2rh-193/18 — obligarea încheierii contractului de arendă, încasarea venitului ratat, dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh -193/18

Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești – I. Botezatu

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Vieru, I. Oprea, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire declarată de către Valentina Cerven și Fiodor

Cerven,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Valentina

Cerven și Fiodor Cerven împotriva Întreprinderii Mixte Moldo - Franceză

,,Kazayak-Vin” Societate pe Acțiuni cu privire la obligarea încheierii contractului

de arendă, încasarea venitului ratat, a dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului

moral și cererea reconvențională depusă de Întreprinderea Mixtă Moldo-Franceză

,,Kazayak-Vin” Societate pe Acțiuni împotriva lui Fiodor Cerven cu privire la

repararea prejudiciului moral, cheltuielilor pentru pierderea timpului de muncă și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din data de 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a respins ca fiind inadmisibil recursul declarat de către Valentina Cerven și

Fiodor Cerven,

constată:

La 02 octombrie 2015 Valentina Cerven și Fiodor Cerven au depus cerere de

chemare în judecată împotriva ÎM Moldo-Franceze ,,Kazayak-Vin” SA, prin care

au solicitat obligarea încheierii contractului de arendă, încasarea venitului ratat, a

dobânzii de întârziere și prejudiciului moral. ( f.d.4-8, vol. I)

ÎM,,Kazayak-Vin” SA la 12 decembrie 2016 a depus cerere reconvențională,

solicitând încasarea de la Fiodor Cerven a prejudiciului moral în sumă de 50 000

lei, despăgubirii pentru timpul de muncă pierdut în sumă de 30 000 lei,

cheltuielilor de judecată în sumă de 13 000 lei și asistența juridică în sumă de

20 000 lei. (f.d.68, vol.II)

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din data de 31 mai 2017

s-a respins acțiunea înaintată de către Valentina Cerven, Fiodor Cerven și cererea

reconvențională depusă de către ÎM Moldo -Franceză ,,Kazayak-Vin” SA ca

neîntemeiate. ( f.d. 242, 250-253, vol.II)

Curtea de Apel Comrat prin decizia din 21 decembrie 2017 a respins apelul

declarat de Valentina Cerven și Fiodor Cerven, a menținut hotărârea Judecătoriei

Comrat, sediul Vulcănești din data de 31 mai 2017. ( f.d. 65, 66-70, vol. III)

1

Prin încheierea din data de 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de către Valentina Cerven și Fiodor Cerven s-a considerat inadmisibil. (f.d.

116-119, vol.III)

La 20 iulie 2018 Valentina Cerven și Fiodor Cerven au depus cerere de

revizuire, prin care au solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii

instanței de recurs. (f.d.122-123, vol. III)

În motivarea cererii de revizuire revizuenții au indicat dezacordul cu soluția

adoptată de către instanțele de judecată, precum și faptul că nu au răspuns la toate

argumentele invocate de Valentina Cerven și Fiodor Cerven, nu au stabilit

circumstanțele, care în opinia revizuenților, au importanță pentru soluționarea

litigiului.

Valentina Cerven și Fiodor Cerven au invocat încălcarea art. 6 al Convenței

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1, Protocolul 1

adițional Convenței, art. 449, lit. g) și h) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) al Codului de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Completul Colegiului menționează că temeiurile declarării revizuirii sunt

expres prevăzute în art. 449 al Codului de procedură civilă, care poartă un caracter

exhaustiv.

Verificând argumentele revizuenților, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 al Codului de procedură civilă

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ consideră, că

cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din considerentele ce

preced.

Potrivit prevederilor art. 449, lit. g) și h) al Codului de procedură civilă

revizuirea se declară în cazul în care: Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale

amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova

a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de

atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale

unui proces echitabil.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al

hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și

o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

2

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare

(Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02,

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude

posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare

referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o

nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control

judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună

diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică

redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun

în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor

a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului

siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în

materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în

care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul

la acțiune.

Completul Colegiului menționează că legislația procesuală reglementează

mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile

în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

În special, revizuirea fiind o cale de retractare și nu de reformare a hotărârii,

în cadrul acesteia, în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege, are loc

redeschiderea procesului.

Urmând raționamentele Curții Europene, Curtea acceptă că o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă se bucură de autoritatea lucrului judecat,

astfel încât un litigiu soluționat nu mai poate, de principiu, să formeze obiectul

unui nou proces, cu același obiect, aceeași cauză și între aceleași părți.

Totodată, Curtea subliniază că problema esențială în reglementarea corectă a

căilor de atac extraordinare constă în găsirea unor „ipoteze de mijloc”, care să

împace ambele cerințe, pe de o parte, principiul autorității de lucru judecat și, pe de

altă parte, necesitatea pronunțării unei hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice.

La caz, Valentina Cerven și Fiodor Cerven în cererea de revizuire au indicat

dezacordul cu soluțiile pronunțate de instanțele de judecată, invocând încălcarea

art.6 al Convenței pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

art.1, Protocolul 1 adițional Convenței, fapt ce constituie temei de admitere a

cererii de revizuire în baza art. 449, lit. g) și h) al Codului de procedură civilă.

Prin urmare, completul Colegiului menționează că pentru a invoca prevederile

art. 449, lit. g) al Codului de procedură civilă urmează de a ține cont de faptul că

Curtea Europeană pentru protecția Dreptului Omului sau Guvernul Republicii

Moldova au inițiat o procedură de soluționare a cererii pe cale amiabilă, fapt probat

prin demersul Agentului guvernamental, răspunsul dat Curții Europene despre

3

notificarea Agentului guvernamental, precum și răspunsul despre recunoașterea de

către stat a violării dreptului.

Iar pentru a invoca prevederile art. 449, lit. h) al Codului de procedură civilă

urmează de a ține cont de existența unei constatări a Curții Europene pentru

protecția Dreptului Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți

fundamentale a cetățeanului. La caz, nu este prezentă nici o circumstanță prevăzută

la art. 449, lit. g) și h) al Codului de procedură civilă.

Instanța de revizuire amintește recurenților că simpla invocare a încălcării

drepturilor constituționale prin violarea art. 6 al Convenței pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1, Protocolul 1 adițional

Convenței nu relevă prin prisma art. 449 al Codului de procedură civilă careva

temeiuri legale, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase

irevocabile.

Completul Colegiului precizează că prin revizuirea în sensul declarat se

pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei

hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât

și celor internaționale.

Examinând argumentele cererii de revizuire, completul Colegiului le apreciază

drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or

acestea de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul

prevăzut de art.449 al Codului de procedură civilă și ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire declarată de către Valentina Cerven și Fiodor Cerven

ca inadmisibilă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449, lit. g) și h), art. 453, lit. a) ale

Codului de procedură civilă completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentina

Cerven și Fiodor Cerven.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

4