2rc-183/18 — Constatarea încălcării dreptului la informatie, încasarea prejudiciului

Dosarul nr.2rc-183/18

Prima instanță: Judecătoria Orhei, judecător: S. Procopciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

DECIZIE

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „CSV-Real”

către Serviciul Fiscal de Stat cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la

informație, prezentarea informației solicitate și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la explicarea deciziei din 15

iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 04.03.2015, SRL „CSV-Real” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Orhei (în continuare IFS Orhei) privind

recunoașterea încălcării dreptului la informație, prezentarea informației solicitate și

încasarea prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2016 a Judecătoriei Orhei, acțiunea a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată.

La 21.11.2016, SRL „CSV-Real” a depus cerere de apel, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de SRL „CSV-Real”. S-a casat hotărârea din 16 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Orhei, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, fiind

constatată încălcarea dreptului la informație și dispusă încasarea din contul

Serviciului Fiscal de Stat, în beneficiul SRL „CSV-Real”, a sumei de 500 (cinci sute)

de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest cererea de chemare în judecată s–a respins,

din lipsă de temei.

Prin încheierea din 06 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de SRL „CSV-Real” și Serviciul Fiscal de Stat, au fost considerate

inadmisibile.

La 19.09.2017, Serviciul Fiscal de Stat, în persoana șefului direcției generale

Nicolae Damian, a depus cerere privind explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții

1

de Apel Chișinău, solicitând explicarea deciziei și anume în partea ce ține de modul

de achitare a prejudiciului moral în sumă de 500 de lei, care urmează a fi achitat din

bugetul de stat, dar nu din contul Serviciul Fiscal de Stat.

În motivarea cererii a indicat că, din conținutul textului părții motivate și din

dispozitivul deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, nu se invocă care

normă legislativă a stat la baza concluziei, precum că încasarea prejudiciului moral

urmează a fi executată anume din contul Serviciului Fiscal de Stat, normele

legislative invocate în decizie, descriu dreptul la despăgubire, stabilirea sau repararea

prejudiciului moral, nu și expres subiectul din contul căruia se efectuează încasarea

prejudiciului moral.

Potrivit prevederilor Anexei nr. l la Hotărârea Guvernului nr. 395 din 5 iunie

2017 pct.2 din Regulament, Serviciul Fiscal de Stat se organizează și funcționează ca

autoritate administrativă din subordinea Ministerului Finanțelor, împuternicită să

administreze impozitele, taxele și alte plăți în interesul statului, finanțarea SFS

potrivit pct.37 din Regulament, se efectuează din bugetul de stat, în limitele anuale de

alocații bugetare, precum și din alte surse în modul stabilit de legislație, astfel, SFS se

finanțează din contul bugetului de stat.

Prin încheierea din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, din lipsă de

temei, cererea Serviciului Fiscal de Stat cu privire la explicarea deciziei din 15 iunie

2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă.

La 22.02.2018, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva încheierii din

15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 14.06.2018, Serviciul Fiscal de Stat a declarat recurs împotriva încheierii din

15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 23 iunie 2018, Serviciul Fiscal de Stat a depus cerere de recurs suplimentară.

În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel este

neîntemeiată, dat fiind faptul că în încheiere nu se invocă care normă legislativă a stat

la baza concluziei, precum că prejudiciul moral urmează a fi încasat de la Serviciul

Fiscal de Stat.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 15

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs

constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 15 februarie

2018, este depus în termen.

La 02.08.2018, SRL „CSV-Real” a depus referință la cererea de recurs, prin care

a solicitat respingerea acestuia.

Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră recursul

neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să

mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 15 februarie 2018, Curtea de Apel

Chișinău a respins cererea depusă de Serviciul Fiscal de Stat, în persoana șefului

direcției generale Nicolae Damian, privind explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de modul de achitare a prejudiciului moral

2

în sumă de 500 de lei, care, în opinia Serviciului Fiscal de Stat, urmează a fi achitat

din bugetul de stat, dar nu din contul Serviciului Fiscal de Stat.

În mod distinct, instanța de apel a menționat că Serviciul Fiscal de Stat, în

cererea de explicare a deciziei din 15 iunie 2017, nu a indicat despre existența unor

neclarități și incertitudini referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului

actului judiciar și nici nu a afirmat că acesta cuprinde dispoziții contradictorii.

Analizând legalitatea încheierii recurate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea din 15

februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 251 alin.(1) Cod de procedură civilă, dacă sunt necesare

explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă

hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea

participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

În contextul normei citate, Colegiul menționează că legiuitorul a prevăzut expres

cazurile în care instanța urmează prin intermediul unui act de dispoziție suplimentar

să explice un alt act de dispoziție și anume în cazul în care sunt necesare explicații

referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea

cuprinde dispoziții contradictorii.

Prin urmare, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea cu privire la

explicarea deciziei din 15 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu pot fi reținute

drept temei de admitere a acesteia. Or, din conținutul cererii înaintate rezultă că

recurentul nu solicită o explicare a sensului, extinderea sau aplicarea dispozitivului

hotărârii judecătorești și nici nu indică asupra faptului că decizia ar cuprinde unele

dispoziții contradictorii, însă manifestă dezacordul cu faptul că instanța de apel a

încasat prejudiciul moral de la Serviciul Fiscal de Stat, dar, în opinia sa, trebuia de la

bugetul de stat.

Instanța de recurs notează că, instituția explicării hotărârii constituie un mijloc

legal conferit instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii

cuprinse în hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului

acesteia. La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se vor discuta împrejurări,

care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt

contravine direct, autorității lucrului judecat. Obiectul explicațiilor se va referi la

înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la cercul

persoanelor vizate prin hotărâre.

În consecință, Colegiul reiterează că, prin prisma prevederilor art. 251 alin.(1)

Cod de procedură civilă, nu pot fi solicitate explicații referitoare la modalitatea de

încasare a prejudiciului moral, în condițiile în care actul judecătoresc a cărui

explicare se cere conține dispoziții exprese în acest sens, cu atât mai mult că, la caz,

nu există oricare contradicții sau incertitudini în actul judecătoresc de dispoziție a

cărui explicare a fost solicitată.

Astfel, Colegiul apreciază recursul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, ca unul

neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii din 15 februarie

2018 a Curții de Apel Chișinău..

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

3

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat.

Se menține încheierea din 15 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SRL „CSV-Real” către Serviciul

Fiscal de Stat cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la informație,

prezentarea informației solicitate și încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul

Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

4