2ra-1527/18 — Constatarea încălcării termenului rezonabil, încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–1527/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) (jud. I. Păduraru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Moraru, M. Anton)

Î N C H E I E R E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Mocanu Serghei și de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale și

repararea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani),

con st ată:

La 08 august 2017, Mocanu Serghei s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată către Ministerul Justiției prin care a solicitat constatarea încălcării

dreptului la exercitarea în termen rezonabil a urmăririi penale și repararea

prejudiciului moral cauzat în mărime de 4000 de Euro.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 noiembrie 2012, de către SUP al CPS

Centru în privința sa a fost pornită urmărirea penală în baza art. 361 alin.(2) lit. c)

al Codului Penal, iar prin ordonanța procurorului Procuraturii Ciocana mun.

Chișinău, Renata Anici, la 30 august 2014, a fost scos de sub urmărire penală în

cauza nr. 2012012156, urmărirea penală pe cauza dată fiind clasată.

A relevat că prin ordonanța din 06 ianuarie 2015 emisă de procurorul, șef

adjunct interimar al Secției control al urmăririi penale, Oleg Gîrbu s-a dispus

anularea ordonanței de scoatere a sa de sub urmărire penală în cauza nr.

2012012156, emisă de către procurorul Renata Anici, la 30 august 2014, fiind

reluată urmărirea penală.

Ulterior, prin ordonanța procurorului Procuraturii Ciocana, Renata Anici din

23 noiembrie 2015 în temeiul art. 52, 255, 275 alin.(l) pct. 3), art.284 alin. (2) pct.

2), 286 al Codului de procedură penală a fost scos de sub urmărire penală în cauza

1

penală nr. 2012012156, fiind clasat procesul penal.

A mai relatat că prin ordonanța procurorului adjunct interimar al Procuraturii

mun. Chișinău, R. Popov din 21 iunie 2017 s-a dispus anularea ordonanței privind

scoaterea sa de sub urmărire penală în cauza nr. 2012012156 emisă de către

procurorul Procuraturii Ciocana mun. Chișinău Renata Anici, la 23 noiembrie

2015, cu reluarea urmăririi penale în cauză.

În viziunea reclamantului urmărirea penală în procesul penal nr. 2012012156

s-a efectuat cu încălcarea dreptului la efectuarea în termen rezonabil a unei

investigații în cadrul procesului penal, fapt care contravine art. 6 CEDO și anume îi

lezează dreptul la un proces echitabil.

În susținerea acțiunii a făcut trimitere la prevederile art.6 CEDO, conform

căreia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și

într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și

obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie

penală îndreptate împotriva sa.

Totodată, a invocat și prevederile art.(2) alin. (l), (6) al Legii nr.87 din 21

aprilie 2011, potrivit cărora orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a

fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanța de

judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări

și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Mărimea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de

judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia

a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de

complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de

urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata

încălcării și de importanța procesului pentru reclamant, care coroborate cu

prevederile art.1398, 1422, 1423 al Codului Civil justifică suma de 4 000 de Euro

cu titlu de prejudiciu moral.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de judecată, în opinia

lui Mocanu Serghei, urma să țină cont de practica CtEDO care în cazuri similare a

acordat cu titlu de daune morale sume analogice.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani), acțiunea a fost admisă parțial.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Mocanu Serghei la exercitarea în termen

rezonabil a urmăririi penale în procesul penal nr. 2012012156 intentat împotriva

lui și s-a încasat de la bugetul de stat în beneficiul lui Mocanu Serghei suma de

1800 de Euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea acestui drept.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și menținută hotărârea din 09 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani).

La 04 iunie 2018, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei din 01

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând modificarea hotărârii instanței de

2

fond în partea încasării prejudiciului moral, încasând suma de 4000 de Euro cu titlu

de prejudiciu moral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a încălcat și a aplicat

greșit norme de drept material și anume nu a ținut cont de practica CtEDO.

La 22 august 2018, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

declarate de Mocanu Serghei și de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de atât de Mocanu Serghei cât și de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

3

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererile de recurs declarate de către Mocanu Serghei și de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Mocanu Serghei și de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Luiza Gafton

4