2rc-183/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie, încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea încălcării dreptului la informatie, încasarea prejudiciului
- Temei legal
- Temeiurile explicării deciziei
2rc-183/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie, încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2rc-183/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei, judecător: S. Procopciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu DECIZIE 19 septembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Luiza Gafton examinând recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „CSV-Real” către Serviciul Fiscal de Stat cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la informație, prezentarea informației solicitate și încasarea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 04.03.2015, SRL „CSV-Real” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei (în continuare IFS Orhei) privind recunoașterea încălcării dreptului la informație, prezentarea informației solicitate și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2016 a Judecătoriei Orhei, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. La 21.11.2016, SRL „CSV-Real” a depus cerere de apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de SRL „CSV-Real”. S-a casat hotărârea din 16 noiembrie 2016 a Judecătoriei Orhei, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, fiind constatată încălcarea dreptului la informație și dispusă încasarea din contul Serviciului Fiscal de Stat, în beneficiul SRL „CSV-Real”, a sumei de 500 (cinci sute) de lei, cu titlu de prejudiciu moral.
În rest cererea de chemare în judecată s–a respins, din lipsă de temei. Prin încheierea din 06 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de SRL „CSV-Real” și Serviciul Fiscal de Stat, au fost considerate inadmisibile. La 19.09.2017, Serviciul Fiscal de Stat, în persoana șefului direcției generale Nicolae Damian, a depus cerere privind explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții 1 de Apel Chișinău, solicitând explicarea deciziei și anume în partea ce ține de modul de achitare a prejudiciului moral în sumă de 500 de lei, care urmează a fi achitat din bugetul de stat, dar nu din contul Serviciul Fiscal de Stat.
În motivarea cererii a indicat că, din conținutul textului părții motivate și din dispozitivul deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, nu se invocă care normă legislativă a stat la baza concluziei, precum că încasarea prejudiciului moral urmează a fi executată anume din contul Serviciului Fiscal de Stat, normele legislative invocate în decizie, descriu dreptul la despăgubire, stabilirea sau repararea prejudiciului moral, nu și expres subiectul din contul căruia se efectuează încasarea prejudiciului moral.
Potrivit prevederilor Anexei nr. l la Hotărârea Guvernului nr. 395 din 5 iunie 2017 pct.2 din Regulament, Serviciul Fiscal de Stat se organizează și funcționează ca autoritate administrativă din subordinea Ministerului Finanțelor, împuternicită să administreze impozitele, taxele și alte plăți în interesul statului, finanțarea SFS potrivit pct.37 din Regulament, se efectuează din bugetul de stat, în limitele anuale de alocații bugetare, precum și din alte surse în modul stabilit de legislație, astfel, SFS se finanțează din contul bugetului de stat. Prin încheierea din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din lipsă de temei, cererea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă.
La 22.02.2018, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. La 14.06.2018, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. La 23 iunie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de recurs suplimentară. În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată, dat fiind faptul că în încheiere nu se invocă care normă legislativă a stat la baza concluziei, precum că prejudiciul moral urmează a fi încasat de la Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri.
Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 15 februarie 2018, este depus în termen. La 02.08.2018, SRL „CSV-Real” a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea acestuia. Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.
Din materialele dosarului rezultă că, la 15 februarie 2018, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea depusă de Serviciul Fiscal de Stat, în persoana șefului direcției generale Nicolae Damian, privind explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de modul de achitare a prejudiciului moral 2 în sumă de 500 de lei, care, în opinia Serviciului Fiscal de Stat, urmează a fi achitat din bugetul de stat, dar nu din contul Serviciului Fiscal de Stat. În mod distinct, instanța de apel a menționat că Serviciul Fiscal de Stat, în cererea de explicare a deciziei din 15 iunie 2017, nu a indicat despre existența unor neclarități și incertitudini referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului actului judiciar și nici nu a afirmat că acesta cuprinde dispoziții contradictorii.
Analizând legalitatea încheierii recurate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată. În conformitate cu art. 251 alin.(1) Cod de procedură civilă, dacă sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.
În contextul normei citate, Colegiul menționează că legiuitorul a prevăzut expres cazurile în care instanța urmează prin intermediul unui act de dispoziție suplimentar să explice un alt act de dispoziție și anume în cazul în care sunt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii. Prin urmare, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea cu privire la explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu pot fi reținute drept temei de admitere a acesteia.
Or, din conținutul cererii înaintate rezultă că recurentul nu solicită o explicare a sensului, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii judecătorești și nici nu indică asupra faptului că decizia ar cuprinde unele dispoziții contradictorii, însă manifestă dezacordul cu faptul că instanța de apel a încasat prejudiciul moral de la Serviciul Fiscal de Stat, dar, în opinia sa, trebuia de la bugetul de stat. Instanța de recurs notează că, instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia. La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se vor discuta împrejurări, care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt contravine direct, autorității lucrului judecat.
Obiectul explicațiilor se va referi la înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul persoanelor vizate prin hotărâre. În consecință, Colegiul reiterează că, prin prisma prevederilor art. 251 alin.(1) Cod de procedură civilă, nu pot fi solicitate explicații referitoare la modalitatea de încasare a prejudiciului moral, în condițiile în care actul judecătoresc a cărui explicare se cere conține dispoziții exprese în acest sens, cu atât mai mult că, la caz, nu există oricare contradicții sau incertitudini în actul judecătoresc de dispoziție a cărui explicare a fost solicitată. Astfel, Colegiul apreciază recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, ca unul neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău..
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat. Se menține încheierea din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „CSV-Real” către Serviciul Fiscal de Stat cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la informație, prezentarea informației solicitate și încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Luiza Gafton 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.