2ra-1573/18 — Încasarea primei de asigurare

Dosarul nr. 2ra–1573/18

Instanța de fond: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. Gh. Bîrsan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, Iu. Grosu)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alecciuc Victor,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord-Vest

împotriva lui Alecciuc Victor cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie

de asistență medicală,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină,

Agenția Teritorială Nord-Vest, casată hotărârea din 12 februarie 2018 a

Judecătoriei Edineț (sediul central) și pronunțată o nouă hotărâre de admitere

integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2017, Compania Națională de Asigurări în Medicină,

Agenția Teritorială Nord-Vest, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Alecciuc Victor cu privire la încasarea primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, în baza Legii cu privire la

mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, fondatorii de întreprinderi

individuale, cu excepția pensionarilor sau persoanelor cu dezabilități severe, au

obligația de a achita prima de asigurare în sumă fixă. Pârâtul deține statut de

fondator de Gospodărie țărănească, confirmat prin extrasul de pe pagina web a

Inspectoratului Fiscal de Stat.

Reieșind din art. 2 p. 1 a Legii privind gospodăriile țărănești, gospodăria

1

țărănească este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra

terenurilor agricole. De asemenea, art. 3 prevede Statutul juridic al gospodăriei

țărănești expusă în p. 1 că are statut de persoană fizică.

Reieșind din prevederile art. 17 a Legii menționate, evidența și controlul

corectitudinii calculării și virării în termen la contul Companiei de Asigurări a

primelor de asigurare se efectuează de către Agenția Teritorială Nord - pentru

primele de asigurare obligatorii de asistență medicală calculate în formă de sumă

fixă.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 1015 din 05.09.2006, Compania Națională de

Asigurări în Medicină este responsabilă de controlul achitării primelor de

asigurare, aceasta depistând neonorarea obligațiunilor de către debitor și în adresa

acestuia a fost expediată notificarea nr. 06.15.2018 sub formă de scrisoare

recomandată, însă pârâtul nu a reacționat.

Neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere de 0,1% din suma

datoriei.

Reclamanta a solicitat în instanță admiterea acțiunii, încasarea din contul

pârâtului a primei de asigurare în mărime de 4056 de lei pentru anul 2017,

penalitatea în mărime de 892,32 de lei și taxa de stat.

Prin hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central)

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea

de apel depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția

Teritorială Nord-Vest, casată hotărârea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Edineț

(sediul central) și pronunțată o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.

La 15 iunie 2018 (prin oficiul poștal), Alecciuc Victor a declarat recurs

împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei

insuficient a motivat actul judecătoresc, a aplicat incorect legea și a încălcat dreptul

lui la un proces echitabil.

La 24 iulie 2018 (prin oficiul poștal), Compania Națională de Asigurări în

Medicină, Agenția Teritorială Nord-Vest a depus o referință la cererea de recurs

solicitând ca recursul să fie considerat inadmisibil

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referință, în raport cu

materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de către Alecciuc Victor, neîntemeiat și care urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Alecciuc Victor, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

3

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Alecciuc Victor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alecciuc Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

4