3r-154/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Calcularea termenului de procedură
3r-154/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3r-154/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Lucia Bagrin)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatolie Minciuna, Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila)
DECIZIE
12 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina
Dobroviceanu-Mutavci împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire
la contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins cererea cu privire la repunerea în termen a cererii de apel depusă de Casa
Națională de Asigurări Sociale și s-a restituit cererea de apel depusă de Casa
Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că a fost depusă în afara termenului
legal,
constată:
La 29 iunie 2017, Valentina Dobroviceanu-Mutavci a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (denumirea
prescurtată CNAS) cu privire la contestarea actului administrativ, prin care a
solicitat recunoașterea ca fiind ilegală Decizia nr. 992/17 din 19 iunie 2017 a
CNAS și obligarea de a i se recalcula pensia pentru vechime în muncă ținând cont
de majorarea salariului procurorului începând cu 01 august 2016 (f.d. 1-6, 37-59).
Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea depusă de Valentina Dobroviceanu-Mutavci a fost admisă; s-a considerat
neîntemeiat răspunsul nr. D-992/17 din 19 iunie 2017 emis de CNAS; și s-a
obligat CNAS să restituie și să achite Valentinei Dobroviceanu-Mutavci pensia
pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu achitat procurorului în
Procuratura Generală, cu recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, ținând
cont de majorarea salariului procurorului în funcție începând cu 05 aprilie 2013,
după creșterea salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016, conform art. 60
din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 05 februarie 2016, în vigoare din 01
1
august 2016 (f.d. 8, 90-97).
La 20 martie 2018, CNAS a declarat apel împotriva hotărârii din 22 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând inter alia repunerea în
termen a cererii de apel (f.d. 86).
Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca
neîntemeiată cererea CNAS cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și
s-a restituit cererea de apel depusă de CNAS împotriva hotărârii din 22 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că a fost depusă în afara
termenului legal (f.d. 108-112).
La 14 iunie 2018, CNAS a declarat recurs împotriva încheierii din 30 mai
2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 117-119).
În motivarea recursului a indicat că la soluționarea chestiunii cu privire la
repunerea în termen a cererii de apel, instanța de apel nu a examinat minuțios
circumstanțele invocate în susținerea cererii și probele administrate.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău nu a ținut cont de faptul că hotărârea primei
instanțe a fost pronunțată la 22 ianuarie 2018 în lipsa CNAS, care nu a fost citată
pentru această ședință, iar hotărârea nu i-a fost expediată. Respectiv, Casa
Națională de Asigurări Sociale a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii din 22
ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 20 martie 2018.
Recurenta a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii din 30 mai
2018 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată, cu restituirea spre
rejudecare a problemei soluționată prin încheierea recurată.
În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă,
termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în
interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit
momentul când a fost comunicată Casei Naționale de Asigurări Sociale încheierea
din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit
momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca
încheierea judecătorească.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care
urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 30 mai 2018 a Curții de Apel
Chișinău, din motivele ce succed.
Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează la alin. (3) că,
recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza
recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că, la 29 iunie 2017, Valentina Dobroviceanu-
Mutavci a depus cerere de chemare în judecată împotriva CNAS cu privire la
contestarea actului administrativ, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind
2
ilegală Decizia nr. 992/17 din 19 iunie 2017 a CNAS și obligarea de a i se
recalcula pensia pentru vechime în muncă ținând cont de majorarea salariului
procurorului începând cu 01 august 2016 (f.d. 1-6, 37-59).
Prin hotărârea din 22 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea depusă de Valentina Dobroviceanu-Mutavci a fost admisă; s-a considerat
neîntemeiat răspunsul nr. D-992/17 din 19 iunie 2017 emis de CNAS; și s-a
obligat CNAS să restituie și să achite Valentinei Dobroviceanu-Mutavci pensia
pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu achitat procurorului în
Procuratura Generală, cu recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, ținând
cont de majorarea salariului procurorului în funcție începând cu 05 aprilie 2013,
după creșterea salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016, conform art. 60
din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 05 februarie 2016, în vigoare din 01
august 2016 (f.d. 8, 90-97).
La 20 martie 2018, CNAS a declarat apel împotriva hotărârii din 22 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând inter alia repunerea în
termenul de depunere a cererii de apel (f.d. 86).
Prin încheierea din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca
neîntemeiată cererea CNAS cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și
s-a restituit cererea de apel declarată de CNAS împotriva hotărârii din 22 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că a fost depusă în afara
termenului legal (f.d. 108-112).
Verificând legalitatea încheierii din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău
prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul
ajunge la concluzia că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept
procedural pertinente speței.
În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Colegiul taxează că, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau
de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să
îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă
evocă faptul că, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă
în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de
procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat
începutul lui.
Colegiul reține că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost
pronunțată public la 22 ianuarie 2018, fapt confirmat inclusiv și prin procesul-
verbal al ședinței de judecată (f.d. 80-81, 82).
Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362
alin.(1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile instituit
de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în
ordine de apel, a început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii și
pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 23 ianuarie 2018, data limită de
depunere a cererii de apel fiind ziua de 21 februarie 2018, ora 24.00, acesta fiind
termen de decădere din dreptul procesual.
3
La capitolul dat, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de substanță argumentele
recurentei invocate în susținerea cererii de repunere în termenul procedural de
declarare a apelului, și anume faptul că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată
la 22 ianuarie 2018 în lipsa CNAS, care nu a fost citată pentru această ședință, iar
hotărârea nu i-a fost expediată. Or, conform avizului de recepție
DS2000866629AS (f.d. 56), la 12 iulie 2017, CNAS a recepționat încheierea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iunie 2017, prin care a fost acceptă
cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Dobroviceanu-Mutavci, și
citația pentru ședința de judecată fixată pentru data de 04 septembrie 2017, ora
14.30 (f.d. 53-54).
