

împotriva deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Inspectoratul național de patrulare al Inspectoratului General

al Poliției și menținută hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 23 august 2017, SRL „Microcell” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului național de patrulare al IGP cu privire la recunoașterea

ilegalității refuzului și obligarea furnizării informației.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 14 aprilie 2011, în urma petrecerii

unei licitații, a primit în arendă de la Primăria mun. Chișinău în baza contractului nr.

5712/2011 terenul cu suprafața de 0,1234 ha din mun. Chișinău, str. Zimbrului, pe un

termen de 15 ani, cu scopul construirii unui centru de agrement cu săli sportive și

cafenea. În scopul demarării lucrărilor de construcție pe lotul dat, a dobândit toate

documentele necesare și anume: certificatul de urbanism nr. 628/14, prescripția și

autorizația pentru efectuarea tăierilor în terenurile împădurite eliberate de Inspectoratul

Ecologic de Stat, autorizație de construire nr. 383-c/16 cu planul șantierului de

construcție, planul de organizare a șantierului de lucru și amplasarea gardului de

protecție pe teren, coordonat cu Direcția generală transport public și căi de comunicații,

care a eliberat permisul nr. 406.

1

SRL „Microcell” a menționat că în noaptea de 11 mai 2017 spre 12 mai 2017, pe

lotul arendat au fost parcate neregulamentar și în mod samavolnic trei camioane de mare

tonaj de model „Mercedes Ateco”, „Iveco” și „Kamaz”, care blocau accesul pe teren, iar

în centrul lotului erau parcate două microbuze de model „Mercedes Sprinter” și

„Volkswagen”. Imediat a fost contactat serviciul 902, fiind redirecționați spre

Inspectoratul național de patrulare al IGP, colaboratorii căruia au venit la fața locului și

au scos plăcuțele de înmatriculare la toate cele cinci unități de transport. În aceeași zi a

fost solicitată intervenția echipajului 902, iar inspectorul de sector Mardare A. din cadrul

SP nr. 2 al IP Rîșcani a întocmit un proces-verbal de constatare.

Reclamanta a susținut că după constatarea situației de fapt și efectuarea pozelor

mijloacelor de transport parcate neregulamentar, administratorul societății Cristian

Șipitca s-a deplasat la Inspectoratul de Poliție Rîșcani și a depus o plângere, solicitând

stabilirea proprietarilor și/sau a persoanelor care au parcat mijloacele de transport, cu

evacuarea acestora de pe lotul arendat. La data de 23 mai 2017, din contul SRL

„Microcell” și cu ajutorul angajaților Inspectoratului național de patrulare al IGP,

accesul la lotul de pe str. Zimbrului, mun. Chișinău, a fost deblocat parțial, camioanele

fiind tractate și parcate paralel cu terenul, fapt protocolat de către un colaborator din

cadrul IP Rîșcani, iar microbuzele au rămas în continuare parcate neregulamentar pe

teren.

SRL „Microcell” a afirmat că ulterior, în noaptea de 24 mai 2017 spre 25 mai 2017,

în fața lotului de teren pe întreaga lungime din nou a fost parcat un camion de mare tonaj

de model „Mercedes Actros” fără numere de înmatriculare, precum și un microbuz de

model „Fiat Ducato” cu numere de înmatriculare românești. Astfel, la data de 25 mai

2017 la fața locului a fost solicitată intervenția Inspectoratului național de patrulare și a

polițistului de sector din cadrul IP Rîșcani. În aceeași zi a fost depusă o nouă plângere cu

un conținut asemănător celei din 12 mai 2017, prin care s-a solicitat stabilirea

proprietarilor unităților de transport cu evacuarea acestora. Consideră că toate aceste

acțiuni au avut de fapt un singur scop – de intimidare și de a împiedica desfășurarea

lucrărilor de construcție pe terenul arendat.

Reclamanta a indicat că la 03 iunie 2017, microbuzele de model „Mercedes

Sprinter” și „Volkswagen”, camionul de mare tonaj de model „Mercedes Acrtros” fără

numere de înmatriculare și microbuzul de model „Fiat Ducato” cu numere de

înmatriculare românești, au fost evacuate în mod benevol. În consecință, în perioada 11

mai 2017 – 03 iunie 2017 lucrările de construcție nu au putut fi demarate, fapt care a

cauzat societății prejudiciu material, generând și încălcarea termenelor preconizate

pentru efectuarea lucrărilor de construcție.

SRL „Microcell” a reiterat că prin cererile din 12 mai 2017 și 25 mai 2017, a

solicitat Inspectoratului național de patrulare și Inspectoratului de poliție Rîșcani

stabilirea proprietarilor și/sau a persoanelor care au parcat mijloacele de transport

menționate și evacuarea acestora de pe teren, însă organele competente nu au întreprins

acțiuni pertinente în acest sens. La 18 iulie 2017, administratorul companiei s-a deplasat

la sediul Inspectoratului național de patrulare pentru a lua cunoștință de materialele

dosarelor contravenționale intentate în temeiul solicitărilor adresate, cât și pentru a i se

elibera copii de pe procesele-verbale cu privire la contravenție, însă colaboratorul

Inspectoratului național de patrulare a invocat că are nevoie de timp pentru a ridica

2

dosarele. Astfel, tot atunci a fost întocmită o cerere în temeiul art. 387 Cod

contravențional, solicitând primirea în scris a informației.

Reclamanta a menționat că la 15 august 2017 a recepționat prin intermediul poștei

scrisoarea Inspectoratului național de patrulare al IGP nr. 4614 din 08 august 2017, prin

care a fost informată că privitor la solicitările din 11 mai 2017, 23 mai 2017, 25 mai

2017 și 01 iunie 2017 au fost acumulate materiale și stabiliți conducătorii mijloacelor de

transport, în acțiunile cărora a fost constatată ignorarea pct. 69 și 70 din Regulamentul

circulației rutiere, fiind întocmite procese-verbale cu privire la contravenție în temeiul

art. 238 alin. (2) Cod contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă și

puncte de penalizare. Însă, în scrisoarea dată nu au fost indicați contravenienții, fiind

anexate doar patru procese-verbale contravenționale cu rectificări, motivându-se precum

că acestea conțin date cu caracter personal și pârâtul nu este în drept să-i furnizeze

asemenea informație.

SRL „Microcell” consideră că este în drept să ia cunoștință de dosarele

contravenționale și să primească copii de pe acestea, întrucât persoanele ce au parcat

neregulamentar au fost sancționate anume în baza plângerilor depuse de societate, căreia

prin săvârșirea contravențiilor i-a fost cauzat prejudiciu. Mai mult ca atât, deși

Inspectoratul național de patrulare al IGP a făcut trimitere la Legea privind protecția

datelor cu caracter personal nr. 133 din 08 iulie 2011, nu a prezentat toată informația

solicitată, ci doar o parte, nefiind clar de ce au fost întocmite doar patru procesele-

verbale cu privire la contravenție, necătând la faptul că la 12 mai 2017 erau parcate pe

teren cinci mijloace de transport. De asemenea, nu este clar ce acțiuni a întreprins pârâtul

față de persoanele/proprietarii care la 25 mai 2017 au parcat în fața lotului, pe întreaga

lui distanță, camionul de mare tonaj și microbuzul.

Astfel, reclamanta a susținut că Inspectoratul național de patrulare al IGP a încălcat

în mod vădit prevederile Legii cu privire la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și ale art.

387 Cod contravențional, fiindu-i lezat dreptul de a lua cunoștință de toate procesele-

verbale și materialele dosarelor contravenționale care au fost întocmite în baza

sesizărilor societății.

SRL „Microcell” a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Inspectoratului

național de patrulare al IGP nr. 4614 din 08 august 2017 în eliberarea informației

solicitate și restricționarea de a lua cunoștință de materialele dosarelor contravenționale,

cu obligarea pârâtului de a permite resprezentantului SRL „Microcell” să ia cunoștință

de materialele cauzelor contravenționale intentate în baza solicitărilor companiei, ce țin

de parcarea neregulamentară pe lotul din str. Zimbrului, mun. Chișinău și blocarea

accesului spre acesta în perioada 11 mai 2017 – 26 mai 2017, precum și să-i elibereze

copiile certificate de pe procesele-verbale cu privire la contravenție întocmite față de

persoanele implicate.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

recunoscut neîntemeiat refuzul Inspectoratului național de patrulare al IGP nr. 4614 din

08 august 2017 și s-a obligat pârâtul de a permite reprezentantului SRL „Microcell” să ia

cunoștință de cauzele contravenționale intentate în baza solicitărilor ce vizează parcarea

neregulamentară și blocarea accesului spre lotul de teren din mun. Chișinău, str.