Deopotrivă, prin avizul de recepție DS2000941445AS (f.d. 66) se confirmă
faptul că, la 15 septembrie 2017, CNAS i-a fost comunicată cererea de
completare a temeiurilor și pretențiilor din acțiune și i-a fost înmânată citația
pentru ședința de judecată fixată pentru 26 septembrie 2017, ora 12.30. Iar,
conform avizului de recepție DS2100060976AS (f.d. 69), la 23 noiembrie 2017,
CNAS a recepționat citația pentru ședința de judecată din 21 decembrie 2017, ora
10.00. Însă, conform procesului-verbal al ședințelor de judecată rezultă că
reprezentantul CNAS nu s-a prezentat nici la o ședință de judecată, nu a înștiințat
instanța de judecată despre motivul neprezentării sale și nu a solicitat amânarea
acestora (f.d. 74-75, 78-79).
În această ordine de idei, instanța de recurs învederează că în conformitate
cu art. 102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța înștiințează prin citație
participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul,
data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de
procedură.
În sensul art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă, participanții la
proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară.
Prin urmare, coroborând dispozițiile art. 102 alin. (1) și (41) din Codul de
procedură civilă cu materialele cauzei, instanța de recurs apreciază ca fiind lipsite
de substanță alegațiile recurentei precum că nu a fost citată pentru ședința de
judecată fixată pentru data de 22 ianuarie 2018. Or, având în vedere că aceasta a
fost înștiințată în mod legal despre ședințele anterioare, instanța de judecată nu
avea obligația de a cita CNAS și pentru ședința de judecată fixată pentru data de
22 ianuarie 2018.
Corelând circumstanțele relevate, Colegiul ajunge la concluzia că
circumstanțele invocate de CNAS nu pot servi drept temei plauzibil de repunere
în termenul procedural de demarare a căii de atac în ordine de apel. Or, în
conformitate cu prevederile art. 362 alin.(3) din Codul de procedură civilă,
repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art. 116.
Totodată, art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă consemnează că
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
Astfel, instanța de recurs ajunge la concluzia că CNAS a fost legal înștiințată
despre data, ora și locul petrecerii ședințelor de judecată și neîntemeiat nu s-a
4
prezentat la acestea, nu a comunicat instanței motivul imposibilității prezentării
sale în ședințele de judecată și nu a solicitat amânarea examinării cauzei.
Respectiv, depunând cererea de apel la 20 martie 2018, CNAS a omis neîntemeiat
termenul legal de declarare a apelului, deoarece aceasta trebuia să dea dovadă de
diligență și un rol activ față de cauza civilă în care este implicată.
La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor de procedură
civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât
drepturile apelanților, cât și ale intimatei, astfel încât instanța de judecată nefiind în
drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de
procedură civilă în vederea exonerării apelantului de sancțiunile procedurale din
motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.
Astfel, în sensul autentic al normei art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1) și
(3), repunerea în termenul procedural poate fi efectuată doar în baza unor
temeiuri viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei motivelor de omitere a
termenului procedural reprezintă o condiție sine qua non pentru repunerea acestuia.
Prin urmare, obligația probării existenței circumstanțelor, care au făcut imposibilă
efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale în termenul stabilit, este
pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în termenul omis.
În condițiile speței, Colegiul însă apreciază ca fiind neviabil motivul invocat
de recurentă întru repunerea în termenul procedural de declarare a apelului, și
anume necitarea acesteia pentru data, ora și locul petrecerii ședinței de judecată în
cadrul căreia a fost adoptată și pronunțată hotărârea judecătorească. Or, recurenta
trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, interesându-se de
soarta și etapa procedurală la care se află aceasta.
Ba mai mult decât atât, pe portalul unic al instanțelor de judecată
[http://www.instante.justice.md] se publică informația cu privire la toate cererile de
chemare în judecată, agenda ședințelor de judecată, rezultatul ședințelor de
judecată și se publică hotărârile instanței de judecată și alte informații relevante
pentru justițiabili. Portalul unic al instanțelor de judecată reprezentând un punct
unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată, având
ca scop susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea
comunicării între justițiabili și instanțele de judecată.
Prin urmare, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform
căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de
obligația de a se conforma legii, instanța de recurs conchide că întru repunerea în
termen a cererii, CNAS nu poate invoca necomunicarea hotărârii judecătorești,
deoarece în sensul art. 362 alin. (1) coroborat cu dispozițiile art. 111 din Codul de
procedură civilă termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să
curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării
hotărârii judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului
judecătoresc de dispoziție.
Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie
respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună
administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor
juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste
5
reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri
importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru
acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu
care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar
putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu
evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă
cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului
scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
Curtea Europenă a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs
Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de
atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces
după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a
unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă
îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea
înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse
supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la
depunerea cererii de repunere în termenul procedural de depunere a cererii de apel,
CNAS nu a prezentat probe concludente și verosimile care ar dovedi
imposibilitatea sa de a îndeplini actul procedural în interiorul termenului legal
instituit de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea Curții
de Apel Chișinău din 30 mai 2018 a fost emisă în concordanță cu normele de drept
procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale
împotriva încheierii din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Se menține încheierea din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău adoptată în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina
Dobroviceanu-Mutavci împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire
la contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Svetlana Filincova
6