Zimbrului, 8, în perioada 11 mai 2017 – 26 mai 2017, cu eliberarea copiilor certificate

de pe procesele-verbale cu privire la contravenție întocmite față de persoanele implicate.

3

Prin decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Inspectoratul național de patrulare al IGP și menținută hotărârea din 18

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că SRL

„Microcell” este în drept să ia cunoștință de informația solicitată în temeiul prevederilor

art. 5 alin. (5) lit. e) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din

08 iulie 2011, care stipulează expres că nu este cerut consimțământul subiectului datelor

cu caracter personal în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru realizarea unui

interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter

personal. În speță, pentru a-și valorifica pretențiile în cadrul unei acțiuni civile în

vederea reparării prejudiciilor pretinse prin săvârșirea contravențiilor, SRL „Microcell”

urmează să cunoască împotriva cui poate înainta o asemenea acțiune.

La data de 12 iunie 2018, Inspectoratul național de patrulare al IGP a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei din 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 18 octombrie 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere

a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că datele din procesele-verbale cu

privire la contravenție reprezintă date cu caracter personal și nu pot fi divulgate SRL

„Microcell”, intimata-reclamantă neavând nicio calitate procesuală în cadrul proceselor

contravenționale, motiv din care i-au fost eliberate copii de pe procesele-verbale cu

depersonalizarea datelor cu privire la contravenienți.

Inspectoratul național de patrulare al IGP a menționat că instanțele ierarhic

inferioare eronat au atribuit SRL „Microcell” calitatea de victimă în cadrul cauzelor

contravenționale, or, pentru recunoașterea intimatei-reclamante ca parte vătămată urmau

a fi efectuate anumite acțiuni, cum ar fi prevenirea despre declarațiile calomnioase,

precum și semnarea de către aceasta a procesului-verbal cu privire la contravenție, în

speță niciunul din procesele-verbale nefiind semnate de către reprezentantul SRL

„Microcell”.

Mai mult ca atât, recurentul a indicat că intimata-reclamantă nu a demonstrat

cauzarea daunelor materiale sau morale în urma săvârșirii contravențiilor sesizate și

anume că, în acele zile au fost planificate și neefectuate careva lucrări din motivul

blocării accesului pe teren în urma parcării neregulamentare a mijloacelor de transport.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 22 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău redactată integral, a fost expediată în adresa recurentului Inspectoratul național

de patrulare al IGP la 23 aprilie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 5102 (f.d. 110),

fiind recepționată la data de 27 aprilie 2018 (f.d. 121).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de Inspectoratul național de patrulare

al IGP la 12 iunie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 25 iunie 2018, în adresa intimatei SRL „Microcell” a fost expediată copia

recursului declarat de Inspectoratul național de patrulare al IGP, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

4

Intimata nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Inspectoratul național de patrulare al IGP este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul național de patrulare

al IGP nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut, ca temei al admisibilității recursului, argumentul invocat de

către recurentul Inspectoratul național de patrulare al IGP precum că datele din

procesele-verbale cu privire la contravenție nu pot fi divulgate SRL „Microcell”, ultima

neavând nicio calitate procesuală în cadrul proceselor contravenționale, deoarece

5

conform art. 45 Cod contravențional, dacă prin contravenție a fost cauzat un prejudiciu,

este în drept să-și valorifice pretențiile civile în procedură civilă persoana prejudiciată și

nu neapărat persoana recunoscută în cadrul dosarului contravențional ca partea vătămată.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că SRL „Microcell” nu a

demonstrat cauzarea daunelor materiale sau morale în urma săvârșirii contravențiilor

sesizate, pentru a fi în drept să primească informația solicitată, deoarece cauzarea

prejudiciului nu face obiectul prezentei cauze civile, intimata-reclamantă urmând să

probeze faptul dat în cadrul unei alte acțiuni intentate împotriva persoanelor implicate în

blocarea accesului pe terenul ce se află în posesia companiei.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Inspectoratul național de patrulare al IGP ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul național de patrulare al Inspectoratului General

al Poliției se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6